REPORTAJ: Restart în Bănie - Craiova a revenit pe harta producătorilor auto mondiali cu noul Ford B-Max

Orice bucureştean care vrea să ajungă la uzina de la Craiova trebuie să se înarmeze cu un pic de răbdare. Are în faţă un drum de aproximativ trei ore, din care jumătate este pe autostradă. Asta am avut şi eu de parcus într-o călduroasă dimineaţă de luni pentru a ajunge la inaugurarea oficială a producţiei noului model B-Max la uzina Ford de la Craiova. Oficial, drumul are 230 km, dar pare mai lung de atât. După cei 100 de kilometri pe autostrada Bucureşti-Piteşti, urmează un drum pe o bandă jumătate până la Slatina. Depăşirile la intimidare, încurajate de liniile drepte lungi sunt des întâlnite pe acest drum. După Slatina, mai sunt aproximativ 50 km până la Craiova. Pe un drum aglomerat care pare că nu se mai termină.

Odată ajuns în Craiova, nu este greu să ajungi la uzină. Chiar dacă nu există indicatoare, astfel că trebuie să urmezi săgeţile ce te îndrumă spre oraşul Caracal. Pentru că actuala uzină Ford este pe strada Henry Ford, fostă Caracal. Două intersecţii mai târziu, poţi vedea deja clădirea de birouri pe care este arborat un mare banner Ford - Go Further. 

ISTORIE: ÎNTRE OLTCIT, DAEWOO ȘI FORD

Uzina de automobile din Craiova are o istorie destul de lungă. A fost a doua fabrică de maşini din România, după uzina Dacia de la Mioveni. A fost construită în 1976 după ce guvernul României comuniste ajungea la un acord cu constructorul francez Citroen. Rezultatul era modelul Oltcit, bazat pe platforma modelului Citroen Visa. Producţia Oltcit-ului românesc a început în 1981 şi avea să fie fabricat până în 1994. După 1989, numele mărcii a fost schimbat în Oltena. Ultimele uităţi au purtat numele Rodae, uzina de la Craiova fiind preluată de grupul Daewoo. Coreenii au venit în 1994, în urma unui acord cu Daewoo Motors. Bătrânul Oltcit ieşea din producţie şi era înlocuit cu modele de origine coreeană ca Tico, Cielo şi Espero. În 1997, numele companiei devenea Daewoo Automobile România. Erau deschise şi noile secţii unde se produceau motoare şi transmisii, iar în 2001 gama de modele asamblate la Craiova era îmbogăţită cu Matiz şi Nubira II. Lucrurile au mers bine o vreme, Cielo devenind un fel de a doua maşină naţională după Dacia.

Daewoo avea să dea faliment pe plan internaţional şi rămăşiţele avea să fie cumpărate de către General Motors. Americanii nu au cumpărat însă fabricile de la Craiova, şi nici pe cele din Uzbekistan şi Polonia. În 2006, guvernul României cumpăra 51% din uzină, procente pe care le avea în mânecă Daewoo.

ZIUA Z

Deşi a durat destul de mult, Ford s-a urnit şi a decis să înceapă producţia modelului B-Max. Şi americanii au făcut un pic spectacol. Ştiam că ziua avea să fie plină şi urma ca debutul producţiei să fie onorat de vizita unui oficial de marcă din Guvernul României. Se auzea că va veni chiar preşedintele Băsescu. Şi ne-am dat seama de asta când la intrarea în uzină am fost controlaţi mai rău ca la aeroport. "Deschideţi geanta, vă rog! Porniţi laptopul şi faceţi o poză cu aparatul foto". Apoi percheziţie şi scanare corporală. Apoi, deoarece am sosit mai devreme, a urmat un pic de haos organizatoric. Pe de altă parte, angajaţii uzinei purtau toţi tricouri albe, iar curtea era curată ca lacrima. Nimeni nu ştia exact unde ar trebui să mergem, dar până la urmă lucrurile s-au reglat rapid. Am ajuns în secţia principală de montaj, unde fusese amenajată o scenă chiar între benzi. Am primit şi confirmarea că preşedintele Băsescu urma să  participe la inaugurarea producţiei şi că va efectua o scurt tur al uzinei. Noi am putut face acelaşi tur înainte de sosirea preşedintelui. B-Max-urile atârnau cuminţi de conveyere, iar muncitorii îmbrăcaţi impecabil cu tricouri albe ne zâmbeau în timp ce asamblau într-un ritm mai lent cele câteva modele de pe linie. Din când în când, un specialist ne explica ce se întâmplă la postul respectiv. Am rămas fascinaţi la robotul care montează automat parbrize. Cu o mişcare hipnotică, acesta apucă un parbriz, îl pregăteşte şi îl montează perfect în câteva zeci de secunde. 

Pentru mine a fost prima vizită la Craiova. Am văzut multe uzine auto, începând cu Dacia la Mioveni, Kia în Slovacia, Hyundai în Cehia, Fiat la Napoli în Italia sau GM în Detroit, SUA.

PREȘEDINTELE-ȘOFER

Punctul culiminant al zile a fost ceremonia oficială. O serie de discursuri ale oficialilor înalți Ford au deschis ceremonia în faţa unei mulţimi impresionant de numeroase de angajaţi Ford în tricouri albe, de directori de filiale Ford în costume şi a unei presei pestriţe. Rând pe rând au trecut pe la microfon Stephen Odell, CEO Ford of Europe, John Fleming, vicepreședinte Ford Motor Company și Jan Gijsen, noul președinte al Ford România. Cu această ocazie am aflat că la Craiova va fi fabricat în curând un nou motor pe benzină de 1.5 litri pe lângă actualul Ecoboost de un litru. Apoi, Traian Băsescu a animat spiritele anunţând că este primul client al noului B-Max fabricat la Craiova. A ales, din nou, un automobil roşu, la fel ca Duster-ul pe care l-a cumpărat în 2010, atunci când a debutat producţia noului model Dacia. Şi pentru a ne dovedi că nu este vorba de un aranjament, preşedintele ne-a arătat factura proformă şi ordinul de plată prin care a achitat maşina. Nu am putut vedea însă preţul trecut pe factură. Băsescu a testat apoi preţ de 30 de metri noul automobil achiziţionat, făcând deliciul fotografilor care s-au călcat în picioare pentru câteva cadre. Petrecerea s-a spart apoi, lumea începând să plece încet-încet. 

Lăsând showul mediatic la o parte, de ieri, sau de cele câteva zile de când B-Max-ul este produs la noi în ţară, Craiova a revenit oficial pe harta marilor producători auto. Ford, alături de Dacia produce automobile în ţara noastră, maşini care pleacă la export către toată Europa. B-Max-ul de Craiova va fi în showroom-rile din Germania, calitatea fabricaţiei trebuind să se ridice la standardele europene. Nu ne rămâne decât să aşteptăm lansarea oficială a modelului Ford B-Max pentru a îl putea testa.