Silent killer: emisiile diesel ignorate de autorități ucid prematur 1500 de români în fiecare an

Odată cu izbucnirea scandalului Dieselgate, în care cei de la Volkswagen au recunoscut trucarea testelor de omologare pentru ca unele motoare diesel din gamă să se poată încadra în limitele legale de emisii, în prim-planul discuțiilor legate de protecția mediului au aparut particule care până atunci au fost larg ignorate de autoritățile responsabile de acest lucru.

Astfel, dacă până la dieselgate principala metodă de a cuantifica emisiile nocive pentru mediu era "cântărirea" cantității de CO2 emisă de motoarele termice, Dieselgate a scos în față Oxizii de Azot (NOx), particule cu efect direct asupra sănătății căilor respiratorii și a sistemului circulator care se regăsesc în cantități superioare în emisiile motoarelor diesel.

72.000 de decese premature anuale din cauza NOx

Statistica include și România, ocazie cu care aflăm că 1500 români mor anual din cauza emisiilor de NOx, țara noastră aflându-se pe un neonorabil loc 9 la nivel european din acest punct de vedere. "Campionii" la nivel european sunt italienii (21.600 de decese premature anual)e, următoarele locuri în această nefericită statistică fiind ocupate de Marea Britanie (14.100), Germania (10.400), Franța (7700) și Spania (5900). 

"Particulele secundare sunt considerate cancerigene pentru plămâni de Organizația Mondială a Sănătății și sunt responsabile pentru patologiile cardivasculare precum infarctul sau accidentele vasculare cerebrale", spune Thomas Bourdel, radiolog și membru al asociației civice "Strasbourg respiră". 

Problema majoră a "particulelor secundare", așa cum sunt catalogate emisiile de NOx, este că ele se formează la ieșirea din sistemul de evacuare a mașinilor, ceea ce înseamnă că aceste scapă filtrelor de particule și chiar și majorității testelor de emisii. 

Conform studiilor europene, copiii și persoanele în vârstă sunt cei mai afectați de emisiile de oxizi de azot: "NOx și particulele fine afectează în special dezvoltarea capacității pulmonare a copiilor, însă nu doar aceștia sunt vizați.

Anglia și Franța s-au păcălit cu politica de promovare a emisiilor scăzute CO2

De notat faptul că multe țări europene au mizat până acum câțiva ani pe programe de bonusare a clienților care alegeau mașini cu emisii CO2 scăzute, ignorând însă efectul pe care emisiile celorlalte particule fine le au asupra sănătății publice. Cele mai bune exemple în acest sens sunt Franța și Anglia, acolo unde cumpărătorii de mașini noi primeau reduceri de preț sub formă de bonus de la Guvern dacă se orientau spre mașinii cu emisii CO2 scăzute, iar acest lucru a dus la o creștere vizibilă a vânzărilor de motoare diesel.

Reversul medaliei politicii celor două țări a fost însă vizibil în momentul în care autoritățile au anunțat că vor să interzică motoarele diesel în orașele mari sau să perceapă taxe mari pentru accesul mașinilor pe motorină în centrul metropolelor. Mai mult, Anglia a anunțat că își dorește un "program Rabla" dedicat casării mașinilor diesel, urmând să investească 4000 de euro pentru eliminarea unui model pe motorină din parcul auto național.

Autoritățile din România ignoră complet emisiile NOx

În România, emisiile de NOx nu au fost niciodată cuantificate în bonusare sau impozitare. Cu excepția faptului că fac parte din calculul normelor europene de emisii, particulele fine sunt ignorate de autorități. 

Un exemplu concludent este însuși programul Rabla 2017, anunțat cu fast în această săptămână. Conform normelor noi, de bonusul de minim 6500 de lei la casare pot beneficia exclusiv cumpărătorii unor mașini cu emisii care scad sub 130 de grame CO2/km. 

Această măsură face ca motoarele diesel să fie în general favorizate la achiziție în comparație cu motoarele pe benzină, care la același nivel de putere emit mai mult CO2, dar mult mai puțin NOx.

via Liberation