REPORTAJ: Am vizitat cea mai mare fabrică de plută din lume, locul în care se face interiorul lui Mazda MX-30

Chiar dacă misiunea lor este să reducă poluarea globală, mașinile electrice nu sunt scutite de controverse. Se tot vorbește despre răul pe care îl fac mașinile electrice atunci când vine vorba de producția lor. Spre exemplu, un studiu desfășurat de Maximilian Fichtner, director la Institutul Helmholtz, ne spune că apa este una dintre cele mai importante resurse utilizate când vine vorba de producția bateriilor unei mașini electrice.

Studiile institutului au arătat că, pentru producția unei mașini cu o baterie pe bază de litiu, care are o capacitate de 64 kWh (Tesla Model 3, spre exemplu), se folosesc 3840 de litri de apă. Așa că, poate nu e greșit ca producătorii să gândească baterii cu o capacitate mai mică. Dar publicul își dorește autonomie mare. Așadar, unde e compromisul?

Păi este destul de simplu. Dacă ridicăm puțin reflectorul de pe mașinile electrice și îl punem pe cele convenționale, aflăm că, în fiecare zi, se consumă la nivel mondial un total de 17.5 miliarde de litri de combustibil. Pentru extracția materiilor prime se folosesc 46 de miliarde de litri de apă. Cu această cantitate de apă am putea produce 1.5 milioane de baterii cu o capacitate de 64 kWh. Dar mașinile convenționale vor mai fi alături de noi câțiva ani. Așa că trebuie să găsim o altă soluție.

CICLUL DE VIAȚĂ AL UNEI MAȘINI ELECTRICE

Compromisul ideal poate fi următorul: o mașină cu o baterie mai mică, de 35.5 kWh, care oferă 200 de kilometri autonomie, fiind destinată celor care își doresc un vehicul eminamente urban. Și SUV, că tot e la modă.

Mazda MX-30 este genul acesta de vehicul. A ridicat sprâncenele multora când a promis doar 200 de kilometri autonomie. Însă, ecuația Mazda e mai complexă de atât și privește întreg ciclul de viață al unui vehicul electric. De la naștere, până la ieșirea din uz. Scopul lor este acela de a produce mașini cu o amprentă de carbon cât mai mică. Și, cu un consum mic de apă în producerea bateriei litiu-ion, Mazda înclină favorabil balanța.

Și nu e doar apa. MX-30 propune o mulțime de alte soluții sustenabile, pe care trebuie să le cauți cu atenție în interior. Pentru că dincolo de portierele cu deschidere opusă (ca la BMW i3) o să descoperi un adevărat Mistery Room, în care mâinile tale încearcă să descopere materiale noi la fiecare atingere. Și în acest articol o să aflați ce materiale prietenoase cu mediul a născocit Mazda pentru interiorul lui MX-30.

Le-am descoperit și noi, pentru prima dată, în cadrul unei vizite în Porto, Portugalia, patria celebrului lemn de plută. Dar ajungem noi și acolo.

PIELEA ARTIFICIALĂ CU ASPECT VINTAGE

Pentru că pielea naturală nu reprezintă o soluție sustenabilă pentru viitor, se caută noi soluții. Unii producători au anunțat că renunță complet la acest material pe mașinile lor electrice (vezi Volvo). Mazda a evitat o decizie atât de radicală, încercând să ridice la rang de artă tratamentul pielii artificiale.

Mulțumită procedeului Premium Vintage Leatherette, pielea pe care o vei găsi în MX-30 seamănă izbitor de mult cu pielea naturală, vintage. Textura este similară, iar dincolo de asta există un strat de silicon, aplicat cu precizie japoneză, pentru a da un aspect plăcut la atingere. Pentru producția acestui tip de piele artificială nu sunt folosiți solvenți organici, deci încă un câștig.

MATERIAL TEXTIL CREAT DIN STICLE PET

Partea superioară a portierelor este îmbrăcată într-un material textil, care sugerează ideea de habitaclu prietenos.

Aceasta era creată manual în Japonia, cu mult înainte ca orice tip de hârtie să ajungă în Europa. Era considerată un produs de lux, pentru textura sa specială. Hârtia Washi este fină, aerată, cu ușoare neregularități. Aceste trăsături au fost preluate și de materialul textil cu care Mazda a decorat portierele primului său model electric.

PLUTA. UN MATERIAL CU RĂDĂCINI ÎN ISTORIA MAZDA

Sentimentul de bine, de interior primitor, de materiale calde este dat și de consola plutitoare, unde o să descoperi un material pe care nu l-ai mai văzut pe o mașină de serie. Pluta. Mazda și-a amintit că la originile sale, cu mult înainte de primele mașini, compania producea plută. Da, chiar așa!

În 1920, atunci când compania a fost fondată, ea se numea Toyo Cork Kogyo și era un furnizor de plută pentru companiile din Hiroshima. Prin urmare, faptul că vedem acest material utilizat pentru prima dată pe un automobil Mazda, nu ar trebui să ne mire.

Ca să înțelegem de unde vine materialul regăsit pe consola centrală și pe mânerele portierelelor lui Mazda MX-30, constructorul japonez ne-a scufundat în lumea fascinantă a celui mai mare producător de plută la nivel mondial, fondat încă de la 1870: Corticeria Amorim. De aici vine și pluta folosită în habitaclul lui Mazda MX-30.

DE CE ESTE PLUTA UN MATERIAL SUSTENABIL?

Pentru că nici un copac nu a fost rănit pentru producerea acestui material. Pluta este un material obținut din scoarța arborelui cu același nume. Un arbore care începe să producă materie primă abia după 25 de ani de la plantare. După recoltarea primei scoarțe, e nevoie de alți 9 ani pentru regenerare. Însă, partea bună este că arborele rămâne în picioare și poate absorbi o cantitate impresionantă de dioxid de carbon. Ca de altfel și materia primă rezultată din această scoarță.

Potrivit celor de la Amorim, furnizorul de plută al celor de la Mazda, o tonă de plută poate reține 73 de tone de CO2. Și dacă e să reducem totul la ceva ce cunoaștem cu toții, un singur dop de plută, similar celui găsit pe sticlele de vin, poate reține 400 de grame de CO2. Amorim produce, într-o proporție uriașă, dopuri de plută folosite în industria vinului. Sunt 25 de milioane de dopuri pe zi și 5.5 miliarde în fiecare an.

Însă nu se rezumă doar la asta. Există produse din plută care ajung în:

- industria auto (și nu ne referim doar la interiorul lui Mazda MX-30, ci și la anumite componente ale motoarelor convenționale)
- în construcții (se folosește plută pentru izolarea unor camere sau pentru izolarea termică a casei. Spre exemplu, în Germania există o modă de izolare cu plută a camerei copiilor.
- în industria sportului (se fac plăci de surf sau caiace). Chiar am văzut în cadrul vizitei o placă de surf creată special pentru Garrett McNamara, cunoscut pentru că a doborât recordul mondial pentru cel mai mare val navigat vreodată, în Nazare, Portugalia.

- în industria vestimentară (există mulți pantofi care au o talpă sau un înveliș din plută)

- în industria transporturilor (există traverse de tren care au o bază de plută, precum și trenuri izolate cu plută)

- în industria designul interior (există multe obiecte de decor create din plută.

- în industria aerospațială (Amorim are o colaborare cu NASA, prin care oferă plută pentru izolarea interiorului rachetelor care pleacă în spațiu). De asemenea, am aflat că 35% din sateliții activi folosesc plută.

DE LA DOPURI DE PLUTĂ, LA INTERIOR DE AUTOMOBIL ELECTRIC

Cum ajunge pluta în interiorul modelului Mazda MX-30? Este o întrebare la care vom răspunde ușor. Pentru că am văzut procesul. Și, bineînțeles, și acesta este unul sustenabil. Am stabilit deja că Amorim produce dopuri de plută. 50% din producția mondială, mai exact. Cele mai bune dopuri se fac din scoarță veche de 40 de ani, cu o densitate mare.

În urma procesului de producție a dopurilor de plută rezultă mult material. Acesta nu este aruncat sau reciclat, ci este folosit pentru interioarele Mazda. Se folosesc granulații de diferite mărimi pentru a rezulta un material final extrem de dens. Se coace apoi pentru a asigura coeziunea și se învelește într-un material protector.

„Interiorul unei mașini poate deveni un mediu extrem de solicitant pentru materiale. Spre exemplu, razele ultraviolete care se infiltrează în cabină pot degrada pluta de-a lungul timpului. Prin urmare, Mazda și Amorim au elaborat un proces de protecție a pieselor finite”, a declarat Youichi Matsuda, designerul șef al modelului MX-30.

PIELE VOPSITĂ CU FRUNZE DE MĂSLIN

Eforturile Mazda pentru a inova materiale sustenabile în interiorul modelelor sale nu se opresc aici. Sandra Honer este designer de materiale în cadrul Mazda Europa și lucrează la materiale pe care nu ți le-ai fi imaginat vreodată. Spre exemplu, te-ai fi gândit vreodată că ciupercile pot ajunge și altceva în afară de ciulama sau garnitură pe grătar?

Ei bine, Mazda s-a gândit. Așa că designerii săi au creat o piele artificială din ciuperci. Și nebunia merge mai departe. Aceeași piele artificală poate fi creată și din mere sau struguri. Pentru cei care nu se pot împăca cu sacrificarea ciupercilor sau a merelor de dragul științei, designerii Mazda au experimentat și reciclarea pielii naturale. Aceasta este revopsită cu ajutorul unor ingrediente naturale: frunze de măslin sau rubarbă.

În cadrul vizitei noastre în Portugalia, centrul de cercetare ale celor de la Amorim ne-au arătat o mulțime de obiecte produse din materiale sustenabile. Am văzut pantofi sport care aveau în componență mango sau mânuși de box care conțineau și un extract de cactus.

În concluzie, eforturile unor companii vizionare în domeniul sustenabilității, cum este Mazda, ne vor aduce materiale la care nici nu ne gândim în prezent. E nevoie de diversitate în interiorul mașinilor pe care le conducem, pentru că mulți dintre noi ne-am plictisit de același plastic tare și neprietenos. În plus, mașinile trebuie să își reducă amprenta asupra mediului, așa că vom vedea, probabil, pluta în tot mai multe mașini ale viitorului.