Deşi sărbătoreşte două decenii de existenţă abia anul acesta, Toyota RAV4 are o dată a naşterii chiar mai veche, cunoscută doar de pasionaţii brandului nipon. Spirit inovator, inginerul japonez s-a gândit la posibilitatea unui SUV de mici dimensiuni încă de pe la mijlocul anilor 80. Totul pornea de la o dorinţă simplă: estomparea diferenţei dintre SUV-uri şi automobilele clasice.
Aşa că pe la 1986, pe o masă albă a departamentului de dezvoltare, apărea schiţa unui vehicul inovator. Un automobil care să combine abilităţile unui SUV de mari dimensiuni cu versatilitatea unui model compact. Era o idee apropiată de cea cu care americanii se jucaseră tot în 1986 şi pe care o aduceau la viaţă cu Wrangler. Japonezilor le-a luat însă ceva mai mult până să înţeleagă potenţialul unei asemenea maşini.
În 1989, pe când în Timişoara şi Bucureşti se închega revoluţia, japonezii dădeau viaţă schiţei care le apăruse pe birou în urmă cu trei ani. Conceptul se numea RAV Four şi era dezvăluit la Salonul Auto de la Tokyo. Deşi publicul a primit bine surpriza, comunicarea Toyota pe acest subiect s-a închis. Toţi au crezut că au asistat la un simplu exerciţiu de design până în 1993, când japonezii reveneau cu o versiune nouă a conceptului. De aici şi până la primul RAV4 de serie nu a mai durat decât un an.
Prima generaţie: 1994-2000
Prima generaţie, cu o carieră ce a durat şase ani, din 1994 până în 2000, a fost mai mult un experiment. De teama unui eşec costisitor, Toyota RAV4 a fost de fapt un puzzle. Japonezii au folosit platforma deja cunoscutului Corolla, motorul a fost preluat de la americanul Camry, iar suspensia şi transmisiile (manuală cu cinci şi automată cu patru) au fost preluate de la Celica GT-Four.A rezultat un amalgam de componente deja testate pe modele de succes, strânse la un loc pentru o reţetă ce avea să devină, de asemenea, un succes. Conştient sau nu, Toyota reuşea să încropească un pionier pentru un segment complet nou, extrem de disputat în prezent.
RAV4 a ajuns pe piaţa japoneză şi mai apoi pe cea britanică în 1994. Venea echipat cu un motor pe benzină de 2.0 litri şi oferea doar trei uşi. Caroseria uşoară, combinată cu motorul pe benzină, garantau performanţe demne de o compactă. Mai târziu a fost oferit, ca opţional, şi un diferenţial blocant pentru cei care visau să se aventureze în off-road cu o maşină de asemenea dimensiuni.
Publicul a îndrăgit imediat RAV4, motiv pentru care cererile din primul an de existenţă au dublat producţia estimată iniţial de japonezi. Au fost şi câteva nemulţumiri ale clienţilor, care s-au plâns de spaţiul pasagerilor de pe bancheta din spate şi de portbagajul destul de mic.
Aşa se face că, la numai un an de la debutul variantei cu trei uşi, Toyota lansa şi o variantă mai mare, cu cinci uşi, mai lungă cu 400 de mm.
RAV4 devenea oficial o maşină cu cinci locuri. Faceliftul sosea în 1998 şi aducea echipamente mai multe, un design uşor revizuit şi ceva mai multă putere pentru motorul de 2.0 litri.A doua generaţie: 2000-2005
A doua generaţie a fost lansată în anul 2001. Japonezii s-au trezit atunci că noul RAV4 are deja concurenţi de înfruntat. Honda lansase CR-V, Subaru se prezenta la apel cu noul Forester, Suzuki miza pe Grand Vitara, iar în Europa, dincolo de Canalul Mânecii, Land Rover vroia să exploateze segmentul cu Freelander. Aşadar, o piaţă care se aglomera şi pe care RAV4 promite să ofere dimensiuni mai mari şi mai puţine componente împrumutate: 70% din maşină era complet nouă.Printre noutăţile celei de a doua generaţii RAV4 trebuie reţinut noul motor 2.0 VVT, cu control variabil al valvelor, gata să livreze 150 de cai putere. În premieră, japonezii oferă şi un motor diesel, D-4D, de 2.0 litri, disponibil doar alături de tracţiune integrală. Estetic, noul RAV4 diesel ieşea în evidenţă prin gura de aer montată pe capotă.
Deşi inspira masculinitate, a doua generaţie RAV4 a fost un hit în rândul publicului feminin. În Statele Unite, RAV4 era cel mai vândut model către clienţi de sex feminin, exceptându-l pe Volkswagen Beetle.
A treia generaţie: 2005-2012
A treia generaţie şi-a făcut apariţia destul de devreme, în 2005 mai exact, la Salonul Auto de la Frankfurt. Blazat deja de o tradiţie şi un succes de invidiat, RAV4 promite un şasiu complet nou şi o structură mai rigidă cu 76% decât vechea generaţie. Designul era unul evolutiv, însă revoluţia se petrecea sub caroserie. RAV4 devenea primul automobil Toyota 4x4 echipat cu direcţie asistată electric. De asemenea, crossover-ul se bucura de dimensiuni mai generoase, de o echipare mai bogată, de o suspensie spate independentă şi de o gardă la sol mai mare (ajungea până la 200 de mm).Tot ca o premieră trebuie notat faptul că din 2007 RAV4 a pierdut varianta cu două uşi. A câştigat în schimb o listă de motorizări extrem de variată, care includea nu mai puţin de opt opţiuni diesel şi benzină. Au fost şi multe transmisii oferite de japonezi, printre ele chiar şi CVT-ul pe care îl găsim tot mai des. A treia generaţie venea şi cu ceva în minus: roata de rezervă prinsă de obicei de hayon ajungea în portbagaj.
Pentru a menţine ridicat volumul de unităţi vândute, Toyota a operat mai multe facelift-uri, dintre care cel mai important din punct de vedere estetic a apărut în 2011.
A patra generaţie: 2012-prezent
A patra generaţie RAV4 a fost dezvăluită pentru prima dată în 2012, în cadrul Salonului Auto de la Los Angeles.
Vânzările au demarat în 2013 şi ne-au adus un crossover maturizat, mult mai rafinat şi cu un design clar evoluat. Gama de motorizări europene a inclus doar o unitate pe benzină şi multe derivaţii ale dieselurilor de 2.0 şi 2.2 litri. Una din aceste motorizări a fost testată şi de noi în vara anului trecut.Toyota RAV4 drive-test: Polivalent
Primul Toyota RAV4 electric apare în 1997
De-a lungul vieţii, RAV4 a servit şi drept cobai pentru mai multe idei inovatoare ale inginerilor Toyota. Unele dintre ele au avut priză la public, altele nu.
Puţini ştiu că RAV4 a avut o versiune electrică încă din anul 1997. Vorbim de o versiune cu zero emisii şi nu de una hibridă. RAV4 EV, aşa cum s-a numit el, a fost creat pentru a respecta normele impuse de statul California vehiculelor electrice. Maşina putea fi alimentată la priză şi venea echipată cu un motor electric ţinut în viaţă de o baterie de 27 kWh care, după o încărcare de cinci ore, asigura o autonomie de până la 193 de kilometri.
Disponibil pentru închiriere, modelul a fost şi la vânzare pentru o perioadă de şapte luni, în 2002, timp suficient pentru ca electricul să ajungă la 1484 de clienţi. Tuturor li s-a promis atunci o garanţie de aproape 100.000 de kilometri pentru baterie. RAV4 EV a ieşit din producţie în 2003, însă exemplarele sale au continuat să funcţioneze. În 2012, potrivit unui sondaj desfăşurat de Toyota, 500 din cele peste 1400 de maşini vândute în California în 2002, continuau să funcţioneze.
Inspiraţi de experienţa plăcută a primului RAV4, cei de la Toyota au recidivat tot în California în anul 2012. Ajutaţi de cei de la Tesla, japonezii au dezvoltat o versiune electrică a celei de a treia generaţii RAV4. Maşina oferea un motor de 155 de cai putere, ţinut în viaţă de un pachet de baterii litiu ion. Încărcarea lor garanta 182 de kilometri.
Toyota RAV4 Cabrio, experiment nereuşit
Tot la capitolul experimente, de data asta nereuşite, putem trece varianta cabrio a lui RAV4. Decapotabila a fost introdusă pe piaţă în februarie 1998, însă publicul nu a fost foarte receptiv la modalitatea de renunţare la acoperiş. Motiv pentru care RAV4 Cabrio a ieşit repede din producţie, chiar în anul 2000.
http://en.m.wikipedia.org/wiki/Suzuki_Jimny
Si abia mai apoi cu Vitara din 1989:
http://en.m.wikipedia.org/wiki/Suzuki_Escudo