Efectul Trump în industria auto: profituri mai mici pentru constructori, norme de poluare relaxate şi încetinirea dezvoltării maşinilor autonome

"Cineva care nu este în stare să-şi gestioneze contul de Twitter nu poate gestiona codurile de la armele nucleare" - Barack Obama, preşedintele în exerciţiu al Statelor Unite ale Americii.

Şi totuşi, poporul american a riscat şi i-a oferit codurile armelor nucleare lui Donald Trump. Victoria candidatului republican în cursa pentru fotoliul de la Casa Albă va avea un impact semnificativ şi asupra industriei auto, cel puţin în cazul în care Trump îşi va respecta numeroasele şi, pe alocuri, belicoasele declaraţii din cadrul campaniei electorale.

În mod tradiţional, industria auto este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei americane, întrucât contribuie cu 3-3.5 % la Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite şi are peste 900.000 de angajaţi. Iată câteva potenţiale efecte ale alegerii lui Trump în funcţia de preşedinte pentru industria auto. 

Constructorii americani, afectaţi de renegocierea acordului de liber schimb

Una dintre promisiunile lui Trump în cadrul campaniei a fost renegocierea tratatului The North American Free Trade Agreement (NAFTA), un acord de liber schimb cu Mexic şi Canada care a intrat în vigoare în 1994. Pe baza acestui tratat au fost eliminate taxele de import ale Statelor Unite cu Mexicul şi Canada, iar propunerea lui Trump ar afecta semnificativ profiturile constructorilor americani precum Ford, General Motors şi Fiat-Chrysler.

Astfel, Trump propune o taxă de 35% pentru bunurile produse în Mexic şi exportate apoi în Statele Unite de către companii americane. În această categorie ar intra, de exemplu, Ford, care va muta producţia lui Focus şi C-Max în Mexic în 2018.

De altfel, Trump susţine că din cauza acordului NAFTA americanii au pierdut numeroase locuri de muncă. "Ford pleacă. Mii de jocuri pleacă", afirma Trump în septembrie. Numai că, în realitate, Ford anunţase deja că va produce alte modele la fabricile din Statele Unite şi că nu va concedia personal. În plus, Ford a obţinut anul trecut venituri de peste 11 miliarde de dolari în Canada şi Mexic, adică mai mult de jumătate din veniturile obţinute în Europa (19 miliarde de dolari).

În plus, asociaţia germană VDA, care are drept membri Volkswagen, BMW, Audi, Mercedes sau Porsche, se teme că intenţia lui Trump de a renegocia acordurile de liber schimb va avea efecte inclusiv pe piaţa europeană. "Ne temem că un nou preşedinte pentru Statele Unite se va concentra pe propria economie, la fel ca şi China, în detrimentul schimburilor internaţionale şi a relaţiilor", precizează VDA într-un comunicat.

Reacţia vine în contextul în care numeroşi constructori europeni deţin fabrici în Mexic, printre aceştia figurând BMW sau Audi, în timp ce Mercedes plănuieşte o fabrică în statul nord-american pentru 2018. 

Producătorii japoonezi, în agonie din cauza yenului puternic

Victoria lui Trump a generat un val de incertitudine pentru piaţa americană, iar efectele încep deja să se vadă: investitorii se grăbesc să renunţe la moneda americană în favoarea unor active considerate sigure, iar principalele vizate sunt aurul şi yenul japonez.

De exemplu, Toyota a anunţat recent o scădere cu 43% a profitului global pentru perioada iulie - septembrie 2016, una dintre cauze fiind chiar aprecierea yenului. O continuare a acestui trend nu va face altceva decât să afecteze şi mai mult constructorul japonez, precum şi ceilalţi producători din ţara Soarelui Răsare.

Adoptarea normelor de mediu, în pericol

În ultimii ani, constructorii auto au investit sume importante de bani în dezvoltarea unor tehnologii moderne care să reducă consumul de carburant şi emisiile de materiale poluante precum dioxidul de carbon şi oxidul de azot. Această strategie a venit ca urmare a implementării unor măsuri dure din partea Statelor Unite, Uniunii Europene şi Chinei pe această temă, ca parte a programelor pentru limitarea schimbărilor climatice.

De exemplu, în Europa, emisiile medii de dioxid de carbon ale unui constructor auto trebuie să fie de cel mult 95 grame pe kilometru începând din 2021, în timp ce legislaţia din Statele Unite este ceva mai permisivă: nivelul de dioxid de carbon trebuie să ajungă în 2021 la cel mult 172 de grame pe milă, echivalentul a 107.5 grame pe kilometru, şi de 89 de grame pe kilometru în 2025.

Aceste ţinte sunt însă provizorii, iar o decizie finală în privinţa cotelor exacte vor fi luate cel târziu în aprilie 2018. Decizia finală va aparţine Environmental Protection Agency (EPA), agenţia de mediu a Statelor Unite, cea care a generat practic şi scandalul Dieselgate în care este implicat Grupul Volkswagen. Reglementările din Statele Unite sunt însă în dubiu după alegerea lui Trump.

Preşedintele ales şi-a exprimat în mai multe rânduri opinia că EPA este o "ruşine" care ar trebui desfiinţată pentru a proteja afacerile şi locurile de muncă. "Ceea ce face EPA este o ruşine. În fiecare săptămână apar noi reguli care fac viaţa imposibilă. Vom fi în regulă cu mediul înconjurător. Nu putem distruge afacerile", a precizat Trump.

Conform legislaţiei americane, şeful EPA este ales în mod direct de preşedintele ţării, iar decizia să trebuie confirmată de votul senatorilor. În urma votului din 8 noiembrie, Partidul Republican, cel din partea căruia a candidat Trump, deţine majoritatea în Senat. Cu alte cuvinte, Trump va avea mână liberă să impună un şef EPA care să aibă o viziune similară cu a sa şi care, eventual, să revizuiască puternic reglementările pentru emisiile maşinilor.

Maşini autonome sau locuri de muncă?

În cadrul campaniei electorale, Trump a promis că administraţia sa va genera 25 de milioane de noi locuri de muncă pe parcursul următorilor 10 ani.

De exemplu, constructorii auto dezvoltă deja numeroase sisteme autonome, iar primele maşini complet autonome, eventual fără pedale şi volan, sunt aşteptate în 2021 din partea celor de la Ford. Astfel de flote de vehicule autonome vor elimina necesitatea angajării şoferilor profesionişti pe taxi-uri şi pe camioane, care se vor conduce singure la destinaţia finală. În plus, accentul pus pe maşinile electrice va conduce de asemenea la o reducere a forţei de muncă, întrucât un motor pentru maşini electrice poate fi produs cu numai 10% din numărul de angajaţi care dezvoltă acum motoarele cu combustie internă.

Trump susţine însă că va proteja actualele locuri de muncă, inclusiv pe cele din industria auto, ceea ce ar însemna să aplice inclusiv legi prin care utilizarea maşinilor autonome să fie puternic restricţionată.

Trump, colecţionarul de maşini

În ciuda faptului că pare un adversar de temut al industriei auto, Donald Trump iubeşte maşinile. Drept dovadă stă colecţia sa personală de maşini, la care probabil va fi nevoit să renunţe în favoarea limuzinei prezidenţiale de la Cadillac. Astfel, Trump are în garajul său maşini precum Lamborghini Diablo, Mercedes SLR McLaren, Rolls-Royce Phantom, Rolls-Royce Silver Cloud sau Chevrolet Camaro Indianapolis 500 Pace Car.

Poate că măcar acest aspect îl va determina totuşi pe Trump să nu aibă o atitudine atât de ostilă la adresa industriei auto precum reiese din declaraţiile sale făcute pe parcursul campaniei electorale. 

Via Automotive News, SelectUSA, NaftaNow, CSIMarket, Fortune, Delphi, Politico, MotorPasion, DetroitNews, ABC News, Automotive News