Poveştile Formulei 1: Red Bull - Renault, prăbuşirea unui parteneriat de succes

24 noiembrie 2013. Sebastian Vettel devine oficial campion mondial pentru a patra oară consecutiv, în timp ce Red Bull Racing îşi adjudecă al patrulea trofeu consecutiv la constructori.

18 septembrie 2015. Red Bull anunţă că va rezilia contractul cu Renault pentru motoare la sfârşitul anului.

Cum a ajuns un parteneriat de succes în pragul colapsului în mai puţin de 2 ani? Este Red Bull Racing atât de inocentă pe cât se prezintă? Este Renault unicul vinovat pentru acest eşec? Povestea este semnificativ mai complicată de atât.

2007 - 2008: Un început promiţător

Red Bull Racing a folosit motoare Ferrari în sezonul 2006 pe baza unui contract pe doi ani, însă a încheiat prematur acordul şi a trecut pe motoare Renault începând din sezonul 2007. În schimb, contractul cu Ferrari a fost "pasat" Scuderiei Toro Rosso. "Este pozitiv pentru Formula 1 să aibă încă o echipă cu un motor de top, iar acest acord ne va întări prezenţa în sport. Aşteptam cu nerăbdare să lucrăm cu o companie dinamică şi ambiţioasă precum Red Bull", preciza Renault într-un comunicat de presă într-un moment în care constructorul francez câştiga pentru a doua oară titlul mondial cu Fernando Alonso cu propria echipă de uzină.

Red Bull RB3 a utilizat astfel propulsorul aspirat V8 de 2.4 litri furnizat de Renault sub numnele RS27. După un debut de sezon presărat cu 8 abandonuri în primele 7 curse, David Coulthard şi Mark Webber au început să-şi îmbunătăţească rezultatele: scoţianul a obţinut primele puncte ale sezonului în Spania, pentru ca australianul să urce pe podiumul de premiere într-un Mare Premiu al Europei desfăşurat pe o ploaie torenţială la Nurburgring. Echipa a încheiat sezonul pe locul 5 în clasamentul constructorilor şi anticipa o creştere de performanţe pentru 2008.

Totuşi, chiar dacă Mark Webber s-a clasat în puncte în cinci dintre primele şase curse, iar Coulthard a obţinut un podium în Canada, a urmat o perioadă nefastă cu patru curse consecutive fără puncte. Cu doar 5 puncte în ultimele 10 curse, echipa a fost surclasată de a doua echipă, Toro Rosso, element care a generat numeroase controverse: avea motorul Renault mai puţini cai putere decât Ferrari şi Mercedes? FIA a considerat că da şi a permis constructorului francez să-şi îmbunătăţească motorul înaintea sezonului 2009 în ciuda faptului că regulamentul interzicea explicit acest lucru.

2009 - 2013: Perioada de glorie

Sezonul 2009 a marcat o schimbare radicală a regulamentului tehnic, în special din punct de vedere aerodinamic. Aşa cum se întâmplă frecvent, echipele din mijlocul plutonului obişnuiesc să profite mai mult de astfel de situaţii, iar Red Bull Racing a fost una dintre ele.

Cu noul recrut Sebastian Vettel de la Toro Rosso, echipa a obţinut în China primul pole position şi prima victorie în condiţii slabe de vizibilitate din cauza ploii. "Sunt extrem de fericit. Monopostul a fost fantastic, echipa a făcut o treabă grozavă în remedierea problemelor şi pregătirea maşinii", preciza vettel a final.

Echipa a continuat cu o serie impresionantă de podiumuri şi şi-a adjudecat alte cinci victorii, inclusiv în ultimele trei curse, însă nu l-a putut împiedica pe Jenson Button să aducă titlurile mondiale pentru Brawn GP. Situaţia s-a schimbat însă radical în 2010, când Red Bull a început o dominaţie autoritară a campionatului.

După două curse modeste în Bahrain şi Australia, Red Bull a obţinut nouă victorii în 17 curse, iar Vettel şi-a adjudecat titlul mondial în cursa finală de la Abu Dhabi după o eroare de strategie din partea Scuderiei Ferrari. Sezoanele 2011 şi 2013 au marcat o dominaţie autoritară din partea lui Vettel, care a obţinut 11 şi respectiv 13 victorii pe an, reuşind astfel să obţină patru titluri mondiale la piloţi şi să aducă patru trofee la constructori.

Fisurile unui parteneriat de succes

Parţial, succes lui vettel s-a datorat unei inovaţii controversate introduse de Renault: motorul era dezvoltat astfel încât să elimine gaze de eşapament inclusiv atunci când pilotul nu apăsa pedala de acceleraţie, pentru a crea mai multă forţă de apăsare aerodinamică pe puntea spate. Vettel s-a adaptat perfect la utilizarea acestei inovaţii pentru a-şi impune dominaţia.

Cu toate acestea, Red Bull susţinea că obţine succesul în Formula 1 cu un motor mai puţin performant decât al rivalilor, în timp ce Renault considera că nu are parte de beneficii majore de imagine de pe urmă acestui parteneriat.

Lucrurile s-au agravat în sezonul 2012, atunci când Renault a înregistrat o serie de probleme de fiabilitate la alternator. Vettel a abandonase în cursele de la Valencvia şi Monza din această cauză, iar Webber suferise o problemă similară în Statele Unite, ceea ce a generat reacţii negative din partea echipei. "Fiabilitatea reprezintă o îngrijorare. Niciodată nu ştii când te va lovi. Renault nu a reuşit să găsească o soluţie corespunzătoare, iar asta reprezintă o îngrijorare în minţile noastre", spunea directorul tehnic Adrian Newey. Renault a reuşit să rezolve problema abia în 2013, când a cuplat motorul la un alternator furnizat de McLaren Automotive, în locul partenerilor tradiţional de la Magneti Marelli.

"Problema este că, atunci când câştigam titluri cu Red Bull, nimeni nu vorbeşte despre noi", erau acuzaţiile venite din partea francezilor.

Dezastrul erei turbo

Lucrurile s-au complicat însă iremediabil începând din sezonul 2014, la introducerea noilor unităţi de propulsie cu motoare turbo V6 de 1.6 litri. Renault a înregistrat numeroase probleme de fiabilitate şi a fost la mare distanţă în urma rivalilor de la Mercedes, care au dezvoltat motoarele cu un buget semnificativ mai mare pe parcursul a patru ani. Cele trei victorii obţinute de noul recrut Daniel Ricciardo în Canada, Ungaria şi Belgia au reprezentat o palidă consolare.

"Fiabilitatea este inacceptabilă. Performanţa este inacceptabilă. Trebuie să existe schimbări la Renault. Situaţia nu poate continua aşa", spunea Christian Horner după un Mare Premiu al Austriei în care echipa obţinuse doar un loc 8.

Lucrurile s-au agravat după ce Newey a afirmat că Renault nici măcar nu are dorinţa de a remedia problemele, ceea ce a generat poate cea mai dura reacţie a constructorului francez. "Este greu să ai un partener care minte", a replicat Cyril Abiteboul, directorul executiv al Renault.

Profund nemulţumite de situaţie, ambele părţi au încercat şi, cel puţin aparent, au găsit soluţii. Red Bull racing a decis să caute un nou partener pentru motoare. A fost refuzată de Mercedes, dar negociază un parteneriat cu Ferrari. Constructorul italian a oferit pentru moment doar motoare de specificaţie 2015 pentru sezonul 2016, în timp ce Red Bull vrea să utilizeze acelaşi motor, software şi carburant ca echipa de uzină. În caz contrar, proprietarul Dietrich Mateshitz insistă că va retrage Red Bull şi Toro Rosso din Formula 1.

Între timp, Renault este determinată să revină în Formula 1 cu o echipă de uzină şi, după ce negocierile iniţiale cu Toro Rosso au eşuat, şi-a îndreptat atenţia spre Lotus, echipa de la Enstone pe care a mai deţinut-o până în 2010. Negocierile sunt aproape de finalizare, însă Renault speră să finanţeze achiziţia cu bani din drepturile TV.

Chiar şi în acest context, un lucru este sigur: Marele Premiu din Abu Dhabi din 29 noiembrie va fi emoţionant pentru ambele părţi: după nouă sezoane în care au obţinut împreună 8 titluri mondiale, povestea Red Bull Renault va ajunge la sfârşit. Cu puţin noroc, ambele vor continua însă să participe în Formula 1 şi, cine ştie, poate că într-o zi cele două vor deveni rivale în lupta pentru titlurile mondiale.