ANALIZĂ: Benzina cu etanol şi electricitatea, combustibilii viitorului
- Printeaza
- Comenteaza
- Trimite pe:
Ce sursă de energie vor avea automobilele din viitorul apropiat? Toţi constructorii se bat cu pumnul în piept că au găsit soluţia salvatoare şi fiecare mizează pe combustibili alternativi. Cei mai mulţi au ales calea electricităţii sau a sistemelor de propulsie hibride. Au variante alimentate cu gaz lichefiat sau gaz natural. Sau hidrogen. Dar realitatea e diferită. Uitaţi toate aceste variante. Automobilele care ne înconjoară vor folosi încă multă vreme benzină amestecată cu etanol şi electricitate. Acestea sunt singurele două variante viabile pentru viitorul apropiat, spune un studiu american.
BENZINĂ. Viitorul fără benzină nu va veni prea curând. Am petrecut un secol construind o economie bazată pe petrol şi ne va lua cel puţin alt secol să o schimbăm. Benzina va face parte din vieţile noastre pentru multă vreme de acum înainte. 20-30 de ani cel puţin.
ELECTRICITATE. Este distribuită pe scară mare, iar automobilele cu propulsie electrică sunt extrem de plăcute la condus. Tehnologia se va îmbunătăţi de la an la an, bateriile vor scădea în dimensiuni, iar autonomia va creşte. În momentul în care automobilele electrice vor avea o autonomie de macar 300 km, vor dispărea şi prejudecăţile legate de motoarele electrice. Aşa numita "range anxiety" plus preţul ridicat de achiziţie fac din maşinile electrice o raritate în acest moment. Dar lucrurile se vor schimba rapid.
GAZ NATURAL COMPRIMAT. Motoarele alimentate cu gaz natural comprimat se vor înmulţi şi ele, dar uzul lor este limitat din considerente geografice. India şi Iran sunt printre cei mai mari producători de automobile propulsate cu gaz natural. Pike Research estimează că în 2016 vor exista aproximativ 20 milioane de automobile alimentate cu gaz natural în lume.
În America, media consumului de benzină este imens: 9.3 litri/100 km. Iar targetul americanilor este să ajungă la o medie de 4.6 l/100 km. Dar această schimbare are nevoie de zeci de ani de zile. De acea, automobilele cu propulsie hibridă, propulsie electrică cu autonomie extinsă sau cu propulsie electrică simplă sunt soluţiile cele mai la îndemână.
În acest moment, peste 75% din amprenta de carbon a unui automobil este produsă de alimentarea cu carburant. Alţi 19% sunt proveniţi din producţia acelui carburant. Extracţia materiei prime este responsabilă pentru încă 4% şi doar 2% provin din procesul de fabricare şi asamblare al automobilului. Deci cheia reducerii amprentei de carbon este carburantul.
HIDROGENUL
Doar patru surse de energie sunt viabile în acest moment în viziunea studiului american. Trei sunt produse petroliere: benzină, diesel, gaz natural). Al patrulea este electricitatea, care are deja un sistem de distribuţie bine pus la punct.
Hidrogenul pare soluţia minune, pentru că vine cu emisii poluante zero şi performanţe similare cu benzina dar este o resursă extrem de dificil de sintetizat.
Nu există infrastructură pentru distribuirea de hidrogen, este nevoie de cantităţi enorme de energie pentru a separa moleculele de hidrogen din alte substanţe care îl conţin fie că este vorba de apă sau gaz natural. Nu există nici un sistem bine pus la punct de distribuţie. Pompele sunt diferite, hidrogenul se stochează comprimat, iar staţiile de unde se poate cumpara hidrogen sunt extrem de rare. General Motors a avut nevoie de doi ani şi de două milioane de dolari pentru a primi permisiunea să ridice o astfel de staţie de alimentare cu hidrogen în statul New York.DIN CE ÎN CE MAI MULT ETANOL ÎN BENZINĂ - BINE ŞI RĂU
Aşadar, ne întoarcem la benzină. În viitor, cel mai probabil, vom folosi din ce în ce mai mult un amestec de benzină cu 10-15% etanol. Acest mix există deja în America, se numeşte E15 şi a fost aprobat pentru uz la automobile produse între 2001 şi până în prezent. Producătorii de maşini nu agrează deocamdată E15 şi au dat în judecată statul american încercând să oprească distribuţia acestui tip de benzină, motivând că poate afecta sistemele automobilelor. În Germania s-a întâmplat la fel: statul german a impus amestecul etanolului în proporţie de 10% în benzină, iar şoferii au făcut scandal în luna martie 2011 din cauza faptului că etanolul poate fi dăunător maşinilor. Discuţiile au continuat pe tot parcursul anului trecut. Cu toate acestea, Uniunea Europeană impune acest amestec, de 10% etanol, în toate ţările de pe Bătrânul Continent. Automarket v-a oferit anul trecut o analiză detaliată despre pericolele la care sunt supuse maşinile construite pentru benzină, dar alimentate cu un amestec între benzină şi etanol.
În timp, odată cu modificarea maşinilor din fabrică pentru a rezista la acest amestec, mixul de benzină-etanol va creşte ajungând chiar la 20%. Dar de unde provine etanolul? Una din surse este sintetizarea lui din porumb. Nu este economic viabil în acest moment, pentru că guvernul american trebuie să subvenţioneze producţia de etanol din porumb. Acest tip de etanol ridică şi probleme de producţie: necesarul de apă ridicat pentru sintetizarea unui litru de etanol sau mărimea câmpurilor cultivate cu porumb dedicat producţiei de etanol.
O altă sursă este trestia de zahăr. Etanolul produs din trestie de zahăr este folosit cu succes în Brazilia. Faţă de porumb, dintr-un hectar de trestie de zahăr se obţine de două ori mai mult etanol. O a treia variantă este etanolul este produs din biomasă. Aceasta este formată din resturi lemnoase, reziduuri agricole, rădăcinoase, anumite tipuri de iarbă, alge.
CONSTRUCTORII VOR DOAR ETANOL
Producătorii de automobile vor în schimb automobile alimentate cu etanol. Doar etanol, sau etanol amestecat cu puţină benzină, cum este E85.
Este mai ieftin să adaptezi un automobil să consume etanol decât să concepi un automobil de la zero, iar clienţii nu trebuie să îşi schimbe obiceiurile. Trebuie doar să te duci la pompă şi să alimentezi normal. Singurul minus este autonomia ceva mai redusă, etanolul fiind un pic mai ineficient din punct de vedere energetic decât benzina. Etanolul E85 poate fi folosit în automobile cu sistem flex-fuel, dar este dificil de trannsportat şi stocat. Nu poate folosi acelaşi sistem de distribuţie ca pentru benzină. Etanolul mănâncă garniturile de cauciuc şi trebuie trasnpotat cu camioane separate şi stocat în rezervoare diferite.Însă, în acest moment, electricitatea, chiar şi cea produsă de termocentrale alimentate cu cărbune, are cea mai bună amprentă de carbon per kilometru parcurs. Comparat cu emisiile de CO2 ale unui automobil pe benzină cu un consum mediu de 9.3 l/100 km, alimentarea unui automobil electric cu energie produsă de cea mai murdară sursă emite mai puţin CO2. Totul depinde acum de scăderea costului de achiziţie pentru automobilul electric. Până în 2020, maşinile electrice vor ajunge la preţuri de achiziţie competitive cu automobilele cu motoare termice. Însă nici motoarele termice nu vor sta pe loc. JD Power apreciază că, până în 2015, 25% din automobilele din America vor folosi injecţie directă de carburant, gestionare variabilă a supapelor, sisteme turbo şi transmisii mai bune.
CONCLUZIE
Cel mai probabil piaţa va decide viitorul. Sunt atât de mulţi factori în joc, iar preţul benzinei a devenit atât de volatil, încât este greu de dat un verdict clar. Automobilele folosite de americani - cele intrate în studiu - sunt, tehnologic, mult în urma Europei. Vor adopta greu tehnologii mai performante şi este clar că piaţa automobileleor hibride şi electrice va creşte. California este deja o piaţă excelentă pentru producătorii de automobile cu sistem de propulsie hibrid. dar este clar că nu se va renunţa la benzină, fie că e vorba de cea normală sau amestecată cu etanol. Şi acest lucru este valabil şi pentru europeni. Pompa de benzină va face multă vreme parte din viaţa noastră.
Citeşte şi...
Adauga un comentariu
Ultimele stiri din Feature
-
Mild-hybrid, full-hybrid, plug-in hybrid. Chiar dacă am auzit, des, acești termeni în ultimii ani, unii încă nu știu exact ce înseamnă și care sunt avantajele și dezavantajele fiecărui sistem de propulsie de generație nouă, să le spunem așa. Fix misterul acesta încercăm să îl elucidăm în acest articol, dar nu doar teoretic, ci și aplicat, cu ajutorul noilor Ford Puma mHEV facelift și Kuga PHEV facelift. (29.11)
-
Sunt sigur că toți șoferii (mai ales împătimiții auto) își doresc ca măcar o dată să conducă pe un drum spectaculos, unde să se bucure de performanțele unor mașini sportive. Exact asta o să facem noi în următoarele zile, pe două dintre cele mai spectaculoase drumuri din țară. Normal, aveam nevoie și de niște mașini pe măsură, pe care din fericire, le-am găsit în gama Mercedes-AMG. (09.09)
-
Se împlinesc 130 de ani de când a avut loc prima cursă oficială de mașini din lume. Aceasta a fost o întrecere de la Paris la Rouen, iar primul câștigător a fost Albert Lemaître, la volanul unui Peugeot de 3 cai putere (22.07)
- Skoda Kylaq a intrat în producția de serie în India. Preț de pornire, 8.700 de euro
- Noul DS N°8: etalonul mărcii franceze este un SUV coupe electric cu autonomie de 750 km
- Noua Toyota Urban Cruiser: SUV compact electric cu până la 184 CP
- Noile modele Hyundai vor putea fi cumpărate prin platforma online Amazon
- BMW XM, tunat de Manhart: 900 de cai putere și 1.200 Nm cuplu
In al doilea... intrebare retorica: daca statistic stam cum stam, de ce nu se indreapta producatorii auto in aceste directii mai repede (macar cu dezvoltarea tehnologiilor)? De ce nu exista macar un producator care sa aiba macar un proiect de sistem de propulsie hibrid (50% electric + un motor cu combustie interna (pe etanol/cng/diesel/benzina, nu conteaza). Motorul cu ardere interna ar putea dispune de toate tehnologiile actuale de gen: direct injection, variable valve timing/lift, turbine cu geometrie variabila, eventual un motor neconventional pe ciclu Atkinson, Miller sau Wankel, dus destul de mult spre extrem (nu va suferi variatii bruste ale turatiei deoarece va fi cuplat ca generator pentru motorul electric, acesta la randul lui fiind cuplat la o cutie de viteze (un cvt mai evoluat sau in caz de nu se poate, macar un dsg), pentru a da randament suficient si la viteze mai mari. Astfel s-ar inlatura necesitatea cuplarii motorului cu ardere interna, ca in cazul lui Volt. Sa fie costurile de dezvoltare atat de mari? Problemele de fiabilitate chiar pot fi depasite lejer cu tehnologia actuala!
Chiar mi-as dori un raspuns clar la intrebarea asta... ca spre electrice e clar de ce nu se indreapta cu pasi grabiti: problema stocarii energiei.