Anul trecut, colegii mei mergeau de la Bucureşti până la Braşov şi înapoi încercând să obţină cel mai consum posibil cu un BMW 520d cu xDrive. Provocarea s-a numit "#batelpedavid", a urmărit depăşirea consumului uimitor realizat de Claudiu David cu câteva săptămâni în urmă cu aceeaşi maşină şi l-a pus pe Bogdan la o probă de răbdare pe 300 de kilometri, în timp ce fotograful nostru, Ciprian, încerca să capteze momentele cheie ale excursiei. Eu i-am însoţit cu o altă maşină, fiert de nervi pentru că a trebuit să merg atât de încet pe 300 de kilometri. Vara asta, rolurile s-au inversat şi eu am devenit cel care făcea testul de consum, iar Bogdan şi Ciprian m-au însoţit cu o altă maşină de asistenţă, în acelaşi scop.
Obiectiv: depăşirea consumului oficial
Am ales acelaşi traseu pentru că este unul complex, care simulează întreaga plajă de şosele existente în România. Diverse forme de relief, secţiuni virajate, secţiuni drepte, urcări pe serpentine şi coborâri aşişderea. Spre deosebire de alte teste de consum, nu am vrut să îmi tai niciun element de pe lista de confort, pentru că provocarea este oricum dificilă Aşadar, acest test de consum avea ca obiectiv să atingă şi să depăşească valorile oficiale anunţate de modelul testat, oricare ar fi fost el, în cadrul ciclului standard NEDC fără a-mi lipsi nicio dotare de confort sau de siguranţă. Tocmai de aceea, fie că mi-a fost cald sau frig, am avut aerul condiţionat reglat pe modul automat şi pus în funcţiune pe întreg parcursul traseului, la fel cum a fost şi cu sistemul audio şi instalaţia de iluminare.
Maşina testată
În timp ce acronimul "TCe" din denumirea modelului testat semnifică un motor turbo alimentat cu benzină, denumirea "EDC" îi revine transmisiei cu două ambreiaje şi şase trepte a concernului francez. Adică nu vorbim despre o automată convenţională, o transmisie manuală pilotată sau o transmisie CVT, ci despre o transmisie cu două ambreiaje, echivalentul francezilor al DSG-urilor, spre exemplu. Pe lângă modul manual de schimbare a treptelor şi funcţionarea obişnuită în modul automat, transmisia are şi o funcţie ECO, care implică schimbări atât la răspunsul la acceleraţie, cât şi la felul în care transmisia schimbă treptele. Evident, am rulat în acest mod pe tot parcursul testului de consum. Modul manual l-am folosit ocazional, preferând să rulez majoritatea traseului în D, iar o altă funcţie utilă a fost limitatorul de viteză, pe care l-am aplicat în toate localităţile de pe DN1 care aveau viteza maximă permisă de 70 km/h.
Pregătirea
Testul meu de consum a fost planificat cu câteva zile înainte, dar am avut două săptămâni să mă pregătesc. Nu am mers pe traseu cu maşina ca să văd ce rezultat obţin, pentru că nu m-ar fi ţinut nervii să fac de două ori chestia asta şi aş fi putut să mă descurajez la a doua încercare, cea "pe bune", dacă nu aş fi avut valori la fel de bune ca la prima. Aşa că am încercat să obţin un consum cât mai bun prin oraş, ca să mă acomodez cu maşina în regim de conducere economică şi să-mi calibrez piciorul drept pentru a apăsa acceleraţia exact cât trebuie pentru a pleca de pe loc într-un mod cât mai eficient, fără să fiu însă claxonat de toţi şoferii de la semafor. Rezultatele mele erau promiţătoare, aşa că tot ce a trebuit să mai fac a fost să spăl maşina şi să mă asigur că anvelopele sunt umflate la presiunea recomandată de constructor - probabil cel mai important lucru pentru un consum optim.
Neiertătorul punctaj de economie
Rezultatele mele în materie de consum au fost evaluate atât cu ajutorul computerului de bord, cât şi cu aplicaţia de conducere ecologică a sistemului multimedia R-Link. Aceasta prezintă grafic o frunză care se umple pe măsură ce conduci ecologic, alături de două cadrane care arată cât de fin ai apăsat acceleraţia pe parcursul călătoriei şi cât de bine anticipezi frânările. Aceste aspecte schimbau punctajul, care varia de la 0 la 100. Altfel spus, pleci de la 100 la reset dacă rulezi constant şi lucrurile pot să meargă doar în jos dacă greşeşti. Depinde doar de tine cât de rău îţi scade punctajul.
Ca să vă faceţi o idee despre cum merge treaba, la rularea prin Bucureşti fix în ritmul traficului, indicatorul respectiv afişa 70/100, dar nu am putut să depăşesc 80/100 în trafic normal, pentru că orice spaţiu liber în faţa unei maşini este exploatat imediat de alt şofer, iar asta înseamnă o apăsare a pedalei de frână în loc să încetineşti spre semafor doar în frână de motor şi cu pedala apăsată cât să se aprindă stopurile. Aveam să descopăr că fiecare greşeală e penalizată prin scăderea scorului. Vă spun, nu e nimic mai frustrant decât să scadă punctajul de la 100 la 96 doar fiindcă ai atins pedala de frână şi ai încetinit ceva mai sănătos. Am păţit asta în test imediat după ce am trecut de Ploieşti şi atunci am crezut că s-a terminat totul şi că am făcut o greşeală capitală pentru rezultatul final.
Mă gândeam deja să renunţ şi nu ştiam cum să scot cămaşa până la capăt. Aşa că m-am încăpăţânat să fac tot ce pot să revin la 100/100. Nu am reuşit, dar am crescut punctajul la peste 96. Mi-a luat aproape 50 de kilometri.
Dacă vorbim despre consumul afişat de computerul de bord, la zece minute de la plecare am parcurs 10.5 kilometri şi aveam un consum de 3.8 litri la sută. În cele zece minute de mers am consumat doar 0.4 litri de carburant.
Lecţia de anticipare
Traficul românesc este haotic. Deşi sunt multe maşini pe şosele care au tempomat şi limitator de viteză, românii circulă în continuare după piciorul drept. Conceptul de frână de motor este o noţiune aproape abstractă, iar mulţi şoferi habar n-au că ridicarea piciorului de pe aceeleraţie este cea mai de bază frână de motor. Asta am făcut eu pe tot traseul, reuşind să merg din Băneasa până în Comarnic fără să fiu nevoit să pun frână măcar odată. Cu o singură excepţie - momentul în care a urcat la bord Ciprian, fotograful nostru, la Ploieşti şi a tras câteva cadre, ca apoi să opresc rapid să coboare şi să urce în maşina de asistenţă.
Am reuşit chiar să evit un şir de maşini accidentate în Băneşti, toate staţionate într-un viraj, pe banda unu, la urcare. Nu pot să descriu cât de greu mi-a fost să mă abţin să nu frânez tare şi să aştept cu semnalizarea cuplată şi ochii mutaţi frenetic între oglindă şi parbriz pentru a mă încadra pe banda doi, la urcare, ca să evit toată târăşenia. A fost foarte greu, dar am reuşit. Genunchiul drept mă durea deja încă de la prima jumătate de oră a traseului, iar evenimentul de mai sus se petrecea cu bine peste o oră de la începerea testului.
Încep serpentinele şi văd cum mă depăşesc celelalte maşini, în timp ce mă chinui să urc dealul cu acceleraţia apăsată cât mai puţin, dar constant, ca apoi să încerc să-mi conserv viteza pentru următoarea urcare, totul în condiţiile în care evitam frânarea cât de mult posibil. Totul devenise un fel de joc de-a şoarecele şi pisica, în care încercam să păstrez o distanţă de siguranţă faţă de celelalte maşini şi să-mi conserv inerţia de la o urcare la alta, cu micile coborâri care vin între. Şi asta este ceva foarte greu în circulaţie deschisă, pentru că niciodată nu ştii când frânează cel din faţă sau cât de tare vine cel din spate.
Durerea trece, consumul rămâne
Serpentinele s-au scurs frumos în ploaie pe măsură ce mă apropiam de Braşov, iar consumul meu era unul foarte bun. Am ajuns în judeţul Braşov la doar două ore şi 29 de minute de la plecarea din Bucureşti, cu tot cu opririle din Buşteni. Au mai trecut 11 minute până când am trecut de indicatorul de oraş şi am continuat până la primul sens giratoriu, unde am întors înapoi spre Bucureşti.
Până în Braşov, când m-am întors spre Bucureşti, am consumat 6.4 litri, ceea ce înseamnă că cifrele consumului mediu erau de 4.3 litri la sută.
Mă simţeam destul de obosit, condusesem aproape trei ore doar la consum şi încă o oră ca să ajung până în Băneasa, aşa că îmi găsisem încă de pe drum un loc potrivit pentru o oprire. Am ales o benzinărie de la ieşirea din Braşov, unde am făcut o pauză rapidă pentru un sandwich şi o cafea. Am mâncat în picioare şi m-am plimbat prin zona restaurantului din staţia de alimentare ca să-mi mai dezmorţesc genunchii. Am făcut puţin stretching şi m-am gândit serios dacă să continui cu tenişii în picioare sau dacă să conduc desculţ. Am încercat în parcare să văd care ar fi senzaţia, dar nu m-am simţit confortabil, deşi glezna mea şi o parte din talpă îmi spuneau că trebuie să renunţ cu totul la testul de consum. M-am încălţat la loc şi m-am pus din nou în mişcare.
Am continuat până când am reuşit să trec de serpentinele inverse şi m-am reîntâlnit cu colegii pentru o nouă pauză, tot într-o benzinărie, dar de data aceasta la ieşirea din Sinaia. De acolo, am plecat cu toţii pe DN1 în continuare şi ne-am făcut loc prin ploaie. Timpul se scurgea mai lent ca picăturile de apă la 70 şi ceva de kilometri pe oră pe caroseria maşinii. Dar eram motivat. Consumul scădea şi scorul meu de economie era extrem de bun. Urcase la 98/100 şi se fixase la această valoare. La momentul respectiv, consumul mediu afişat era de 4.3 litri la sută şi consumasem 8.8 litri de carburant.
37 de minute mai târziu, afişajul îmi arăta că am consumat 10 litri de carburant şi consumul mediu a scăzut din nou, la 4.2 litri.
Vroiam, totuşi, mai mult. După ce am trecut de Ploieşti, adică la întoarcere, aveam un consum afişat de 4.1 litri la sută. Pentru amatorii de statistică, viteza medie afişată la momentul respectiv a fost de 53.5 km/h şi consumasem în total 10.2 litri după ce am parcurs 242 kilometri.
Am avansat încet prin oraşele care au urmat şi în afara acestora. Cele trei sensuri giratorii care mi-au apărut în cale au fost o provocare serioasă, aproape la fel de complicată ca serpentinele. Pe de o parte, vroiam să îmi conserv energia, dar nu mai ieşea niciun test de consum dacă loveam maşina de un alt vehicul care circula regulamentar în sensul giratoriu. Am încetinit la fiecare cât de mult am putut cât să nu mă opresc şi am plecat mai departe. Ochii îmi fugeau între drum, oglinzi şi vitezometru.
Una dintre provocările acestui test a fost transmisia. Trebuia să o păcălesc să îmi cupleze treapta a şasea cât mai repede, dar electronica nu mă lăsa să fac asta sub 57 km/h la mers constant sau la 56 km/h cu acceleraţia apăsată puţin mai tare decât atingerea de fulg aplicată uzual. Periodic, treceam pe modul manual pentru a verifica faptul că sunt cu adevărat în treapta a şasea, deoarece transmisia afişa doar "D", nu şi în ce treaptă rulăm exact, cum este la alte automate.
Trecuseră aproape cinci ore de condus în testul meu de consum şi durerea începuse să mă macine.
Mă dureau genunchiul drept, călcâiul şi talpa. În apropiere de Ciolpani, s-a întâmplat ceva ce mi s-a părut incredibil pe moment. Mi-a scăzut din nou consumul, de data asta la 4.0 litri la sută. Reuşisem o valoare cu 10% mai bună decât cea declarată în regim extraurban, deşi eu rulasem şi prin localităţi, pe timp de zi, cu climatizare şi radio şi, evident, prin cozile aferente staţiunilor de pe Valea Prahovei. Ştiam că tot ce trebuie să fac este să nu accelerez mai tare şi să nu frânez brusc şi consumul va rămâne neschimbat. O convorbire telefonică mai târziu stabilisem cu colegii momentul opririi şi eram pregătit de recompensa psihologică a ridicării poverii unui test de consum de pe umeri.
Cumva, toată strădania de mai devreme mă motivase şi mai tare. Nu mai aveam nicio presiune să mai scad consumul, aşa că am continuat să rulez spre casă în acelaşi regim economic. Am păstrat nivelul de eficienţă la 98% şi consumul la 4.0 litri după ce am cumulat 309.5 kilometri şi cinci ore şi 49 de minute de condus economic. Am mers şchiopătat până în casă, am urcat scările ţinându-mă de balustradă şi m-am întins pe canapea.
Ce să faci pentru un consum excelent
În primul rând, o maşină nu poate să obţină consumul din cartea tehnică sau unul mai bun decât acesta decât dacă funcţionează în parametri optimi. Ştim cu toţii că defectarea sau dereglarea unor componente duce la creşterea consumul de carburant, dar nu contează cât de bine conduci dacă ai filtrul de aer îmbâcsit sau alte consumabile neschimbate la timp. Eu nu a trebuit să fac asta deoarece conduceam o maşină de test aproape nouă, cu toate verificările şi schimburile la zi. Al doilea lucru important este umflarea pneurilor la nivelul recomandat de constructorul vehiculului, lucru pe care l-am făcut în ziua plecării. Dacă toate acestea sunt în ordine, e timpul să te gândeşti la ce ai tu de făcut. Traseul trebuie planificat din timp şi gândit, nu merge să te opreşti brusc la benzinărie şi să pui frână cu putere sau să faci opriri bruşte inutile.
Mai departe de atât, totul ţine de cum anticipezi mişcările celorlalţi şoferi, fiind esenţial ca întâi să iei piciorul de pe acceleraţie şi abia apoi să frânezi doar dacă e nevoie. Nu încercaţi asta oriunde şi nu vă încăpăţânaţi: economia de carburant rezultată nu justifică un accident auto. Siguranţa este primordială, economia vine ca un beneficiu suplimentar. Tocmai de aceea este esenţial să urmaţi şi cursurile unei şcoli de conducere defensivă sau chiar de pilotaj, vă vor ajuta nespus la aceste demersuri. Nu uitaţi în niciun moment că anticiparea ajută şi la evitarea accidentelor, nu doar la reducerea consumului de carburant.
Cât despre lucrurile pe care trebuie să le evitaţi, reţineţi că orice maşină consumă mai mult atunci când rulează la punctul mort fără acceleraţie decât atunci când este în frână de motor, iar farurile trebuie să fie aprinse în afara localităţii în permanenţă şi pe timpul zilei, deci nu merită să faceţi rabat la aceste lucruri.
Instalaţia de aer condiţionat poate fi folosită după nevoi, dar notaţi că obţineţi un consum mai mic fără ea. Iar sistemul audio nu face o diferenţă atât de mare încât să merite oprirea sa. Dacă totul funcţionează bine la maşină şi motorul este cald, orice oprire mai lungă de 10 secunde este motiv bun de oprire a propulsorului. Evitaţi să faceţi asta în coloană dacă nu aveţi Start-Stop, pentru că aceste vehicule au alţi acumulatori şi alte demaroare şi puteţi să accentuaţi uzura componentelor respective la o maşină obişnuită dacă abordaţi frecvent această practică fără dotarea mecanică aferentă.
Maşina noastră de test nu avea Start-Stop, aşa că nu am apelat la această practică decât în mediul urban, la semafoarele unde tocmai mă oprisem la culoarea roşie şi stiam că am peste un minut de staţionare. În orice caz, este important să nu săriţi calul, lucrurile nu ies întotdeauna de la prima încercare şi dacă nu aveţi pregătire şi cunoştinţe în acest sens puteţi face mai mult rău decât bine. Dar există un lucru pe care îl pot aplica toţi şoferii din România fără probleme: apăsarea uşoară şi atentă a acceleraţiei la plecarea de pe loc şi respectarea vitezelor maxime impuse pe drumurile publice. Fără cele două lucruri nu veţi obţine un consum bun sub nicio formă.
Clio 1.2 TCE EDC în Bucureşti
După cum vă spuneam mai sus, am condus modelul de test aproximativ două săptămâni prin oraş înainte de a pleca spre Braşov pentru testul de consum relatat mai sus. Am vrut să văd ce consum pot obţine în Capitală cu o subcompactă cu motor 1.2 benzină turbo şi cu transmisie automată. Am avut nevoie de 300 de kilometri în Bucureşti ca să-i învăţ capriciile. Cel mai bun rezultat a fost de 7.4 litri la sută pe 199.9 kilometri în şapte ore şi 37 minute de condus. Eficienţa mea în conducere a fost notată cu 73 din 100 de sistemul maşinii, iar aerul condiţionat a fost pornit doar când geamul lateral nu mai oferea suficientă răcoare la bord. Pentru amatorii de statistici, am avut o viteză medie de 23.1 km/h şi am consumat 14.8 litri.
Fără presiunea testului de consum
Întâmplarea a făcut să plec într-o vacanţă scurtă alături de exemplarul testat, aşa că am avut un nou prilej de test de consum, de data aceasta fără fotograf, dar cu trei pasageri şi bagajele acestora la bord. Am circulat în ritmul traficului, am prins o coadă colosală pe DN1 şi pe DN1A, dar am reuşit să obţint un consum mixt de 5.3 litri la sută pe 790.3 kilometri. Am parcurs respectivul traseu în 17 ore şi 10 minute, timp în care maşina a consumat 42.5 litri şi a înregistrat o viteză medie de 44.9 km/h. Eficienţa mea în conducere a fost notată cu 84 din 100, în contextul în care aici intră şi manevre de parcare, rularea în coloană pentru mai mult de zece kilometri şi urcări şi coborâri nenumărate prin munţii României, călătoria mea având traseul Bucureşti - Covasna - Praid - Covasna - Bucureşti. După cum bănuiaţi, am parcurs cei 790 de kilometri în trei zile, dar au fost mai uşori decât cei aproape 300 care au reprezentat testul de consum care face subiectul acestui articol. Chiar şi cu pasageri, bagaje la bord şi cozi pe şosele de sărbători, am avut un consum mixt cu 0.1 litri la sută mai mare decât rezultatul obţinut de testul standard de consum, iar această valoare mi se pare mai mult decât încântătoare în condiţiile respective.
Sunt curios, cu Volvo va tine un test de consum? :))
Pe cand un test la consum si cu noul Polo 1.4 TDI 90 CP?
Mult mai relevant si de interes pentru marea majoritate este consumul obtinut in conditii de rulaj normal, in ritmul traficului cum spuneti voi, eventual cate o depasire pe alocuri.
Personal as fi fost curios sa vad un consum pe un traseu care sa includa si o portiune de autostrada, pentru ca la viteze mai mari deja se schimba "distratia", mai ales la motoare pe benzina.
e masochism sa faci asta, pe langa faptul ca stai pe drum mult mai mult decat ar trebui, te mai dor si toate oasele, esti si stresat...dupa cum si autorul recunoaste. NU POTI FACE ASTA MEREU!
ideea testului e buna, dar nu are aplicare in viata reala niciodata. e doar un test, cum ii spune si numele.
Si presupun ca e vorba de benzina de 98, nu?
Nu, am folosit benzină de 95 la fiecare alimentare. Şi da, pompa a confirmat 4.0 litri.
@auto_fan
Au fost şi câteva depăşiri pe traseu, inclusiv la testul de consum, dar au fost făcute de nevoie, pentru că mergeau prea încet respectivii.
am considerat ultimii 790km ca fiind destul de reprezentativi. Adica, hai sa fim seriosi :) ! cand mergi intr-o vacanta nu te mana nimeni de la spate si nu te zoreste nimeni. Corect, in conditiile normale (de fapt ce insemna normal?) de la noi, consumurile cresc. Dar asta nu insemna ca o minima de aplicare a unor principii de condus preventiv si cu anticipare cat cuprinde nu iti ofera o economie de combustibil rezonabila.
Concret (si e ultima data cand scriu asta) pe un Focus/125CP dupa 20.000km am un consum mixt de 5,8%. Este o deviatie de 15% fata datele oficiale. Personal ma declar multumit, tinand cont ca masina asta a mers si la consum (intr-un test de 200km - 3,8%) si pe A3 cu 194km/h (am dovada de la Politia romana si GPS :) ). Da, cu o masina normala dar cu un condus inteligent faci economie. Iar eu gandesc simplu. Daca nu as fi aplicat (atat cat pot si ma pricep) niste reguli elementare de condus economic si as fi apasat pedala pana in podea doar ca in urmatorii 20m sa pun frana de sa-mi sara paru' din nas as fi putut consuma cu, sa zicem, un + de 1L/100km la medie. Dar asa mi-au ramas in buzunar 1200lei/an. E rau?
In fine, nu vreau sa intru in detalii de tipul: mers ca pensionaru, ai timp de pierdut pe sosele, etc. Se face o confuzie trista intre un condus inteligent si unul cu care incurci traficul. Nici nu vreau sa abordez problema fiabilitatii motoarelor mici turbo sau a subturarii. Alta gogorita a celor care nu inteleg ca mersul lejer nu insemna motor subturat ci folosirea acestuia in turatii optime de cuplu si consum.
Nu in ultimul rand....oricare dintre noi isi cumpara masina din "n" motive si...dupa buget "coane Fanica"; si o foloseste in scopul principal pentru care a fost achizitionata. Daca unul dintre noi are un BMW mi-ar fi nu stiu cum sa-i comenetez consumul enorm. Dincolo de motoarele oricum mai gurmane, un BMW te imbie sa-l pui la lucru. Subaru-ul tau mog nici el nu e chiar masina de familie si nici Volvo-ul celor din redactia AM nu e chiar prototipul masinii economice.
Una peste alta consumurile reale sunt mai mari decat cele oficiale dar e o chestiune de bun simt sa accepti ca acele consumuri enorme inregistrate de foarte multi dintre noi provin de cele mai multe ori de la: motoare imbatranite (cand e cazul), combustibil prost, lichide neschimbate la timp, presiune nepotrivita in cauciucuri si (cel mai important) stilul de condus specific romanului (grabit, incisiv, violent).
parerea mea
ca tot ziceai de diferenta reala intre ce spune producatorul si cat obtii tu in trafic, la mine e de 50% - 8.4 declarat, 11.5 eu :))
Astazi am reusit sa stabilesc recordul de consum al carierei mele de automobilist ce insumeaza aproximativ 250 000 km. Drumul a fost putin mai special asa ca trebuie sa detaliez un pic circumstantele pentru a nu fi etichetat ca fiind un maniac in mersul la consum. Drumul a insumat aproximativ 135 km pe traseul Breaza - Brasov - Breaza, cu pauza de aproximativ o ora in Brasov. In masina m-am aflat eu si o ruda in varsta cu piciorul in ghips, plus 3 galeti a 25 kg de amorsa pentru tencuiala de exterior. Cei de la depozit mi-au atras atentia sa merg cu foarte mare grija. Amorsa are o componenta de adeziv astfel incat daca se varsa in masina ... va trebui schimbata tapiteria. Avand in vedere cele enuntate am incercat sa fac cel mai lin si constant drum folosind cat mai mult pilotul automat si incercand sa nu ating frana. Viteza maxima atinsa a fost 75 km/h. Viteza medie 53 km/h. Traficul foarte lejer sambata dimineata si sper sa nu fi luat multe injuraturi de la colegii de trafic. Si acum recordul: 4.2 conform indicatiilor bordului. Temperatura exterioara: 8 grade la plecare, 1 grad la trecerea prin Predeal, 14-16 grade in Brasov. Comaric la intoarcere 16 grade.
Morala: daca megeti cu vopsea si cu rude in convalescenta in masina consumati putin. Eventual se poate incerca cu multe oua, sugari sau material exploziv. :)
Mentiune: masina cu pricina: Seat Leon FR 1.4 TSI 140. Pe autostrada la 65 km/h in treapta VI-a consumul instantaneu este intre 2.8 si 3.5.
Concluzia: perfect posibil.
Dar inca o data felicitari! la cat mai multe astfel de articole si lectiile invatate din experimente!
Traseul ales este unul care, in anumite puncte, favorizeaza enorm consumul mic. Aici ma refer la zona, Comarnic - Ploiesti unde se merge in principiu drept si la vale. Orice masina ar consuma putin, chiar daca se merge "normal".
Sa va sic eu ultime mea isprava:
Drumul de la Sambata de Sus - Fagaras - Rasnov - Bran - Rasnov - Predeal - Bucuresti
Mers cu Skoda Superb, 170 CP, 2.0 Diesel. Masina era incarcata cu doi pasageri si cateva bagaje usoare (maxim 30-35 KG). Se intampla duminica, 17 august. Consumul mediu inregistrat de computerul de bord a fost de 4.2 L/100km. Stilul de mers a fost normal, fara a accelera inutil, fara a genera probleme de trafic. In zonele unde traseul a fost drept am fixat viteza la 100 km/ora pe pilotul automat. Aerul condiitionat a fot 50% pornit.
Eu cred ca este un consum foarte bun in conditiile date, tipul automobilului si stilul de mers. Cred ca as fi scos un 3,5-3,6 daca mergeam economic.
Concluzia pe care o trag eu este ca daca adoptam un stil de condus echilibrat si calm, putem face economii serioase bugetului familiei.
Respect pentru testeri. Nervi de otel!
Din experienta mea cu diferiti producatori auto am remarcat ca Renault declara niste consumuri apropiate de valorile pe care le poti reusi si in conditii reale de trafic, binenteles daca esti sofer si nu "pilot". Frana de motor, anticiparea traficului, gestiunea inteligenta a vitezei, pastrarea unei distante de bun simt fata de cel din fata etc ar trebui sa fie apanajul fiecarui sofer, nu doar atunci cand se incearca recorduri de consum. Acum cativa ani am reusit cu un Clio 3, motorizare 1.2 75cp, pe traseul Pitesti-Rm. Valcea-Sibiu- Targu Mures (pana aici cu 2 pers fara ac computerul de bord imi indica 4.6l/100)-Brasov-Campulung-Pitesti un consum mediu de 5.2l/100 km, in conditiile in care la plecare din Tg Mures am fost 4 persoane, am oprit mai des, am circulat prin oras in Brasov etc. Binenteles ca am mers la consum, dar nu am facut un scop din asta, doar ca nu m-am grabit. Nu m-a claxonat nimeni, am fost depasit si am depasit si eu la randul meu, nu am avut viteze atat de mici incat sa ma enervez. Fiecare masina are anumite viteze care in combinatie cu treapta potrivita de viteza poate furniza un consum excelent fara sa chinui masina, fara sa enervezi ceilalti participanti la trafic si cel mai important fara sa te chinui pe tine. Mersul in ultima treapta de viteza cu 50-60 km/h nu este solutia cea mai buna!
P.S.: Calculatorul de bord al masinii, daca este calibrat bine de constructor si verificat cum trebuie de sofer, iti poate furniza imformatii mult mai credibile decat clasicul plin la pompa. Motivele sunt multiple!
Cu focus 1.0 (125hp) am reusit sa scot cu un plin 1002km, dupa care am alimentat sa nu raman in pana prostului :)) ... Cum a spus cineva mai sus, computerul de bord nu afiseaza valoarea exacta. Mie imi arata ca as fi consumat in medie 4.6l/100km, iar la pompa am incarcat 49.8L ceea ce inseamna ca de fapt am consumat 5L/100km. Viteza medie a fost undeva in jur de 70km/h am facut cateva depasiri si aerul conditionat a fost activ majoritatea timpului. Testul l-am efectuat in drum spre lucru sau facultate si prin oras, pe timp de vara.
Ca sa economisesti trebuie sa incerci sa folosesti cat mai putin frana si sa nu accelerezi puternic. Orice depasire se simte la consum!
Anul asta in drum spre mare am scos un consum de 6.2L/100km pe o distanta de 608km ce i-am parcurs in mai putin de 8 ore din care pauza ~30 min ... Practic am mers normal pe DN/E-uri si un pic peste limita pe autostrazi *100-170km/h. Daca as fi mers la consum as fi economisit maxim 1L si ceva la suta de km. Pentru un 1-2L/100km mai bine mergi normal. Altfel mai bine iei autobuzul si iesi mai ieftin ;)
Cit de greu o fi sa iti dai seama ca indiferent ce arata afisajul, de platit platesti ce arata afisajul pompei, nu ala din bord! Ca unii fura la pompa, asta este alta discutie insa!
Si inca ceva, Sebastian: testul ne lasa impresia lui 4,0 insa mi-ai raspuns ca pompa "confirma" un 4,4? Pai asta inseamna ca magicul computer de bord n-a furat decit cu 10%! Prima pretentie de la acest test era sa ne dati niste informatii verificate de voi pe drum, iar printre lucrurile ESENTIALE enumerate la un test serios ar fi fost consumul la pompa si tipul de benzina, preferabil de acelasi tip, ca sa fie relevant.
Si eu pot spune urmatoarele despre consumul pe computerul de bord: eu am doua autoturisme in uz si ambele arata pe computerul de bord undeva intre 0.4-0.7 litri/100 Km mai putin decat consumul inregistrat prim metoda "pompa".
Mă scuzi, acum văd că se strecurase o eroare în comentariul meu, era vorba de 4.0, nu 4.4.
Computerul de bord furnizează informaţiile afişate în funcţie de ce primeşte la rândul său de la unitatea ECU, responsabilă de comanda injecţiei.
Stiu ce arata bordul, insa nu mereu e corect, de asta intrebasem. Ma gindeam ca voi stiti asta demult si ma asteptam sa ne spuneti daca e real ce spune.