Cea de-a treia generație Bentley Flying Spur a debutat în 2019 cu îmbunătățiri estetice majore, o nouă arhitectură și mai multe modificări de ordin tehnic. În plus, anul trecut, Flying Spur a preluat rolul de navă amiral de la Mulsanne.
Acum, sedanul de lux al britanicilor a primit o nouă rundă de îmbunătățiri.
Cu ajutorul unui proces denumit "Virtual Prototyping", inginerii Bentley au optimizat 40 de componente, înainte ca acestea să fie fabricate, și au identificat zonele unde este nevoie de mai mult material absorbant fonic. Astfel a rezultat un habitaclu mai silențios ca oricând.
Tot pentru interior, britanicii au pregătit noi ornamente din lemn, pe care au aplicat trei straturi de lac cu o grosime totală de 0.1 milimetri, astfel încât pasagerii să poată simți textura materialului.
În lista cu dotări standard au fost adăugate echipamente precum sistem de recunoaștere a indicatoarelor rutiere, deschidere portbagaj fără mâini, lumini de întâmpinare și sistemul Air Ioniser.
De asemenea, paleta de culori exterioare include acum și nuanța Gri Cambrian. Clienții pot alege acum din nu mai puțin de 63 de nuanțe standard, iar pentru pretențioși există divizia Mulliner.
În continuare, Bentley Flying Spur poate fi comandat fie cu un motor V8 de 4.0 litri, capabil de 550 CP, fie cu un propulsor W12 de 6.0 litri. Când este echipată cu acesta din urmă, nava amiral a britanicilor dispune de 635 CP, suficient pentru a atinge 100 de km/h în 3.8 secunde.
via Bentley
Pe langa faptul ca e super rapida si as spune eu, chiar mai luxoasa atat ca finisaj cat si ca aspect final...
... cel mai mare atu al lui BENTLEY pentru mine, e ca nu poate fi confundat cu o varianta "entry-level", daca pot sa spun asa, cu motorizare 3.0 DIESEL.
Nu ca am ceva cu 50TDI, 730xD sau 350d... evident luxoase si performante, dar totusi nu sunt la nivelul variantelor top-end, cel putin din punct de vedere al performantelor dinamice.
Ca sa nu mai spun ca BENTLEY ajunge la 333km/h; nu e limitat la 250 sau 305 km/h.
DECI, daca vezi un BENTLEY FLYING SPUR, stii sigur ca e real thing, nu vreun diesel cu spoilere de pachet sport.
(nu vă speriați că vorbesc în dodii, n-am boala vacii nebune ba chiar m-a dășteptat înțeparea.)
De regulă (deci, “în context”, nu ne limităm neapărat la vremurile actuale), oamenii ignoră (ba încă în mod desăvârşit) hibele “care nu se văd cu ochiul liber”. Ca să mă pretez la o analogie, sper, sugestivă, când te uiţi în galantar la carne şi n-o estimezi ca fiind veche, alterată sau colorată artificial, eşti tentat s-o cumperi. Pericolul ascuns nu este însă de sesizat oricum şi el se numeşte oxidarea proteică (apărută la animalele crescute în condiţii de stres pentru ele). Tu îţi creezi o obişnuinţă din consumul acestei cărni “sănătoase” şi mai târziu te vei întreba consternat de ce te-ai ales cu cancer (sau, în cel mai fericit caz, cu o invazie de papiloame).
Acum înţelegeţi de ce doar Mulsanne mă interesează dinspre Crewe? Fiindcă fug ca dracu’ de tămâie de cancerul…non-originalităţii (alias pericolul “ascuns” din automobilism). Mă rog, în cazul Insigniei mele, m-a prins Mickey Duţă din urmă în procesul sacrosanct de cros principial: motor de Fiat, transmisie japoneză şi navigaţie de Buick. Dar ştiţi cum se spune: să nu faci ce face popa :)