Jurnal de Geneva: Zilele 1 & 2

In mod normal, drumul spre Geneva dureaza in jur de 28 de ore. Cei 2098 de kilometri (cel putin asa spune sistemul de navigatie) de mers pana in orasul care gazduieste primul salon important al anului in Europa au fost parcursi insa mult mai repede. Motivele? C4 Picasso (2.0 benzina, cutie automata) si drumurile deschise ale duminicii in Romania. Altfel spus, am plecat duminica dimineata la ora 7 si am reusit sa driblam o jumatate de Romanie goala, cu oameni si animale lipsa. Si inca ceva. In vama Ungariei am fost intrebati unde mergem si atat, la Austrieci si la Germani era pauza maxima iar in Elvetia/Lichtenstein am vorbit cu o doamna de Salonul din Geneva. Avantaj UE.

Desi planuisem pauza de noapte la granita dintre Ungaria si Austria (la pensiunea Paprika, pe care v-o recomand cu caldura maxima din cauza camerelor ok si a mancarii dement de maghiare, de picante si de bune), am reusit sa mergem mult mai repede si sa ajungem seara la Viena. Si aici ne-am razgandit din nou, pentru ca in prima faza voiam sa filmam si sa facem fotografii in fata Catedralei Sfantul Stefan, unul dintre simbolurile capitalei austriece.

Ei bine, ne-am oprit la poalele uneia dintre cele mai noi cladiri aparute in peisajul vienez, un office-building dement luminat de mii de leduri de-a lungul si de-a latul. Spectacol de lumina, show linistit in centrul orasului. Aveti alaturat cateva poze. Pentru mai multe uitati-va la Roata de Rezerva de sambata.

A doua zi am trecut prin Lichtenstein. A fost pentru prima oara cand am ajuns in micutul stat aflat la marginea Austriei, Germaniei, Elvetiei si Italiei. Liniste maxima, oamenii de aici n-au nicio grija. Ne-am oprit pentru ca C4 Picasso a primit un cui in talpa. Partea tare e ca, desi am mers pe autostrada cu viteze specifice (:D), nu am avut probleme din acest punct de vedere, desi cuiul era acolo de ceva vreme (nu de alta, da' arata foarte romanesc).

Lichtenstein, lumea nu munceste intre 12 si 13. Pauza maxima, asa ca am pierdut o jumatate de ora cu pneul rasuflat. La ora 13, masina era pe rampa, pneurile au fost umflate perfect, conform indicatiilor originale, rotile au fost stranse cu cheia dinamometrica (toate pentru 34 de euro) si noi eram pe drum. Si acum completez: oamenii de aici nu au nicio grija pentru ca lucreaza ca ceasurile vecinilor elvetieni (care, de altfel, ne-au si vamuit, ca in Lichtenstein intri prin vama Elvetiei).

In Geneva am ajuns la 16:00 si am proptit masina langa Lacul Leman, unde fantana imensa (50 de metri dupa unii, mai putin dupa altii, superba dupa mine) a creat cadrul perfect pentru un show in real-time. Iar supertehnologizatul C4 Picasso s-a incadrat numai bine in tot peisajul.

Maine incepe a 77-a editie a Salonului. Voi fi acolo si va voi arata fotografii cu noile modele imediat ce acestea vor fi dezvelite in premiera mondiala. Stati pe-aici.