Pe piața din Statele Unite normele de siguranță sunt ceva mai stricte decât în Europa. Motiv pentru care toți producătorii europeni care vând mașini acolo au nevoie de o omologare separată.
O altă dovadă că dincolo de Ocean se pune un preț mai mare pe siguranță este și decizia mai multor constructori de a instala sisteme de frânare automată. Mai exact, până în anul 2022, zece constructori auto de talie mondială vor instala pe mașinile lor vândute în Statele Unite, un sistem de frânare automată în standard.
Pe lista celor zece producători preocupați să reducă cu câteva mii numărul accidentelor din SUA se numără General Motors, Toyota, Ford, Fiat-Chrysler, Honda și Volkswagen. Toți acești producători și mulți alții vor instala pe mașinile lor, chiar și pe cele cu transmisie manuală, un sistem de frânare automată, care ajută la oprirea mașinii atunci când șoferul nu este atent sau atunci când nu reușește să aplice suficientă putere frânării.
Institutul pentru siguranța a traficului din SUA, cel care a și demarat această inițiativă, susține că aproximativ 20% dintre accidentele anuale ar putea fi evitate cu un astfel de sistem. În condițiile în care există cinci milioane de accidente în fiecare an, aproximativ un milion ar putea fi evitate.
În 2012, impactul posterior al unei mașini a ucis 1705 americani și a rănit alți 547.000. Aproape 87% din aceste valori ar fi putut fi evitatate dacă mașinile erau echipate cu un sistem de frânare automat, atenția șoferilor fiind distrasă de altceva în momentul impactului.
via automotivenews (înreg.)
Ca șofer, vreau să-mi fie garantat DREPTUL NATURAL de a mă confrunta cu hazardul ȋn orice ipostază din trafic și de a plana permanent asupra conștiinței mele spectrul discernământului și al responsabilității personale. Ȋncepe să mă scoată din pepeni sinopticul societății globale “aseptice”, “infailibile”, "non-incertitudine" și “non-risc” care se conturează pe zi ce trece, de care se ocupă și asupra căruia se pronunță numai “experții”, vii sau artificiali. De fapt, milenarismul (căci despre acesta este vorba) este erezia și nerozia supremă a istoriei! Nici nu-i de mirare că a fost luat la țintă pentru condamnare ȋncă de la Primul Sinod Ecumenic! Ȋnsă mai mult mă miră și mă irită plaga conformismului generalizat. Cum poate cineva să accepte și mai ales să jubileze când i se transmite limpede că “trebuie” să exercite doar un rol pasiv ȋn propria lui viață? Nu cumva acesta este fundamentul ideologic sau “miezul dialectic” al educației școlare, care a ajuns să fie păstorită de postmodernitatea instituționalizată, alias “Noua Eră” a omenirii ?