Student pentru o zi la Land Rover Academy

Intr-un weekend in care ploile au atacat pe toate flancurile intreaga tara iar temperaturile au scazut sub 10 grade, am avut de infruntat ingredientele unei toamne sosite prea devreme in imprejurimile localitatii Cheia. As putea spune ca in ciuda vremii potrivnice, la Cheia am gasit cheia dilemelor legate de utilitatea "mastodontilor" de peste doua tone cu motoare V6, botezate popular SUV.

Land Rover poate fi privit ca un constructor care produce asemenea mastodonti, fie ca vorbim de modele dedicate off-road-ului fie ca vorbim de SUV-uri orientate mai degraba spre on-road. Constructorul britanic este insa recunoscut ca fiind cel mai experimentat in modele dedicate terenului accidentat, istoria Land Rover fiind una impresionanta in acest domeniu.

Dupa cum spuneam, in acest weekend am avut prilejul de a lua primele cursuri adevarate de off-road in cadrul primei academii de acest tip din Romania. Bazele scolii de off-road de la Cheia au fost puse de cei de la Land Rover pentru a oferi tuturor celor care vor sa rupa monotonia unui weekend cu o experienta off-road, cu mult peste ceea ce ne-am putea imagina. Oficialii romani ai brandului au incercat astfel sa demonstreze tuturor ca toate modelele din gama lor se preteaza terenului accidentat intr-o mai mare sau mai mica masura.

Experienta a inceput duminica dimineata, in zorii zilei, la scurt timp dupa ce roua a cazut pe solul udat din belsug de ploile din ultimele zile. Noroi, iarba uda, transee, baltoci uriase, vaduri pline cu apa, deci ingredientele perfecte pentru o zi dedicata exclusiv off-road-ului. O zi care avea insa sa fie total diferita de ceea ce traisem pana atunci in materie de off-road. Experientele trecute aveau sa ramana o firava amintire.

Dupa ce am parcurs o portiune lunga de drum forestier sau pe care fusese aruncat in prealabil o mana de pietris am ajuns la destinatie. Am lasat pe o pajiste membrii echipei care nu aveau sa participe la experienta off-road, si anume modelele Vogue si Range Rover Sport. Organizatorii au decis ca este mai bine sa le lasam deoparte din cauza unor experiente neplacute avute cu grupele trecute si pentru ca valoarea lor de piata era mult mai mare decat ale celorlalte.

"Scufundari" prin vadul cu apa

Am inceput astfel cu "exercitii" de incalzire: traversarea unui vad plin cu apa. Dupa ce am inteles ca trebuie sa mentinem o acceleratie constanta si sa nu "facem valuri" ca eroii am purces la scufundari. La volanul lui Discovery apa a ajuns la nivelul capotei si am avut ceva emotii, insa masina nu ne-a lasat la greu. Nici macar malul de pe fundul vadului nu a dat batai de cap, orice gand de impotmolire zburand imediat din mintea tuturor participantilor.

Am incercat apoi aceeasi experienta la volanul a doua modele Defender, cu variante de caroserie diferite. Pot spune ca senzatia de siguranta a fost maxima, iar sentimentul de indoiala pe care l-am avut cu cateva minute in urma la bordul lui Discovery a disparut total. Singurul dezavantaj a fost apa care a patruns si in interior, in cantitati mici ce-i drept. Ne-am tot jucat cu "barcutele" prin apa pret de cateva zeci de minute dupa care ne-am indreptat atentia catre partea a doua a exercitiului.

Traseu "condimentat" bine

Putin mai complicat decat ne asteptam, traseul cu numarul doi pregatit de organizatori a constat in parcurgerea unui traseu fara obstacole dar cu pante cu inclinatii mari, inlinari laterale si sol alunecos.

Am atacat reduta celui de-al doilea traseu cu Defender, varianta de caroserie camioneta cu cabina dubla, unde ne-am simtit in permanenta in siguranta. Dimensiunile mari ale modelului ne-au dat ceva batai de cap atunci cand am abordat viraje stranse, printre brazi sau printre tufisuri cu maracini. Ne-a ajutat insa stabilitatea si capacitatea Defender-ului de a se fixa pe orice suprafata.

Pe o portiune inclinata, marginita in partea stanga de un mal abrupt si in partea dreapta de un perete de pamant, am fost nevoiti sa ne fixam pentru "calca" bine pe doua pietre mari, aruncate acolo parca in ciuda noastra. Defender-ul a reusit sa scape nevatamat insa Freelander 2 nu a fost atat de norocos. Din aceasta confruntare a plecat taraind un prag, de care ne-am descotorosit insa mai tarziu. Am avut si ocazia de a vedea cum se simte Defender pe trei roti, fiindca forma terenului ne-a privat de aderenta uneia.

La deal sau la vale

In partea a treia a trial-ului, am revenit la bordul Discovery-ului si am atacat o panta cu inclinatie de 30% dupa care am parcurs din nou o portiune de drum cu inclinare laterala. Bineinteles ca ceea ce urca trebuie sa si coboare, asa ca am activat HDC-ul, pentru cei care nu stiu sistemul electronic de asistenta la coborare (Hill Descent Control) si am purces la drum. 

Am tinut strans volanul si am coborat batraneste, in timp ce Discovery-ul gemea de zor sub presiunea sistemului. Am incercat aceeasi senzatie si cu un Defender, de ale carui capacitati de coborare ne-am indoit la inceput. Am aflat insa ca prima treapta de viteza a Defender-ului da clasa oricarui sistem HDC, asa ca am stat linistiti si am savurat golul din stomac si portia de adrenalina.

Ultima coborare a avut loc pe o panta care poate fi descrisa simplu ca fiind "cireasa de pe tort": inclinarea atat de mare a facut ca pe o portiune de cativa metri HDC-ul Discovery-ului si prima treapta a Defender-ului sa fie depasite de situatie. Atunci am simtit cel mai mare gol in stomac si primul sentiment de nesiguranta. A fost o nebunie scurta, poate prea scurta, care a facut deliciul intregii asistente.

Pranzul si "cireasa de pe tort"

La pranz ne-am odihnit la "umbra rece" a unei cabanute din lemn unde am povestit ispravile "vanatoresti" dupa prima sesiune de antrenamente si am invatat "cu ce se mananca" trolierea si obiectul in sine: troliul. Ne-am mirat apoi putin de amenintarile organizatorilor privind dificultatea ultimului stagiu de pregatire. Ce putea fi mai greu decat tot ceea ce invatasem pana atunci? Raspuns: un amestec al celor mai dificile elemente incercate pana atunci, presarate printr-o padure unde solul inca mai resimteam efectele ploii de vineri si sambata.

Asadar am avut de infruntat vai pline cu noroi, pentru inceput. De aceasta data m-am aflat la volanul unui Discovery TDV6 cu transmisie manuala. Am reusit sa trec cu brio de primele doua obstacole insa la al treilea vad plin cu noroi m-am oprit.

Primul lucru care mi-a venit in cap a fost folosirea troliului. Am incercat insa sa ne smulgem din noroi cu o tehnica simpla: ne-am tot miscat inainte si inapoi, am virat incontinuu stanga dreapta si apoi dupa eforturi sustinute si turatii de peste 4000 rpm am reusit sa iesim. Audienta de pe margine a aplaudat. A incoltit imediat un sentiment de reusita si am prins curaj pentru seria noua de obstacole.

Ultima reduta 

Ne-am strecurat printre copaci, am facut cateva manevre pentru a-i face loc SUV-ului prin spatii inguste si am continuat sa strabatem intinderi de noroi si vai abrupte. Ultima incercare insa a fost extrem de solicitanta. In fata noastra, un Defender a avut nevoie de un troliu pentru a nu se scurge incet in prapastie.

"Incurajati" de aceasta isprava am atacat si ultima reduta: o panta cu inclinare medie, foarte ingusta si cu aderenta scazuta din cauza noroiului proaspat rascolit de Defender. Pentru a putea trece trebuia sa ne incadram perfect intre o piatra iesita in cale si peretele din stanga. Daca din nefericire calcam pe piatra uda alunecam usor in santul de langa si ne puteam rasturna.

Prima incercare: nereusita. Am primit indicatiile celor de pe margine si am inaintat incet cu ajutorul ambreiajului. Am fost avertizat ca dupa ce voi ajunge in varful pantei spatele va incerca sa ne tradeze si sa incerce sa ne scoata in decor. Ceea ce s-a si intamplat. Am trecut! Insa audienta nu a apucat sa aplaude ca in celelalte cazuri pentru ca masina a inceput sa derapeze usor spre "zona rosie".

Am reusit sa ma opresc. Dupa un ragaz de cateva secunde si ceva aer tras in piept am incercat sa prindem putina aderenta cu rotile din fata. Masina asezata la 180 de grade a inceput sa se miste si am revenit pe traseu. Acum, aplauze. Am scapat! Tot ce a fost mai greu a trecut.

Deznodamant fericit

Celelalte vaduri si pante le-am urcat cu incredere si cu senzatia ca nimic nu ne mai poate opri. Discovery dovedea inca o data ca, pe langa SUV-ul cu prestanta de pe sosea este si un adevarat campion in off-road.

Experienta s-a incheiat placut si la finalul trial-ului am putut rasufla cu totii usurati. Am revenit in Cheia la volanul unui Range Rover Sport, care astepta cuminte si oarecum ofticat ca nu a putut lua parte la distractie, in valea unde a inceput totul.

La finalul zilei am fost decorati cu diplome pentru parcurgerea traseului "basic" si rasplatiti cu promisiunea parcurgerii nivelului urmator, cel "extrem". Nu ne grabim insa, pentru ca vrem sa savuram la maxim, ca orice novice, clipele de glorie traite pe trial-ul de la Cheia.