Viziunea Kia privind viitoarele vehicule electrice este reprezentată de o mașină “pentru toată lumea și pentru orice”. Vorbim aici despre conceptul Kia Habaniro, ce tocmai a fost prezentat la New York.
Habaniro este prototipul unui SUV electric care stă la baza viitoarei generații Niro, dar, în același timp, constituie și o inspirație pentru designul modelelor Kia ce vor fi lansate în perioada următoare.
Cu tracțiune integrală e-AWD și două motoare electrice (puntea față și puntea spate), Habaniro promite o autonomie de aproape 500 de kilometri în regim electric și o tehnologie “de ultimă oră” a bateriilor. Mai mult decât atât, asiaticii susțin că acest prototip dispune de sisteme autonome de nivel 5.
Dacă ne uităm la clasificarea actuală a mașinilor autonome, nivelul 5 înseamnă că sistemul automat poate efectua toate sarcinile legate de condus în orice condiţii, la fel ca un şofer. Un asemenea nivel de autonomie este foarte greu de atins la ora actuală, însă rămâne de văzut cum va arăta versiunea de producție a lui Habaniro.
Conceptul dispune de uși de tip fluture și este descris ca un ECEV (all-electric everything car), Kia spunând că poate fi folosit atât pentru naveta zilnică, dar și ca un SUV sport sau o mașină de off-road.
La interior, Kia a dezvoltat un Heads-Up display (HUD) generos, acesta fiind controlat cu ajutorul unui touchpad interactiv denumit Sensory Light Feedback (SLF).
În momentul activării sistemului autonom de nivel 5, volanul și instrumentarul de bord sunt “ascunse” pentru ca pasagerii să beneficieze de mai mult spațiu, iar sistemul multimedia permite proiectarea filmelor pe display-ul HUD.
Via Kia
In maxim 7-10 ani acest tip de masina va deveni insa PURA REALITATE....
Doar îl auziși pe vărul Ford că mașina autonomă va ecloza peste 50 de ani... sau niciodată.
Ontopic: văzând toate (e)-conceptele expuse la salonul de la Pekin, am trista impresie că inspirația designerilor s-a cam epuizat.
Ford are dreptate. Urmăresc acest subiect (deplasarea autonomă) încă dinainte de discuția acestui subiect în industria automotive.
Cel mai ușor de implementat este în industria aerospațială. După ce s-au investit fonduri colosare în indiustria militară, nu există nici un avion militar sau comercial care să decoleze, să zboare și să aterizeze complet autonom. Și nici un tren (care merge pe șine și trebuie să respecte instrucțiuni extrem de simple).
Singurii care au reușit (în ordine oarecum cronologică) sunt rușii cu al lor program spațial terminat (Buran) + Progres, Space X (cu recuperarea automată a boosterelor + drone ship, capsula Dragon) și americanii cu a lor navetă Boeing X-37.
Și aceste sisteme "autonome" se bazează pe o mulțime de servicii conexe care le ajută în timp real.
Atât funcționează din punct vedere autonom. Și sunt încercări militare cu privire la autonomie în care se bagă bani grei: Boeing X-45, Northrop Grumman X-47B.
De ce merge așa de greu cu autonomia? Pentru că pentru autonomie este necesară o mare putere de calcul, ce presupune resurse hardware și software foarte avansate, scumpe și consumatoare mari de energie.
Iar puterea de calcul la momentul actual a intrat într-o zonă de tranziție. Legea lui Moore a devenit flască. Un dispozitiv autonom pentru ca să fie mai performant, va consuma din ce în ce mai multă energie. De aia partea de computing se va muta încet, încet în cloud, așa că este chiar inversul autonomiei.
Vreți să știți cât costă un sistem de gaming ultraperformant actual?
https://www.caseking.de/8pack-orion-x2-i9-7980xe-4-6-ghz-i7-9700k-5-0-ghz-extreme-oc-system-sipc-264.html
Acum gândiți-vă cât ar costa un "creier digital" ca să asigure o autonomie completă
se prea poate ca azi cercetatorii sa nu vada padurea din cauza copacilor, sau poate ca e un task mult deasupa posibilitatii umanitatii de intelegere . vreti deplasare autonoma azi? luati un taxi.
pt ca masina autonoma asa cum o vrea lumea e mult prea departe, atat din punctul de vedere al legislatiei, atat din punctul de vedere al AI, dar asa cum zicea Ignis, si din punctul de vedere al enegiei.
mi-ar placea ca masina anului 2025 sa fie o combinatie intre ceea ce e azi si ceea ce a fost in anii 80-90: adica sigura, performanta, economica, confortabila, dar fara sisteme de asistenta exagerat de multe, care sa il faca pe sofer neatent la volan sau chiar sa il scoata din ecuatie. stiti de ce exista autohold? pentru ca oameniii nu mai stiu sa faca pornirea din rampa.....stiti de ce exista asistent unghi mort? pt ca oamenii nu mai stiu sa se uite in oglinda cand schimba directia de mers. stiti de ce exista senzor de lumini? pt ca pana si noaptea oamenii uita sa isi aprinda farurile. si sa nu imi ziceti ca nu ati vazut noaptea astfel de ninja cu priviri de soim care nu au nevoie de faza scurta. 1f93
Și eu citesc multe conexe temei A.I.-DriveSystems de la stadiul *no hands / no feet* pân-la *no eyes / no brain* :-), da-s greu de găsit surse de încredere - adică obiective - în valul ăsta de hiper-entuziasm pe cât de contagios, pe atât de necritic.
Autonomizarea mobilității strict urbane cred totuși până și eu :-P că-i fezabilă (nu și la noi prea curînd însă), fiindcă-n orașe va fi posibilă updatarea infrastructurii rutiere prin dotarea cu capacități de reacție / feedback permanent, deci interconexiune cu mașinile . Plus între mașini.
Mai puțin sau deloc posibilă daravela pe șosele totuși.
Și cu *organili* însă vor fi conexiuni permanente... Să vă văd atunci, dragilor Edikk & ACE, când asigurările n-or să vă despăgubească fiindcă aveați cu 2 km/h mai mult decât permis (da-da, *cutia neagră* a mașinii vă va sifona fără milă. :-))
(n.b.: Play-stationul ăla de 40K € m-a lăsat ca la dentist -- mă gândeam că s-ar prăji poate la fel ca unul de 100x mai ieftin la un electro-șoc Enel :-) - sau nu? În fine, nici nu contează, eram doar curios.)
@someone: Subscriu, la fel de convins că *mai binele e deseori dușmanul binelui*.
Mai clar (deși pe scurt): noile și multele sisteme de așa-zisă asistare a conducerii n-au reușit să mă convingă practic, ba unele sînt chiar pericolozo câteodată... fiindcă:
- Ba trag de volan aiurea-n tramvai la doar presupuse ieșiri din bandă... atunci când nu ȘI frânează simultan.
- Ba frânează - brusc !! - când vreo pungă de plastic purtată de vânt trece prin fața mașinii (nu a mea, dar am pățit-o... în oraș, culmea; noroc că în spatele meu era o pauză și nu coloană.)
- Ba pornesc ștergătoarele aproape pe uscat
- etc etc
Exact ce ai spus tu.
Hai că m-ai prins într-un moment liber.
Autonomia urbană va fi însă o integrare într-un ecosistem tehnologic mult mai vast.
Exact cum este acum wi-fi-ul. Ai net în anumite zone pentru că infrastructura din acea zonă îți permite acest lucru (servere, routere care sunt alimentate cu energie de la rețea etc.).
Într-un anumit timp din viitor poate AI-rile, distribuite în cloud-ul din infrastructură, vor asigura control AI-ului "autonomelor" (mai limitat, așa), pe relația master-slave :).
Până la autonomie, vom vedea cum stăm însă cu electrificarea, și anume ce presupune producerea și distribuția energiei electrice necesară viitoarelor automobile electrice.
Am făcut un calcul.
Să presupunem că în București vor fi într-un viitor 500.000 de automobile electrice cu baterii de capacitate actuală, să zicem 60 KW.
Să zicem că numai una din 10 mașini este la încărcat la un moment dat, conectată la rețea la o priză de 50 KW. Asta înseamnă 50000 de mașini x 50 KW.
Asta înseamnă o rețea cu o putere de 2.500.000 KW adică 2500 MW.
Dacă ele se încarcă într-o oră de la priza de 50 KW consumă din rețea o energie de 2500 MWh.
Cele două reactoare de la Cernavodă au o capacitate netă de 2x 650 MW = 1300 MW.
Deci pentru a încărca cele 50.000 de mașini electrice într-o oră este nevoie de 4 reactoare Candu de la Cernavodă care să functioneze nominal în ora aia.
A se aduga și rețeaua de distribuție pentru a susține cei 2500 MWh consumați.
Cam asta-i cu electrificarea globală.
Lumea uită că o mare parte din energia chimică transformată în lucru mecanic în motorul termic se află peste tot în jurul nostru și este disponibilă oricând și în orice moment.
Și aici mă refer la energia chimică existentă în molecula de oxigen.
Lumea uită că energia eliberată în urma reacției de oxidare, vine nu numai de la hidrocarburi ci și din oxigenul din atmosferă.
Reacția este exotermică (cu generare de căldură) tocmai din cauza oxigenului care are energia de legătură mai mare.
De exemplu la 16 kg de metan ars se consumă 64 kg de oxigen.
Deci putem spune că automobilul nu funcționează cu benzină, ci cu oxigen, că din molecula lui vine surplusul de energia chimică transformată apoi în energie termică, care asigură expandarea gazelor rezultate, care expandare generează lucrul mecanic în motor etc. etc.
Viitorul automobilului electric este fuziunea nucleară :)
- unghiul tău... energo-chimic de vedere vs ICE,
- calculul e-consumului previzibil -- și nesustenabil -- de MWh (ale mele erau și mai pesimiste, la nivel național și doar 15-20% e-cars.)
- dar și concluzia finală apropo de viitorul e-mașinilor.
n/b/ - rămâne între noi - zic asta aproape serios, fiindcă articolul a dispărut de pe front-page : nu numai americanii+rușii, ci și chinezii-indienii-israelienii sînt acum într-o cursă contra-cronometru pt. cercetarea zonelor bogate-n He-3 (regolith) ale.... Selenei.
Fuziunea la... aproape rece se pare că-i deja rezolvată așadar.
Cam în criză de timp acu, o să dezvolt însă tema cu altă ocazie - fiindcă merită discutată cu (puținii) comentatori d-aici cu mintea la purtător, numărabili pe degetele de la cel mult două mâini. :-)