Poveştile motorsportului: Hungaroring sau cum a ajuns Formula 1 în spatele Cortinei de Fier

Naţiunea maghiară şi-a pus amprenta pe sporturile cu motor încă de la începutul secolului al XX-lea, la câteva decenii după crearea în 1867 a statului dualist Austro-Ungaria, cunoscut şi sub numele de Imperiul Austro-Ungar.

În 1906, maghiarul Ferenc Szisz devenea pilotul care câştiga primul Mare Premiu din istoria sporturilor cu motor, desfăşurat pe o distanţă de 1230 de kilometri în apropierea localităţii franceze Le Mans.

▶ Poveştile motorsportului: Franţa 1906, primul Grand Prix din istorie

Treizeci de ani mai târziu, în 21 iunie 1936, avea loc ediţia inaugurală a Marelui Premiu al Ungariei, pe un circuit cu o lungime de 5 kilometri improvizat în Nepliget, unul dintre principalele parcuri ale Budapestei de la vremea respectivă, cunoscut oficial sub numele de Grădinile Publice ale Budapestei.

Evenimentul a fost un real succes, întrucât peste 100.000 de spectatori au venit să-i vadă la lucru pe marii piloţi ai vremii, în frunte cu Tazio Nuvolari, Rudolf Caracciola sau Achille Varzi, pentru ca victoria să-i revină în cele din urmă lui Nuvolari la volanul unui Alfa Romeo 8C-35.

Situaţia politică precară, care peste numai trei ani avea să conducă la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, a făcut ca Marele Premiu al Ungariei să nu mai aibă şi o a doua ediţie, iar modul în care a fost împărţit continentul european între cele două mari puteri ale lumii nu dădea nicio şansă acestei ţări să mai aibă vreun eveniment major de motorsport.

Context istoric: Cortina de Fier

La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, Europa a fost împărţită în două mari sfere de influenţă, iar Uniunea Sovietică controla partea de est a continentului, inclusiv Ungaria.

Practic, Uniunea Sovietică impunea tuturor statelor sale satelit să se izoleze de Vestul Europei prin blocarea oricăror contacte deschise cu ţările aflate în sfera de influenţă a Statelor Unite ale Americii.

"Cortina de Fier" era un termen care marca graniţa dintre cele două blocuri politice şi a fost utilizat frecvent după un discurs celebru susţinut de premierul britanic Winston Churchill în 5 martie 1946: "De la Stettin (n.r - localitate din Polonia de astăzi), la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a curmezişul continentului".

Visul lui Ecclestone: o cursă de Formula 1 dincolo de Cortina de Fier

La patru ani de la discursul lui Churchill, în Europa lua naştere Formula 1, care avea să devină în timp cea mai importantă competiţie din lumea sporturilor cu motor. Cu etape programate în principalele ţări europene din blocul de vest, dar şi în Statele Unite, în ţări considerate neutre precum Austria şi Elveţia sau chiar în Africa de Sud sau America de Sud, Formula 1 se transformase practic într-o competiţie globală.

Caracterul mondial al Formulei 1 avea potenţialul de a genera venituri majore pentru o competiţie sportivă, potenţialul intuit corect de Bernie Ecclestone, un fost dealer de maşini second-hand proprietar al echipei Brabham. Sprijinit de bunul său prieten Max Mosley, britanicul a reuşit să pună mâna pe drepturile comerciale ale Formulei 1 în 1978 şi să profite la maxim de apetitul televiziunilor de a transmite cursele în direct, dar şi de dorinţa fanilor de a-şi vedea idolii pe circuite.

▶ Poveştile motorsportului: Bernie Ecclestone: De la dealer-ul de maşini la conducerea Formulei 1

Exista însă o singură problemă: Formula 1 nu avea nicio cursă în partea estică a Europei.

Cursă comunistă pe străzile din Moscova?

Interesul lui Ecclestone pentru partea estică a Europei a fost impulsionat şi de organizarea de către Moscova a Jocurilor Olimpice din 1980.

Pe parcursul anului 1983, Ecclestone a reuşit să convingă Vestul Europei de oportunitatea unei curse de Formula 1 pe străzile din Moscova, care să poarte numele de Marele Premiu al Uniunii Sovietice sau Marele Premiu al Rusiei.

Planurile sale ambiţioase l-au determinat chiar să includă Marele Premiu al Uniunii Sovietice într-un calendar provizoriu al Formulei 1 şi să le promită sovieticilor profituri de "milioane de dolari" din organizarea unei curse, fiind dispus chiar şi să renunţe la construcţia unui nou aeroport care să faciliteze transportul echipamentelor.

Dorinţa sa nu a devenit însă realitate: chiar dacă nu a primit un răspuns ferm negativ din partea autorităţilor sovietice, Ecclestone a renunţat ulterior la cursa de la Moscova când a înţeles birocraţia stufoasă specifică Uniunii Sovietice. 

Negocieri rapide cu Ungaria

Tergiversarea negocierilor cu Uniunea Sovietică nu l-a demoralizat prea mult pe Ecclestone, care a decis să caute o alternativă, adică o altă ţară din spatele Cortinei de Fier dispusă să găzduiască Formula 1.

Atenţia britanicului s-a îndreptat rapid spre Ungaria, o ţară care prin acţiunile sale demonstrase că nu era tocmai un satelit devotat Uniunii Sovietice, mai ales că în ultimii ani dăduse semne vizibile că este interesată să se implice în afaceri cu ţările vest-europene. În plus, comuniştii au identificat în Formula 1 o platformă pentru promovarea imaginii ţării prin sport, ceea ce ar fi însemnat venituri suplimentare din turism.

Prin urmare, în decembrie 1985 Ecclestone a semnat cu guvernul comunist de la Budapesta contractul prin care Formula 1 urma să aibă un Mare Premiu al Ungariei începând din 1986.

Un câmp de cartofi a făcut loc unui circuit

Ecclestone reuşise, însă victoria sa nu era încă deplină. 50 de ani trecuseră de la unicul Mare Premiu al Ungariei de până atunci, iar maghiarii erau practic inexistenţi în lumea sporturilor cu motor, lucru pe deplin justificat de regimul politic de după al Doilea Război Mondial.

Prin urmare, nu exista niciun circuit pe care să poată avea loc o cursă de Formula 1. Propunerea lui Ecclestone a fost că circuitul să fie improvizat în Budapesta în Parcul Nepliget, la fel ca şi în 1936, iar alternativa era Parcul Varosliget, situat de asemenea în capitală.

Guvernul comunist a refuzat însă amnele ipoteze şi a decis să construiască un circuit de la zero pe un câmp cultivat cu cartofi în apropierea satului Mogyorod, situat la 19 kilometri nord-est de Budapesta. Circuitul propriu-zis a fost construit într-un interval de numai opt luni pentru circa 340 de milioane de forinţi, care la vremea respectivă reprezentau echivalentul a 7.6 milioane de dolari.

Conform tradiţiei comuniste, circuitul se afla în proprietatea a 20 de companii deţinute de statul maghiar, iar printre acestea figurau şi Malev, compania aeriană de stat din Ungaria, sau Hungarocamion, compania naţională de transporturi.

Prima cursă: 10 august 1986

Prima cursă de Formula 1 pe noul circuit botezat Hungaroring a fost programată în 10 august 1986, într-o perioadă în care temperaturile depăşesc frecvent 30 de grade Celsius.

Preţurile biletelor erau prohibitive pentru localnici, fiind echivalentul unui salariu mediu pe două săptămâni, însă chiar şi aşa cursa a avut un succes deplin din punct de vedere al spectatorilor: peste 200.000 de oameni au asitat la ediţia inaugurală, dintre care numai 15% erau maghiari, iar restul fani din vestul Europei. În total, organizatorii au colectat 140 de milioane de forinţi din bilete numai la prima cursă, astfel că au recuperat într-un singur an aproape jumătate din investiţia făcută în circuit.

Turismul, principala atracţie pentru maghiari

Ungaria şi-a păstrat locul în calendarul Formulei 1 inclusiv după căderea comunismului în 1989 dintr-un motiv cât se poate de simplu: turismul. Programarea cursei la începutul lunii august şi, mai recent, la finalul lunii iulie a permis extinderea sezonului turistic de vară, ceea ce generează venituri suplimentare.

"Suntem o ţară mică şi ştim cât de greu este să devenim cunoscuţi. Când Formula 1 este aici, toată lumea ştie unde este Ungaria, oamenii ştiu unde Budapesta şi unde este Mogyorod. În Ungaria avem o problemă cu extinderea perioadei turistice de vară. Am vrea să extindem sezon la două sau trei luni, iar Formula 1 este beneficica pentru acest scop, pentru că putem folosi această cursă pentru a extinde sezonul estival", explică Attila Mesterhazy, ministru adjunct în Ministerul Tinerului, Copiilor şi Sportului din Ungaria.

Un circuit plictisitor cu multe curse spectaculoase

Cu o lungime iniţială de 4.014 km, Hungaroring a scăzut la 3.975 km în 1989 şi a ajuns la 4.381 km începând din sezonul 2003, însă caracteristicile sale esenţiale s-au păstrat: liniile drepte scurte care nu permit atingerea unor viteze prea mari şi numeroasele viraje lente au generat frecvente comparaţii cu Monaco prin prisma oportunităţilor limitate de depăşire.

Totuşi, aici au avut loc o serie de curse spectaculoase: Nelson Piquet a câştigat cursa inaugurală după o depăşire curajoasă în faţa lui Ayrton Senna pe exteriorul primului viraj, pentru ca Nigel Mansell să câştige ediţia din 1989 după ce a plecat de pe locul 12 şi l-a depăşit printr-o manevră memorabilă pe acelaşi Senna.

În 1997, Damon Hill se îndrepta spre o victorie istorică pentru Arrows când a pierdut conducerea în faţa lui Jaques Villeneuve din cauza unei defecţiuni la sistemul hidraulic, iar în 2006 a avut loc prima cursă maghiară pe ploaie, câştigată de Jenson Button.

Ediţia din 2009 a rămas în istorie pentru accidentul lui Felipe Massa, însă în acelaşi timp a fost şi prima cursă câştigată de un monopost cu sistem KERS (Lewis Hamilton, McLaren).

Pe de altă parte, prezenţa Ungariei în calendarul competiţional nu a generat o afluenţă de piloţi maghiari la porţile Formulei 1. De altfel, Zsolt Baumgartner rămâne şi astăzi singurul pilot maghiar care a concurat în Marele Circ, iar debutul sau a fost unul întâmplător: el l-a înlocuit pe accidentatul Ralph Firman la Jordan la ediţia din 2003, iar apoi a concurat şi în Marele Premiu al Italiei înainte de a cuceri un singur punct pentru Minardi în sezonul 2004.

Chiar şi fără piloţi maghiari, Ungaria continuă să rămână în calendarul Formulei 1 cu beneficii atât pentru această ţară, cât şi pentru Formula 1, şi va continua să facă acest lucru cel puţin până în 2021, atunci când expiră actualul contract cu Bernie Ecclestone. Cu excepţia cazului în care Ecclestone va avea pretenţii financiare nejustificate, prelungirea contractului pare mai degrabă o formalitate pentru un Mare Premiu mai vechi chiar şi decât democraţia ţării.

"Pentru Ungaria, perioada de tranziţie a fost în 1990, dar Formula 1 a început aici înainte de schimbarea regimului. Aşa că această cursă este mai veche decât democraţia maghiară şi de aceea face parte din noi", spune acelaşi Mesterhazy.