O vizită prin Micul Paris alături de noul Hyundai Bayon: de la Catedrala Neamului, la Arcul de Triumf

Micul Paris. Am auzit de atâtea ori titulatura aceasta, încât am și uitat de unde vine. Dar o să facem un exercițiu de memorie, de dragul lui Hyundai Bayon, care a ajuns recent pe piața din România, iar noi ne-am încăpățânat să-i arătăm că și Bucureștiul are farmecul lui. E drept, nu e la fel de fermecător ca Bayonne, localitatea care i-a dat numele crossover-ului francez, însă e de datoria noastră să ținem cu ai noștri.

La început de secol 20, capitala se schimba în cele mai detaliate repere urbanistice, iar vestimentaţia, gesturile, accesoriile cotidiene deveneau similare celor de la Paris. Limba franceză era vorbită frecvent pe stradă, în cafenele şi restaurante, întâlniri mai mult sau mai puţin publice. Era un etalon cultural de bun simţ al oricărui bucureştean, care dorea să aparţină unui anumit status social. Arhitectura se inspira și ea masiv din aspectul clădirilor franțuzești, o parte fiind păstrată chiar și astăzi.

CEA MAI MARE CLĂDIRE, CEL MAI MIC SUV

Turul bucureștean a început chiar în inima orașului, în fața unui simbol pe care, deși mulți îl blamează, tot la fel de mulți îl asociază cu România și capitala țării. Este vorba despre Casa Poporului, construcția megalomană, a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume.

Știu, ați auzit de prea multe ori această statistică, însă, ca să fim onești, este detaliul care a pus România pe harta multor turiști care nici măcar nu auziseră de țara noastră. Prin urmare, în uriașa parcare din fața Casei Poporului, am găsit un loc numai bun pentru a imortaliza noul Bayon. Am ales cea mai mare clădire, pentru cel mai mic SUV din gama Hyundai. Antiteza e cu mult mai impresionată în realitate. O realitate în care fotograful s-a străduit să prindă Casa Poporului în toată imaginea sa.

Dacă în cazul edificiului românesc știm că e vorba mai mult de orgoliu și mai puțin vorba de curaj, în cazul Hyundai lucrurile stau diferit. Sud-coreenii au avut curajul să mai lanseze un SUV de mici dimesniuni, după ce aveau deja în gamă Kona. Iar Kona se vindea foarte bine. Hyundai a văzut însă și mai mult potențial, iar vânzările lui Bayon par să răsplătească această inițiativă.

Edificiul a intrat cu greu în poză, însă a fost ceva mai ușor cu vizualizarea lui 3D pe ecranul generos al navigației. Sistemul multimedia al lui Hyundai Bayon este proiectat pe un ecran care poate ajunge până la 8 inch.

RELIGIA SUV-URILOR ȘI CATEDRALA NEAMULUI

Și dacă tot suntem la construcții megalomane, n-am rezistat ispitei și ne-am apropiat de ceea ce urmează să fie Catedrala Mântuirii Neamului, una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume. Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale era preconizată a fi la sfârșitul anului 2018.

Am trecut pe acolo și pentru a propovădui noua religie care cuprinde încet, încet și Europa, după ce a făcut carieră în Statele Unite. Este vorba despre religia SUV-urilor, care le-a adus celor de la Hyundai modele precum Santa Fe, Tucson, Kona și acum Bayon.

AERUL ECO ȘI FÂNTÂNILE DE RECORD MONDIAL

Până la următorul punct de interes n-am mers mult. Pentru că sunt în vecinătate. Am stropit Bayon cu niște apă proaspătă din „fântânile record” amplasate în Piața Unirii. Nu le-am spus degeaba „fântâni record”. O să vă explic imediat ce înseamnă asta.

Fântânile din Piața Unirii, construite la sfârșitul anilor ’80, reprezintă unul dintre cele mai lungi astfel de sisteme din lume (1.4 km), cu o suprafață a apei de 16.200 metri pătrați. În anul 2018, companii de renume internațional, arhitecți, muzeografi, specialiști in divertisment cu apă și design audio-video au făcut parte din echipa de proiect. În momentul redeschiderii lor, fântânile au oferit și un spectacol de apă, muzică și lumini botezat “Simfonia Apei”.

Astfel, acestea au fost recunoscute și omologate drept Cel Mai Lung Șir de Fântâni Coregrafice Sincronizate din Lume, de către Academia Recordurilor Mondiale (World Record Academy).

Hyundai Bayon nu a marcat încă nici un record mondial, dar promite să ofere adevărate recorduri de consum, chiar și în mediul urban. Asta pentru că beneficiază de un sistem mild-hybrid la 48V chiar și pe micul motor de un litru și 100 de cai putere. Împreună cu transmisia automată și cu sistemul start-stop, n-a fost tocmai greu să obținem un 8 litri/100 de kilometri, fără să ne folosim de modul Eco.

AUDIȚIE LA ATENEUL ROMÂN

Sunt sigur că mulți iubesc Bucureștiul pentru zona sa veche, pentru cafenelele readuse la viață, pentru clădirile cu influențe pariziene, pentru ceea ce a fost odată Calea Victoriei. Așa că nu puteam să nu punem roțile de 16 inch ale noului Bayon pe ceea ce a fost, în perioada interbelică, cea mai vibrantă zonă a Micului Paris. Și, inevitabil, ne-am oprit pentru câteva momente să admirăm Ateneul Român, construit într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic.

Ateneul are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. Pe fațadă există cinci medalioane în mozaic, care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab.

Designul lui Hyundai Bayon naște un contrast puternic atunci când privești clădirea. Sunt multe linii tăioase, inclusiv LED-urile pentru rularea diurnă. De altfel, farurile sunt și ele full LED. Spatele este cu atât mai neconvențional, întrucât liniile stopurilor cu LED păstrează aceeași formă ascuțită.

UN JURNALIST LA CASA PRESEI

Nu este neapărat un monument arhitectural care identifică Bucureștiul cu Micul Paris. Ba dimpotrivă. Îl apropie mai mult de Rusia și arhitectura estică. Arhitectura a fost inspirată de clădirile înalte din Moscova, precum Universitatea Lomonosov. O altă clădire care a avut aceeași sursă de inspirație este Palatul Culturii și Științei din Varșovia. Însă, pentru că ceea ce facem noi aici se cheamă jurnalism auto, nu puteam să nu vizităm, măcar în semn de respect pentru miile de ziare născute acolo, Casa Presei sau Casa Scînteii, după numele fostului ziar comunist.

Terenul pe care se găsește azi Casa Scînteii constituia partea dreaptă a Hipodromului Băneasa, o construcție reprezentativă a vechiului București (partea stângă se afla pe amplasamentul Complexului ROMEXPO). Sub regimul comunist, hipodromul a fost demolat în două etape (partea dreaptă în 1952, partea stângă în 1960), anume pentru a se face loc noilor clădiri, dar și cu scopul ascuns de a înlătura unul din locurile unde se aduna frecvent protipendada bucureșteană anticomunistă.

Încă o clădire mare care a găzduit multe publicații autohtone după Revoluție. Generoasă în spațiu, asemeni portbagajului pe care îl oferă Hyundai Bayon. Deși s-ar putea să vă vină greu să credeți, portbagajul lui Bayon are o capacitate de 411 litri, ceea ce însemană că este mai mare decât al fratelui Hyundai Kona, care se laudă cu doar 374 de litri.

FINAL TRIUMFAL LA ARCUL DE TRIUMF

Am păstrat pentru final acel element arhitectural care contribuie decisiv la alintul de „Micul Paris”. Este vorba despre Arcul de Triumf. Împreună cu Catedrala Încoronării din Alba Iulia, Mausoleul de la Mărășești, Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman și Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol I, Arcul de Triumf se numără printre monumentele care comemorează participarea României la Primul Război Mondial de partea Aliaților, la finalul căruia aproape toate teritoriile locuite de români s-au găsit pentru prima dată reunite.

Monumentul, proiectat de Petre Antonescu, a fost construit în perioada 1921-1922, iar pentru cioplirea marmurei de Rușchița, pe lângă sculptorii autohtoni, s-a apelat și la un număr de zece sculptori din Italia. În cazul lui Hyundai Bayon, caroseria a fost „sculptată” în Europa, tocmai pentru a avea intra pe sub pielea clienților de pe Bătrânul Continent cu liniile potrivite. Sunt 9 culori de caroserie și un acoperiș contrastant, deci multă personalitate.

La Arcul de Triumf am prins și un apus memorabil, o încununare a vizitei noastre prin Micul Paris, urmărind elemente de arhitectură veche și nouă. Am trecut în revistă un amestec de edificii care sugerează mixul interesant pe care îl oferă capitala României. La fel de interesant ca SUV-ul de clasă mică, atât de spațios și accesibil.