Romania: 1 deces/3 accidente. UE: 1 deces/40 accidente
- Printeaza
- Comenteaza
-
Trimite pe:
SAR a publicat un raport despre situatia infrastructurii romanesti.
Societatea Academica Romana (SAR) a publicat raportul „Drumuri in lucru?”, document care trateaza starea infrastructurii rutiere din Romania si pericolele generate de aceasta asupra traficului rutier.
Membrii SAR, cei care au intocmit acest raport care reda adevarata situatie existenta in Romania, au afirmat la inceputul documentului: ”Micul secret al sectorului nostru de infrastructura este ca banii nu mai sunt o mare problema. El inca primeste mai putin decat ar avea nevoie in mod ideal, dar mai mult decat poate gestiona actualmente. Asa ca adevarata criza este una de conducere si de capacitate administrativa”.
Problema accidentelor
Conform acestui studiu, Romania se afla pe primul loc in Europa in ceea ce priveste rata mortalitatii raportata la numarul de accidente. Astfel, in Romania sansa de a muri intr-un accident pe un drum national este de 40 de ori mai mare decat media in UE. Raportul arata ca nu doar stilul de condus al romanilor este aici de blamat, ci in primul rand geometria defectuoasa a sectoarelor de drum, intarzierea cronica lucrarilor de intretinere si coliziunea cu traficul local din satele si orasele lipsite de centuri ocolitoare.
In lipsa unei retele bine proiectata si intretinuta de drumuri judetene si comunale, traficul local in Romania este excesiv concentrat pe drumurile nationale.Problema autostrazilor
Documentul de fata ataca in mod direct problema autostrazilor in Romania, care isi pot dovedi utilitate, dar care nu reprezinta solutia la toate problemele. De asemenea, se mai face cunoscut faptul ca in tara noastra pretul unui km de autostrada este de 2-3 mai mare decat preturile practicate in tari ca Polonia, Ungaria sau Cehia. Fata de aceste realitati nimeni nu are vreo explicatie, nu se stie de ce exista unele costuri suplimentare si ascunse in pretul unui km de autostrada.
Raportul consemneaza o critica virulenta la adresa autoritatilor romane, care nu dezvolta proiecte si planuri cu finalitate reala ci unele fanteziste (planul autostrazilor 2007-2013), menite sa atraga aprecierea opiniei publice. Documentul ne-a atras atentia asupra riscurilor asupra accidentelor rutiere existente pe drumurile publice din Romania.
Practic, Romania este tara care prezinta cel mai mare risc pe drumurile publice.
Media de un deces la trei accidente fata de un deces la sase accidente, cat se inregistreaza in Rusia, a doua tara in topul riscurilor, arata cat de grava este este situatia. Raportul SAR a subliniat starea jalnica a infrastructurii, care reprezinta unul dintre cele mai importante puncte in procesul de aderare efectiva a tarii noastre in comunitatea europeana.
Adauga un comentariu
Automarket nu este responsabil pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori. Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
Ultimele stiri din Intern
-
Galeria Țiriac Collection, cea mai mare colecție privată de automobile din România, tocmai a primit două exponate noi. Este vorba despre două modele Porsche 911, dintre care unul este GT3 R Rennsport, un model produs în doar 77 de exemplare. (04.12) -
Potrivit noilor date furnizate de Asociația Constructorilor de Automobile din România, vânzările de mașini noi în România au scăzut cu 8 în luna noiembrie. Pentru ultimele 11 luni, vânzările au rămas în creștere față de anul trecut. (02.12) -
Un nou studiu al pieței de mașini second hand din țara noastră arată că mai multe mașini au trecut prin mai mult de două schimbări de proprietar. Există cazuri în care mai multe mașini au trecut prin mâinile a nu mai puțin de 24 de proprietari diferiți pe parcursul vieții acestora. (28.11)
Intrebari & Raspunsuri
Close
Inchide notificarea pentru
Ai sugestii sau intrebări?
Trimite-ne mesajul tău
Trimite-ne mesajul tău
Romania: 1 deces/3 accidente. UE: 1 deces/40 accidente
si inclin sa cred ca este adevarat raportul.
Nu este atat de mare numai datorita drumului, ci si a parcului auto super-invechit!!! Ganditi-va ca o Dacia 1310 sau chiar Nova daca este implicata intr-un accident cu o alta masina (sau caruta!!!) la 70 km/h (cat este limita de viteza in localitati pe DN1) devine practic un cosciug pe roti. Oamenii din Dacie nu au nici cea mai mica sansa. (eu din cate accidente am vazut, la viteze de 50-70 km/h, dintre o dacie veche si o masina straina, nu neaparat noua, cei din Dacie au fost raniti cel putin grav).
se aplica regula de 3 simple (se invata in ciclul gimnazial:
la noi: 1 mort.....3 accidente
In EU: 1 mort.....40 accidente
noi in comparatie cu EU: 1/3 / 1/40 = 40/3 = 13,(3)
ce este in paranteza se citeste "perioada trei"
;-)
din pacate si subliniez acest lucru, sansa de a muri intr-un accident rutier nu este doar de 13 ori mai mare decat in UE.
raportul SAR nu calculeaza "aceasta probabilitate" doar in functie de Statistica CNADNR (foto 2) ci si in functie de alti factori care sunt usor de perceput din concluziile documentului- vezi starea drumurilor, vezi parcul auto invechit, vezi stilul de condus, ETC.
Alta problema destul de des intalnita pe soselele noastre este marcarea drumurilor. Sa va explic: am vazut nu doar o data banda continua trasata pe o portiune dreapta unde se poate depasi fara probleme (vizibilitate foarte buna pe distanta mare)si banda intrerupta in niste curbe unde depasirea poate fi periculoasa din cauza vizibilitatii reduse si distantei scurte.
Am vazut deasemeni curbe cu inclinatie exact pe dos de cat ar trebui (in caz de abordare proasta a virajului, in loc sa te tina, te scoate de pe sosea.
Intradevar problema cea mai mare nu mai sunt banii, bani sunt dar acum trebuie si cineva care sa-i administreze corespunzator. Aici ma refer la niste profesionisti in ale managementului, care sunt destul de multi in ziua de azi dar trebuie platiti bine.
Ultimul aspect pe care as vrea sa-l precizez este acela ca oricine ajunge la conducerea administratiei drumurilor o sa bage mana in miere sa se linga pe degete (se intampla chiar si in tarile alea dezvoltate si civilizate!) dar daca si-ar face si un pic treaba pentru care este pus akolo si nu ar baga mana chiar pana la cot, am face pasi multi inainte. (v-am raspuns si de ce la noi autostrazile si drumurile in general au pret triplu pe km! - ha ha, de parca nu ati fi stiut!)
Va salut cu drag !
Al vostru, Razvan A.
Ei bine, nu am gasit nici calculul respectiv si nici o asemenea concluzie semnata de SAR. In schimb, la pag. 2 este comentat graficul respectiv in felul urmator: "In timp ce in Europa numai unul din 40 de accidente se termina cu deces, in Romania raportul este de unu la trei".
Pe de alta parte, cred ca ne cramponam degeaba de cifre. Din pacate, sansa de a muri in accidente rutiere este in Romania MULT mai mare decat in UE. Mai conteaza daca e de 13 ori, sau de 40 de ori mai mare?
DRUMURI ÎN LUCRU?
Raport sectorial SAR pe politica de transport în România
Sumar executiv
În România şansa de a muri într-un accident pe un drum naţional este de 40 de ori mai mare decât media în UE1. Nu doar stilul de condus al românilor este aici de blamat (deşi, poate, şi acesta), ci în primul rând geometria defectuoasă a sectoarelor de drum, întârzierea cronică lucrărilor de întreţinere şi coliziunea cu traficul local din satele şi oraşele lipsite de centuri ocolitoare. În lipsa unei reţele bine proiectată şi întreţinută de drumuri judeţene şi comunale, traficul local în România este excesiv concentrat pe drumurile naţionale.
Autostrăzile sunt utile, dar nu reprezintă soluţia la toate problemele, aşa cum par să creadă politicienii şi comentatorii. De aceea, având în vedere şi costurile enorme, nu sunt totdeauna prioritatea nr. 1. Cu doar o fracţiune din aceste costuri ar putea fi refăcută în schimb urgent reţeaua de drumuri judeţene şi locale, care poate prelua mare parte din traficul existent.
Costurile de construcţie pe km de autostradă sunt la noi duble faţă de Polonia şi Ungaria; cele mai dificile porţiuni vor ajunge la 30 mil€/km. Anumite cheltuieli de întreţinere şi operare sunt de asemenea duble faţă de UE sau SUA. Toate acestea trebuie atent planificate şi ţinute sub control prin: contracte transparente şi competitive, supervizare independentă a lucrărilor, prioritizare clară a secţiunilor de autostradă care se fac.
Strategiile de autostrăzi şi drumuri expres anunţate în ultima vreme pentru perioada 2007-2013 sunt fanteziste. Ele presupun o capacitate de absorbţie prin investiţii de 2-3 mld € pe an în acest sector; în practică această capacitate nu a depăşit niciodată 500 mil€ pe an şi este în scădere. Întreţinerea puţinelor investiţii nou finalizate deja reprezintă o mare provocare de management şi o povară pentru bugetul de operaţiuni curente, mereu trecut pe planul doi şi alimentat insuficient.
În structura instituţională actuală, CFR şi CNADNR sunt practic în faliment pe actualele fluxuri financiare. În loc să funcţioneze independent ca agenţii de furnizare a serviciilor de reţeaua de transport, ele sunt aproape anual afectate de schimbările politice din Ministerul Transporturilor, care se reverberează şi în propria structură de conducere. În general, există o tradiţie păguboasă de implicare a Ministerului în toate detaliile şi în micro-management, în loc de a se asigura doar coordonarea stretegică. Alocările bugetare imprevizibile şi opace şi lipsa unui sistem stabil de taxe de utilizare pe drumuri şi căi ferate duce la sub-finanţare, cheltuire ineficientă şi inechităţi sociale.
În ciuda strategiilor europene la care România a subscris şi a discursului oficialilor, există un transfer accelerat al traficului dinspre calea ferată către şosele. Dacă actualul trend continuă, serviciul CFR Pasageri va rămâne fără cerere solvabilă înainte de 2020.
Sectorul transporturi are nevoie disperată de formularea unei viziuni strategice stabile, nu de schimbări de direcţie la tot pasul. Scopul final trebuie să fie asigurarea unui volum şi a unei viteze medii pe toate componente suficiente pentru ca transporturile să nu devină punctul de strangulare al creşterii economice. În loc de asta, singura prioritate reală pe care MT, CFR şi CNADNR o pot actualmente urmări este "absorbţia de fonduri UE" – şi nici asta cu mare succes. Autorităţile române depind aproape în totalitate de partenerii internaţionali (Comisia UE şi instituţiile financiare) pentru dezvoltarea de programe şi proiecte. Lipseşte coordonarea cu bugetele naţionale sau cu alte sectoare, iar planificarea în proiecte este slabă: apar permanent întârzieri mari în etape precum exproprierea terenurilor, mutarea de reţele utilitare, acordurile de mediu.
Asemenea viziune generală şi coordonare ar trebui să se realizeze pe baza Master Planului de Transport, contractat de Minister şi plătit din fonduri UE, dar în mare parte neglijat de autorităţi. La căi ferate, chiar un Comitet de Coordonare a fost înfiinţat acum doi ani, dar în practică el nu funcţionează. Aceasta blochează proiectele mari şi în plus, Comitetul nu intervine în nici un fel pentru a opri cercul vicios al compensărilor datoriilor în mod netransparent şi nesustenabil dintre CFR, CFR Marfă, CFR Pasageri şi Minister.
Există o hemoragie de personal tehnic de înaltă calificare în sectorul infrastructură publică, iar pierderea acestor oameni cu experienţă nu poate fi compensată prin angajarea de absolvenţi de facultate. Problema de cadre este mai puţin vizibilă din afară şi, probabil, subestimată de publicul larg. Dar ea este suficient de serioasă pentru a fi socotită cauza întârzierii de doi-trei ani în multe proiecte mari de investiţii şi reabilitare, deopotrivă în sectorul drumuri şi cel de căi ferate. În departamentul de management de proiecte recent creat la CFR – un fel de unitate de elită – s-au ocupat doar 25% din poziţiile prevăzute, cu personal preluat din alte departamente.
Sectorul transporturi este inacceptabil de opac faţă de public, nu doar prin comparaţie cu buna practică internaţională, dar chiar cu prevederile legilor româneşti. Stragiile nu sunt supuse dezbaterii înainte de a fi adoptate prin decizie politică. Din când în când se anunţă planuri grandioase, dar vagi, fără detalii cruciale de operaţionalizare. MT, CNADNR şi CFR nu publică strategii clare de acţiune, planuri de business detaliate pe fiecare sector şi instituţie, raportări de etapă care să arate stadiul fizic şi financiar al proiectelor, indicatori de performanţă.
Concluzia fireasca: modifica-i pe astia, prin educatia de un anumit fel, si ai sa vezi ca se schimba totul.
Dovedit in UN, Right??
..Etica ba..morala..bun simt adica.
asa-i ca-i o solutie ??????
La asa infrastructura ma mir cum de nu sunt mai multi morti ca la fiecare colt te paste ori o groapa ori un TIR. Educatia rutiera iarasi lasa mult de dorit. Cu ochii mei am vazut o femeie care a oprit in plin carosabil ca sa isi faca si ea ceva cumparaturi. Si asta pe drum national si mai lasase si copii in masina.
de examplu la noi au loc 3 accidente pe zi din care unul cu victime ok?
dar in UE au loc 4oo de accidente (zic si eu poate da poate ba) din care 10 cu victime.
care e relevanta?