Interviu cu Lucian Gheorghe, românul care antrenează creierul piloților din Formula E

Recent, Automarket a călătorit în Franța, la legendarul circuit Le Mans. Aici, am avut ocazia să pășim în antecamera Formulei E alături de Nissan și am parcurs, printre altele, câteva dintre antrenamentele piloților care activează în acest campionat. 

Despre experiența noastră la Le Mans poți citi într-un articol dedicat.

Subiectul principal al articolului pe care tocmai îl citești este, însă, un om care de ani buni încearcă și chiar reușește să facă mașinile mai inteligente și să demonstreze că șoferii obișnuiți și piloții profesioniști pot deveni mai buni atunci când este aplicată puțină știință. Sau mai multă, după cum vei descoperi în rândurile care urmează. 

CINE ESTE LUCIAN GHEORGHE?

Numele său este Lucian Gheorghe și, da, este român. Prima interacțiune pe care am avut-o cu el a fost în cadrul atelierului denumit sugestiv ”Brain to Performance”, unde l-am ascultat cu atenție și am încercat să înțelegem puțin din activitatea pe care o desfășoară la Nissan. 

Este un domeniu extrem de complex, foarte interesant, dar și foarte tehnic în același timp. Voi încerca să îl explic, pe înțelesul tuturor, imediat.

Dincolo de partea profesională, Lucian Gheorghe rămâne un împătimit al mașinilor, după cum ne-a spus chiar el. Preferă motoarele V6 japoneze, în locul celor V8 americane.Prima lui mașină a fost un Nissan Fairlady Z, iar mai apoi a deținut un Ford Mustang din 1977. Ambele au fost în garajul tatălui său din București. 

Lucian Gheorghe a părăsit România imediat după terminarea liceului și a luat drumul Japoniei. A locuit o bună perioadă la Tokyo și a absolvit Universitatea Kobe unde a aplicat mecanismul de învățare automatizată sau Machine Learning, în termeni de specialitate, pentru a proiecta interacțiuni în medii de realitate mixtă.

Apoi, românul nostru a revenit în Europa, mai exact în Elveția, unde și-a susținut doctoratul la Ecole Polytechnique Federal de Lausanne, specialitatea Neuroștiință Aplicată. 

Acum este doctor în știință și Senior Innovative Researcher la Nissan. S-a mutat pe un alt continent, în America, și locuiește în Silicon Valley (Palo Alto), polul mondial al tehnologiei. Lucian lucrează pentru constructorul nipon de automobile de 18 ani, unde, împreună cu echipa lui, a dezvoltat o tehnologie revoluționară, prin care mașina reacționează la stimulii transmiși de creierul șoferului.

TEHNOLOGIA BRAIN TO VEHICLE

Numele acestei tehnologii este Brain to Vehicle (B2V) și a luat ființă în 2018. Chiar dacă are un nume simplu la prima vedere, ea este foarte complexă. Pe înțelesul tuturor, B2V îmbunătățește timpii de reacție ai șoferilor prin stimularea cerebrală cu aparate speciale, rezultând astfel un pilotaj mai sigur și mai plăcut. 

Rezultatele acestor informații sunt mai apoi transmise către sistemele autonome ale mașinii. Acestea pot lua mai apoi decizii pe baza judecăților transmise de cel de la volan.

Vorbim de așa numitele sisteme anticipative. Cercetarea a fost realizată pentru funcțiile de prezicere și de detecție. ”Decodificăm în timp real activitatea cortexului motor și putem prezice mișcările șoferului. Sistemele noastre vor putea să-i spună mașinii autonome că șoferul urmează să vireze în 300 de milisecunde," ne-a declarat la un moment dat Lucian Gheorghe.

Cercetările sale și-au găsit deja aplicabilitate pe o mașină proaspăt lansată. Sistemul Head-up Display de pe Nissan Ariya are la bază cercetările Brain to Vehicle. 

De asemenea, cu ajutorul științei, Lucian Gheorghe și echipa lui au demonstrat că șoferii pot fi îmbunătățiți. A luat un număr de șoferi care nu străluceau în spatele volanului, ca să o spunem mai frumos, i-a pus într-un simulator și după 10 săptămâni, timp în care acestora le-a fost stimulat creierul, au devenit mai buni. Cu alte cuvinte, i-a stimulat să învețe mai repede tainele condusului.

URMĂTORUL PAS: BRAIN TO PERFORMANCE

O evoluție a tehnologiei Brain to Vehicle este ”Brain to Performance”, despre care am aflat mai multe în cadrul evenimentului Nissan de la Le Mans. Programul Brain to Performance are ca scop studierea funcțiilor cerebrale și anatomice ale piloților, iar obiectivul final este antrenarea creierului pentru performanțe sporite pe circuit.

Cum fac cei de la Nissan asta? Cu ajutorul unor echipamente speciale (gândește-te la ele ca la un RMN în miniatură) care monitorizează activitatea electrică a creierului și transmit mici impulsuri electrice care cresc capacitatea acestuia de concentrare. 

Nivelul de concentrare al piloților poate fi măsurat, iar noi am văzut asta prin intermediul unor grafice, în cadrul atelierului condus de Lucian Gheorghe.

Următorul pas este dezvoltarea de aparate speciale care să facă același lucru pentru șoferii obișnuiți: să le îmbunătățească performanțele, astfel încât, într-o zi, să devină piloți profesioniști.

NISSAN GT ACADEMY. DE LA JUCĂTORI PE CONSOLĂ, LA PILOȚI PROFESIONIȘTI

În 2006, Darren Cox înființează GT Academy pentru a le da șansa celor care se joacă pe consola PlayStation să devină piloți profesioniști. În același an, în parteneriat cu Sony, Cox organizează o competiție între jucătorii de Gran Turismo. Aceasta s-a desfășurat inclusiv pe un circuit real, iar marele premiu a fost un Nissan 350Z.

Cu un asemenea potențial neexplorat, conceptul lui Cox s-a materializat doi ani mai târziu, când i-a cooptat pe japonezii de la Nissan. Așa s-a născut Nissan GT Academy.

Ediția inaugurală a fost câștigată de spaniolul Lucas Ordonez. După o performanță notabilă în cursa de 24 de ore de la Dubai, Ordonez a fost angajat ca pilot pentru echipa de uzină Nissan. Din 2010 și până în 2016, Nissan GT Academy a avut alți 21 de câștigători, care mai apoi s-au duelat pe circuitele lumii cu piloți consacrați.

Unul dintre ei este și Jann Mardenborough. Povestea acestuia din urmă poate fi urmărită acum și pe marele ecran, în filmul Gran Turismo. Acolo, Darren Cox este interpretat de celebrul actor Orlando Bloom.

După evenimentul de la Le Mans, Lucian Gheorghe ne-a acordat un interviu în exclusivitate pentru Automarket, pe care te invităm să îl descoperi în rândurile următoare. 

1. Puteți să explicați, pe înțelesul tuturor, tehnologia Brain-To-Vehicle?

LUCIAN GHEORGHE: Este un proiect despre care am comunicat în 2018. Cu acel proiect am construit o tehnologie care poate înțelege, în timp real, activitatea cerebrală. Avem dispozitive dedicate, pe care le-am dezvoltat în cadrul acelui program. Ele pot înregistra, în detaliu, activitatea cortexului motor și ale altor zone ale creierului.

Bazat pe rezultatul final al acelui project, am construit algoritmi care pot să prezică manevre de până la o jumătate de secundă sau o secundă. Aplicația finală a fost dezvoltarea unui sistem inteligent, care poate coopera cu șoferul, nu unul care să conducă de unul singur. Altfel spus, să conducă împreună și să dea impresia unor abilități impresionante.

2. Ce programe desfășurați în prezent în Formula E?

LUCIAN GHEORGHE: Cu Formula E, în ultimii 3 ani, am desfășurat un program care succede Brain to Vehicle și care se numește Brain to Performance. În cadrul acestuia, analizăm relația dintre pilot și monopost, dintr-o perspectivă total opusă.

Analizăm cum putem îmbunătăți abilitățile piloților. Am încercat să aplicăm această tehnologie în cadrul echipei Nissan Formula E. Ideea fiind că dacă pot îmbunătăți, chiar și puțin, abilitățile unui pilot de Formula E, am un sistem care ar putea îmbunătăți abilitățile unui șofer obișnuit.

3. Ce se întâmplă diferit în creierul unui pilot, comparativ cu un șofer obișnuit?

LUCIAN GHEORGHE: Sunt multe lucruri care sunt diferite. În primul rând, din punct de vedere anatomic, am aflat că creierul unui pilot de Formula E este diferit de cel al unui șofer obișnuit. Mai exact, anumite părți ale creierului sunt fizic mai mari (cortexul vizual, cortexul motor, parte din hipotalamus).

Apoi am observat, și asta este una dintre cele mai importante descoperiri, că există o mai bună cooperare între diferite părți ale creierului. Transferul de date dintr-o parte în alta se petrece mult mai fluid și cu mult mai puține erori, în cazul unui pilot de Formula E.

4. Cum poate fi antrenat creierul unui pilot? Dar al unui șofer obișnuit?

LUCIAN GHEORGHE: Practic am dezvoltat 3 tipuri de programe de antrenament. Unul este croit special pentru piloții din Formula E. Împreună cu un start-up din Los Angeles, am dezvoltat un dispozitiv care ajută la creșterea vitezei transferului de date prin creier și, în același timp, filtrează procesul de transfer al datelor eronate.

Cu alte cuvinte, piloții au o activitate cerebrală mult mai clară și o activitate mai rapidă, în general.

Acest program poate fi adaptat și pentru un șofer obișnuit, dar am dezvoltat, de asemenea, două alte protocoale mult mai potrivite pentru aceștia. Cu ajutorul unui start-up din Copenhaga, am dezvoltat un dispozitiv pentru electrostimularea transcraniană care, pe scurt, pune cortexul prefrontal într-un stadiu în care devine foarte ușor de antrenat.

Pentru un șofer obișnuit, acest tip de stimulare, înainte de a memora un traseu sau înainte de a pricepe cum să utilizeze un sistem nou din mașină, accelerează de două ori viteza de învățare.

5. Ați pomenit de limitele unui pilot. Cât de rapid vă puteți da seama care sunt acestea?

LUCIAN GHEORGHE: Luăm fiecare protocol pe rând, în ceea ce privește claritatea gândirii și viteza de procesare a creierului. Mai mult sau mai puțin, primele măsurători ne pot oferi o idee despre cât va reuși să îmbunătățească creierul unui pilot acest tip de antrenament.

Poți doar să atingi o anumită limită, pe care nu o poți depăși. Dar cât de departe putem merge, asta putem învăța, mai mult sau mai puțin, din primele măsurători.

Așadar, cu acest tip de protocol, ne putem da seama de limitele unui pilot în câteva luni. Deci dacă utilizează dispozitivul de 10 ori, o dată pe săptămână, începem să vedem o saturație. Așa că facem o evaluare lunară și atunci când vedem această saturație îi spunem "Ok, poți să nu mai utilizezi dispozitivul pentru o perioadă.".

Problema este că performanța creierul va începe să scadă cu timpul, așa că dacă mai facem o măsurătoare după câteva luni, începem să observăm această modificare și începem să utilizăm din nou aparatul.

6. Am citit un studiu, în care ați fost citat, potrivit căruia 1 din 10 "sim raceri" au abilitatea de a deveni piloți profesioniști. Nissan a făcut acest lucru cu Nissan Academy. Cât de rapid poate transforma un joc video, un șofer obișnuit într-un pilot profesionist?

LUCIAN GHEORGHE: Vreme de 7 ani consecutivi am demonstrat că dacă ai un număr mare de sim raceri, poți într-adevăr să găsești un pilot de succes. Ceea ce trebuie să ținem minte din acel proiect este că, odată ce găsești un sim racer talentat, trebuie să existe un program intensiv de antrenament, care să facă transferul la un vehicul real. Potențialul există, dar este nevoie de mult antrenament.

Deci nu este vorba de cât este de rapid, ci de cât este de eficient antrenamentul. Nu cred că este suficient să fii bun la "sim racing" ca să poți să faci saltul la o mașină de curse adevărată. Asta am făcut în cadrul programului Nissan Academy: am avut o tabără de antrenament intensiv la Silverstone, în care am făcut transferul de la sim racer la piloți adevărați.

7. V-ați gândit să faceți trcerea la o altă ramură a motorsportului, spre exemplu Formula 1?

LUCIAN GHEORGHE: Este mai mult vorba de oportunitate. Implicarea Nissan în motorsport este până la Formula E. Lucrăm împreună cu piloți de Super GT din Japonia. Primele scanări au fost făcute pe piloți GT Academy și, după ce am strâns destule date, am început să lucrăm cu piloți de Formula E.

Dar este vorba mai mult de ce oportunități avem. Nissan nu plănuiește să intre în Formula 1.

8. Cum vedeți condusul în viitor?

LUCIAN GHEORGHE: Am o părere personală foarte puternică în ceea ce privește condusul. Este motivul principal pentru care am făcut toate aceste programe. Sunt norocos că, în urmă cu 18 ani, am găsit o companie cu un ADN și cu o filozofie care se potrivește cu gândirea mea. La Nissan credem că performanța dinamică, plăcerea de a conduce, continuă să fie parte din ADN-ul nostru.

Construim vehicule autonome care te ajută să conduci pe autostradă sau în multe alte situații plictisitoare. Dar, eu cred că plăcerea de a conduce este una dintre puținele experiențe artificiale pozitive pe care le putem construi pentru noi, ca ființe umane.

În mare parte din munca mea am demonstrat că putem avea dispozitive inteligente care să nu fie utilizate pentru a înlocui ființele umane, ci pentru a îmbunătăți ființele umane. Așadar, poți să ai în continuare experiențe pozitive de condus, chiar și în cazul vehiculelor foarte inteligente din viitor.