Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a pus sub semnul întrebării relația comercială viitoare dintre cele două părți, astfel că unele companii își schimbă strategiile pentru perioada următoare.
Din cauza Brexit-ului și a costurilor ridicate, grupul BMW a amânat lansarea unei noi generații pentru modelele MINI, potrivit informațiilor Reuters. Actuala generație a debutat în 2014.
“Durata de viață a platformei actuale (Mini) a fost extinsă,” a declarat Maximilian Schoeberl, purtătorul de cuvânt de la BMW.
Anul trecut, vânzările Mini au înregistrat o scădere de 4.1%, la un total de circa 346.000 de unități. Grupul BMW a anunțat că vrea să facă economii de 12 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2022.
Via Automotive News
Traiasca BREXIT (sic?!)
Cine n-a urmărit discursul magistral al lui Nigel Farage la părăsirea oficială a UE/PE nu ştie ce-a pierdut…Recte o mostră de demnitate NAŢIONALĂ care să recunoaştem, cu capetele plecate, că nouă, mioriticilor, ne lipseşte aproape cu desăvârşire…Birocrata stângistă Mairead McGuinness s-a atacat vizibil la vederea micilor drapele naţionale fluturate de (ex)europarlamentarii britanici, dând, astfel, măsura întregului dispreţ emolar faţă de suveranitatea popoarelor: “Put your flags away, you’re living and take them with you, if you are living now. Goodbye!”. Cu referire la exprimarea lui Farage: “Cuvântul *ură* a fost folosit (n.m. : “Noi urâm proiectul UE, nu Europa”). Noi nu urâm pe nimeni, nicio naţiune, niciun popor”. Nu verbal…
Totuşi, să ne punem oarece frână, noi, partizanii Brexit-ului. “Mintea cea de pe urmă” îmi semnalează – mie, cel puţin – că acest moment cu impact complex (politic, economic, social şi cultural) ar putea reprezenta o frântură dintr-o amplă şi…veche operaţiune secretă cu semnătură EMOL, pe care o putem imagina ca o lovitură de graţie, chiar genială, care, paradoxal, nu se poate aplica decât în mod etapizat…”Faţa nevăzută a lunii” am mai sugerat-o eu pe aici: cine ştie dacă nu cumva UERSS este vizată chiar de mentorii ei pentru…dispariţie/distrugere?! Cum? Printr-o serie de…”-exit”-uri, pe principiul efectului de domino. Întrebarea inevitabilă este: de ce? Păi, prin legea firii, cum se legitimează – în faţa prostimii – orice nouă Putere? Cum altfel decât combătând, stigmatizând, anatemizând (în mod invariabil ipocrit) Puterea pe care tocmai a detronat-o. Figura ţine de fiecare dată, fiindcă – vorba lui Hitler – “masele sunt feminine şi stupide” (axiomatic, nu există leac pentru o asemenea maladie…).
Această nouă Putere emană tot de la “eminenţele cenuşii” din EMOL şi se va (auto)numi Guvernul Mondial. Până atunci însă, UE va fi deja istorie, după ce probabil că se vor fi lepădat de dânsa inclusiv cei mai înverşunaţi dintre iubitorii ei (astăzi statornici “chiar cu preţul vieţii”), captivaţi de “noua provocare” (recte panorama milenaristă), vibrând în sufletele lor complet subjugate propagandistic acel ecou al “armoniei universale” febril propovăduite, în prealabil, de Mişcarea New Age.
Aşadar, să avem întotdeauna grijă maximă ca nu cumva o “ieşire” să coincidă cu o “intrare”…De fapt, de acum încolo, toată viaţa noastră ni se va înfăţişa ca o capcană. Cert este că potrivnicul, alias maestrul neîntrecut al prestidigitaţiei cu efecte vizuale devastatoare, îşi ia inima în dinţi şi se instalează, direct, autoritar şi nestingherit, la “butoanele” planetei – visul său milenar. Ba încă şi inteligenţa umană s-a “resetat” într-un nou climat praxiologic: nu mai scapă “cine poate”, ci numai CINE ŞTIE (ce/cum).
PS. Britanicii părăsesc o simplă aglutinare politico-economică; aceasta înseamnă însă şi smulgerea din ghearele straşnic stăpânitoare ale…(eco)transumanismului? Mă tem că nu…Adică: ia uite cu câtă abilitate mă feresc de săgeţi – şi, imediat, poc! un glonţ în fruntea mea.