De-a lungul celor 60 de ani de existenţă, Chevrolet a produs şase generaţii ale celebrului model sport. Prima a fost o decapotabilă desenată de Harley Earl ce a fost prezentarea oficial la Motorama ediţia 1953. Acest salon auto era organizat chiar de General Motors, cu scopul de a-şi prezenta noile modele către public. Motoroma GM a fost organizată între anii 1949-1961. În ceea ce priveşte etimologia numelul Corvette, acesta este atribuit lui Myron Scot. Numele de botez este inspirat de ambarcaţiunile militare mici şi manevrabile cu acelaşi nume.
Iniţial, modelul Corvette a fost construit în uzinele din Flint, Michigan şi St. Louis, Missouri. Astăzi, Corvette este un produs al statului Kentucky: Bowling Green, Kentucky este locul unde acest model prinde viaţă. Iar locuitorii acestui mic orăşel sunt atât de mândri de acest lucru, încât au dedicat modelului Corvette şi un muzeu: The National Corvette Museum.
1. Prima generaţie: Corvette C1 (1953-1962)
Prima generaţie a fost prezentată în 1953 şi a rămas în producţie timp de nouă ani. Disponibil doar în variantă de decapotabilă şi având o suspensie cu punte rigidă pe spate, prima generaţie Corvette a fost produsă în doar 300 de ecemplare în primul an de existenţă. Primele modele au folosit un motor cu şase cilindri în linie, pentru ca apoi să primească un motor V8 de 4.34 litri ca opţiune. Un prim facelift a fost aplicat modelului Corvette în 1956. Împreună cu modificările estetice, Chevrolet introducea şi câteva opţiuni, precum geamurile acţionate electric, soft-top acţionat hidraulic şi o transmisia manuală cu patru trepte.
În 1958, schimbările estetice au fost acentuate, fiind prezentată o parte frontală total schimbată cu faruri rotunde duble. Spre finalul carierei, prima generaţie Corvette a primit şi un motor V8 de 5.3 litri de 340 CP, aceasta fiind cea mai puternică versiune a lui Corvette C1.
2. A doua generaţie: Corvette C2 (1962-1967)
A doua generaţie a lui Corvette a fost lansată în 1962, iar schimbarea de design era radicală. De la decapotabila pentru doi pasageri cu aer de anii '50, Corvette se transforma într-un automobil sport cu forme uimitoare. Desenat de Larry Shinoda, Corvette C2 este considerat şi astăzi una dintre cele mai frumoase maşini americane din toate timpurile. Numele complet a fost Corvette Sting Ray, iar modelul iniţial avea o lunetă din două bucăţi care avea să devină semnătura acestui model.
Din păcate, Chevrolet avea să renunţe la acest element de design după primul an de producţie, însă avea suficiente alte inovaţii tehnice cu care să se mândrească. Sting Ray a fost primul Corvette cu suspensie independentă pe puntea spate şi faruri escamotabile. Eliminarea lunetei duble a fost motivată prin vizibilitatea redusă, iar din 1964, au fost eliminate şi prizele de aer din capotă care aveau rol doar de ornament. Motoarele V8 de sub capotă au crescut în cilindree de la an la an, ajungând ca spre finalul carierei să aibă o capacitate cilindrică de 7.0 litri.3. A treia generaţie: Corvette C3 (1968-1982)
A treia generaţie a fost lansată în 1968, iar designul spaţial a fost inspirat direct din conceptul Mako Shark II. A rămas în producţie până în 1982. Corvette C3 a fost primul model cu plafon amovibil din două bucăţi, un fel de sistem targa incipient. De asemenea, a fost primul Corvette ce a fost folosit pe post de Pace Car la cursa de 500 de mile de la Indianapolis. Pentru început, motoarele şi şasiul au fost preluate de la C2, dar interiorul şi caroseria erau complet noi. A treia generaţie avea să introducă şi modele speciale, cu indicative ca LT-1, ZR-1 sau ZL1, care aveau să fie folosite apoi la generaţiile viitoare. Deşi numele Sting Ray va rămâne mereu asociat cu a doua generaţie Corvette, Chevrolet a continuat să numească şi generaţia C3 cu acelaşi nume. Dar de data această era scris Stingray, într-un singur cuvânt.
4. A patra generaţie: Corvette C4 (1984-1996)
Corvette C4 marca intrarea în era modernă a maşinii sport americane. Introdus pe piaţă în 1984, C4 lansa silueta modernă şi stopurile duble care vor marca o nouă generaţie. Modelul era complet nou şi nu mai prelua nici un element tehnic de la generaţiile anterioare. Disponibil atât în variantă coupe, cât şi decapotabilă, Corvette C4 mai putea fi comandat şi cu sistemul targa prin care plafonul putea fi scos între rama lunetei şi cea a parbrizului. Ca de obicei sub capotă legea o făceau motoarele V8 de cilindree mare, puterile variind între 230 şi 450 CP. În 1988, Corvette a fost sărbătorit cu un model aniversar pentru 35 de ani de existenţă, iar în 1991, generaţia a patra primea un facelift ce upgrada caroseria, interiorul şi designul jantelor.
5. A cincea generaţie: Corvette C5 (1997-2004)
În 1997 s-a născut a cincea generaţie. Corvette C5 a trăit până în 2004, iar pentru a construi un model de calitate, Chevrolet a folosit modele ca Nissan 300ZX şi Mazda RX-7 drept standarde pentru calitate. Acest lucru a intervenit după ce modelul C4 a fost criticat pentru calitatea fabricaţiei în comparaţie cu rivalii japonezi. Corvette C5 avea sub capotă a treia generaţie a motorului V8 small block LS1. Iniţial a dezvoltat 345 CP, puterea fiind apoi upgradată la 350 CP. Împreună cu caroseria cu forme rotunde cu un coeficient aerodinamic 0.29, acest Corvette a fost şi cel mai economic în ceea ce priveşte consumul de carburant, cu un consum mediu oficial de 12 litri/ 100 km. A fost şi ultima generaţie Corvette care a folosit farurile escamotabile, devenite deja un element de design care nu mai era la modă.
6. A şasea generaţie: Corvette C6 (2005-prezent)
VIITORUL
General Motors dezvoltă deja a şaptea generaţie a modelului Corvette încă din 2007. Noul model trebuia iniţial să fie lansat la finalul anului 2011, dar a fost întârziat şi va fi prezentat publicului la sfârşitul anului viitor. Deşi au fost studiate variante tehnice în care motorul să fie amplasat central sau în spate, a şaptea generaţie ca folosi tot formula clasică: motor amplasat în faţă, transmisie spate. În ceea ce priveşte motorizarea, noul Corvette va folosi un V8 de doar 5.5 litri.
NASA
În anii '60, America era prinsă în febra cursei lunare. Astronauţii americani era vedetele vremii, iar automobilul preferat de aceştia era cel mai la modă în acel moment: Corvette. Cel care a dat tonul a fost Alan Shepard, un pasionat al modelului şi unul dintre primii astronauţi ai Americii. El a fost invitat de către GM să conducă modele de preserie Corvette, iar apoi a primit din partea companiei un model 1972. Apoi, Jim Rathman, un dealer Chevrolet din Florida, s-a împrietenit cu astronauţii Alan Shepard, Gus Grissom şi Gordon Cooper. Rathman avea să îl convingă pe preşedintele General Motors să înfinţeze un program prin care astronauţii urmau să primească două modele GM în fiecare an. Majoritatea astronauţilor au ales o maşină de familie pentru soţie şi un Corvette pentru ei. Astronautul Gene Cernan avea să dezvăluie apoi în cartea sa, "Last Man on the Moon", cum funcţiona sistemul: Astronautul primea Corvette-ul nou pe care ulterior putea să îl cumpere la un preţ second-hand după ce îl folosea 3.000 mile. La un moment dat, în timpul programului spaţial american, parcarea Centrului Spaţial Johnson din Houston era plină de modele Corvette.
Astăzi, Corvette rămâne un simbol american la fel de puternic ca Coca-Cola şi McDonalds. Este prezent în cursele auto de top, o echipă Corvette participând în cele mai recente ediţii ale cursei de 24 de ore de la Le Mans la categoria GT PRO cu succes şi este parte din viaţa de zi cu zi a unor americani fericiţi. În Europa, modelul a prins mai greu datorită concepţiei clasice motor: V8 mare amplasat în faţă şi transmisie spate. Este disponibil oficial printr-o serie de dealeri Chevrolet, plus prin piaţa importurilor neoficiale din Statele Unite.
De ce “n-a prins” Corvette în Europa? Oare nu cunoaştem noi mărci europene cu aceeaşi configuraţie tehnică: motoare faţă-tracţiune spate? Eu zic că “n-a prins” fiindcă, de obicei, europenii nu debordează de inteligenţă…Întotdeauna au crezut că “bun” este totuna cu “corect politic” sau cu “a fi în trend”…
Am început să realizez că cei de la GM sunt isteţi…Perverşi, dar cu cap! De ce? În mod neoficial, s-au împărţit deliberat în două entităţi, atât prin prismă conceptuală, cât şi economică. Ce înseamnă acest lucru? Că putem vorbi despre un GM non-calitativ sau “comun” (ordinar), reprezentat de Opel şi Chewoo, care aduc grosul profitului pentru corporaţie şi încă bani serioşi, cu găleţile, iar această realitate lucrativă asigură nu numai supravieţuirea, ci şi înflorirea celei de-a doua entităţi, cu adevărat importantă pentru statutul global de imagine al mastodontului american, şi anume GM calitativ sau “extra” (exclusivist), reprezentat de Camaro&Corvette, Cadillac, Buick şi GMC. Toate modelele din această ultimă categorie arată din ce în ce mai atractiv, deşi producţia tinde să depăşească perimetrul local, sub impulsuri globaliste…Poate că pe tărâm propriu, în SUA, nu epatează chiar prin exclusivism, deoarece băstinaşii le cumpără în mod obişnuit, adică masiv, dar avalanşa sufocantă de “japoneze” şi “europene” s-ar putea să-i confere treptat lui GM-extra, la nivel local, această însuşire onorantă, sinonimă cu valoarea, cum probabil nimeni n-ar fi anticipat odinioară…Acum înţeleg perfect de ce GM doar s-a jucat de-a vânzarea Opelului…Dacă ar fi făcut-o pe bune, s-ar cam fi pârlit la coadă şi ar fi înregistrat un faliment logic. La fel dacă s-ar fi retras din zona Daewoo în urma criticilor puternice, mai ales ale puriştilor Chevy. Dar managerii din Renaissance Center au presimţit că lumea auto, în general, şi consumatorii de rând, în special, vor pune tot mai mult accent pe automulţumirea lui “ieftin, economic şi uşor de întreţinut”, iar pe tine, ca producător de talie, această masă înfiorător de vastă de gâscani & gâsculiţe pe de-o parte te menţine pe linia de plutire (“comun”), iar pe de alta îţi inspiră idei inovatoare (“extra”)! Oricum, americanii au dovedit încă o dată că se pricep de minune la strategii câştigătoare…Mai timid joacă VAG pe această carte nostimă: “prost, dar rentabil; bun, în umbră”…La nemţi, VAG-comun este prea lăbărţat ca desfăşurare de forţe şi importanţă acordată, iar VAG-extra (Porsche, Bugatti, Lamborghini şi Bentley) s-a “contaminat” într-o proporţie prea ridicată cu motoare de la entitatea “comună”(exceptând Lambo, încă autonom la acest capitol, şi parţial Bugatti, trădat de caroseria de Audi). Însă, cât timp prostimea globală n-are habar sau n-o interesează aspectul cu pricina…ooookaaaay, loveaua să curgă! Faptul că GM şi VAG vor pactiza la un moment dat nu contează; sunt sigur că sublimul Corvette va fi “la fel de” autentic până la sfârşitul lumii…
Aaa, amatorii de viteză să tragă cu ochiul şi la: www.youtube.com/watch?v=xRLCzOtzd2U. Deşi cu siguranţă există “supersportive” care aleargă mai repede decât exemplul dat, nu toate stau grozav cu fiabilitatea…Plus că să nu uităm că GM era capabil de un miracol precum Oldsmobile Aerotech într-o perioadă în care Bugatti de-abia se reactiva din pulberea istoriei. Deci îi lasă pe alţii să se spargă în figuri de hipercar…deocamdată plusează bine cu acest supercar emblematic.