Decizia dură a comisarilor de cursă din Belgia a reprezentat însă doar apogeul unui sezon plin de incidente pentru francezul în vârstă de 26 de ani, care şi-a câştigat reputaţia de pilot care năruieşte speranţele rivalilor la performanţă. Aflat sub presiunea de a obţine rezultate după ce Lotus i-a oferit a doua şansă în Formula 1, Grosjean a demonstrat deseori că este un pilot rapid, însă în acelaşi timp a dat dovadă de lipsa de viziune şi maturitate.
După un accident cu Pastor Maldonado chiar în cursa de debut a sezonului de la Melbourne, au urmat incidente cu Michael Schumacher în Malaysia şi Monaco, cu Sergio Perez şi Bruno Senna în Spania, cu Fernando Alonso la Monaco, cu Paul di Resta la Silverstone, cu Felipe Massa şi din nou Senna la Hockenheim şi, în fine, cu Lewis Hamilton, Alonso şi Perez la Spa-Francorchamps. La acestea se adaugă şi un incident cu Jenson Button tot în Belgia în sezonul 2009, atunci când concura pentru Renault alături de Alonso.
Suspendarea lui Grosjean pentru o cursă este cea mai dură decizie luată împotriva unui pilot în ultimii 17 ani, însă istoria Formulei 1 este plină de astfel de pedepse. Pe lângă faptul că pe lista suspendaţilor s-au regăsit, de-a lungul timpului, şi exemple celebre precum Michael Schumacher sau Mika Hakkinen, faptele unora dintre aceşti piloţi au fost chiar mai grave decât cele comise de Grosjean la Spa-Francorchamps.
1989 - NIGEL MANSELL: ACCIDENT CU AYRTON SENNA DEŞI PRIMISE STEAG NEGRU!
Cu greu se poate găsi o încălcare mai flagrantă a regulamentului sportiv decât ceea ce a făcut Nigel Mansell în Marele Premiu al Portugaliei din 1989. Cu trei ani înainte de a deveni campion mondial cu Williams, britanicul lupta pentru victorie la Estoril în momentul în care a intrat la boxe pentru un banal schimb de pneuri.
Pilotul Scuderiei Ferrari a ratat însă cu câţiva metri poziţia în pitlane şi, deşi mecanicii au vrut să se repoziţioneze pentru a efectua schimbul de pneuri, el a decis să dea înapoi cu monopostul pentru a staţiona în poziţia atribuită. Regulamentul interzice însă piloţilor să dea înapoi cu monopostul în pitlane, motiv pentru care lui Mansell i-a fost fluturat steagul negru la scurt timp după ce a revenit pe circuit, astfel că pilotul avea obligaţia să se retragă din cursă.
De aici începe adevăratul spectacol: Mansell a igonorat steagul negru şi a afirmat ulterior că nu l-a văzut, iar în turul 48 a încercat să-l depăşească pe Ayrton Senna în lupta pentru locul trei. Cei doi s-au acroşat şi au fost nevoiţi să abandoneze, iar FIA l-a suspendat pe Mansell din Marele Premiu al Spaniei de la Jerez în semn de pedeapsă pentru nerespectarea steagului negru, dar şi pentru incidentul cu Senna.
La vremea respectivă, Ferrari a decis să nu-l înlocuiască pe Mansell la Jerez şi să concureze cu un singur monopost, însă cel mai afectat de incident a fost Senna: abandonul i-a diminuat radical şansele la titlul mondial din acel sezon, care în cele din urmă avea să fie câştigat de marele său rival, Alain Prost.
1994 - EDDIE IRVINE: CÂND SUSPENDAREA DE O CURSĂ SE TRIPLEAZĂ LA APEL
Sezonul 1994 a fost de departe unul dintre cele mai bogate în suspendări de cursă, iar prima a suvernit chiar de la etapa inaugurală din Brazilia de pe circuitul de la Interlagos.
Protagonistul? Nimeni altul decât Eddie Irvine, care în turul 35 lupta pentru poziţie cu Jos Verstappen într-un moment în care cei doi l-au ajuns din urmă cu un tur pe Eric Bernard, pilot al echipei Ligier.În stilul care i-a definit întreaga carieră, Irvine l-a împins în iarbă pe Verstappen, iar olandezul a pierdut controlul volanului Benetton şi a fost catapultat în aer, iar la aterizare l-a lovit în plin pe Martin Brundle, pilot al echipei McLaren. Consecinţa? Chiar dacă accidentul s-a petrecut în anul în care Ayrton Senna a încetat din viaţă, niciunul dintre piloţi nu a fost rănit.
Acest lucru nu a împiedicat însă FIA să-l suspende pe Irvine timp de o cursă, lucru care s-a soldat cu un apel din partea celor de la Jordan. Contrar tradiţiei recente din Formula 1, nu numai că Jordan a pierdut apelul, dar suspendarea lui Irvine de o cursă s-a transformat într-o eliminare din Formula 1 pentru trei curse. Jordan nu a avut de ales şi a acceptat decizia, înlocuindu-l pe Irvine cu Aguri Suzuki în Marele Premiu al Pacificului şi cu Andrea de Cesaris în San Marino şi Monaco.
1994 - MICHAEL SCHUMACHER: UN STEAG NEGRU CÂT O SUSPENDARE DE DOUĂ CURSE
Michael Schumacher a sosit la Marele Premiu al Marii Britanii cu un palmares impresionant: şase victorii în şapte curse, singurul care i-a stricat "petrecerea" fiind Damon Hill. Britanicul de la Williams urma să plece de pe prima poziţie a grilei de start urmat de Schumacher, care a comis o greşeală fatală: l-a depăşit pe Hill în turul de formare! A fost însă doar începutul: Schumacher a ignorat o penalizare de cinci secunde şi i-a fost arătat steagul negru. Doar intervenţia lui Flavio Briatore a salvat (pentru moment) situaţia: justificând o neînţelegere între echipă şi pilot, FIA a acceptat să anuleze steagul negru cu condiţia ca Schumacher să accepte penalizarea de cinci secunde, lucru care s-a şi întâmplat.
Germanul a terminat cursa pe locul doi, în spatele aceluiaşi Hill, însă povestea era departe de final. Comisarii l-au mustrat dur pe Schumacher ignorarea penalizării şi a steagului negru, iar Benetton a fost amendată cu 25.000 de dolari. Forul mondial a fost nemulţumit de decizia comisarilor (gurile rele invocă şi necesitatea de a opri dominaţia lui Schumacher), iar Consiliul Mondial al FIA a decis două săptămâni mai târziu să să-l descalifice pe Schumacher din Marele Premiu de la Silverstone şi să-l suspende timp de două curse, în timp ce echipa s-a ales cu o amendă de 20 de ori mai mare: 500.000 de dolari.
Benetton a pierdut apelul şi l-a înlocuit pe Schumacher cu carismaticul JJ Letho, cel care un an mai târziu avea să câştige cursa de 24 de ore de la Le Mans. Suspendarea nu l-a împiedicat însă pe Schumacher să obţină la finalul anului primul dintre cele şapte titluri mondiale din carieră.
1994 - MIKA HAKKINEN AJUNGE PE LISTA NEAGRĂ
Sezonul 1994 avea să continue cu unul dintre cele mai complexe accidente, de data aceasta pe circuitul de la Hockenheim. La numai câteva săptămâni după controversele de la Silverstone, Mika Hakkinen (McLaren) este implicat într-un accident cu David Coulthard chiar la startul cursei germane. Cei doi viitori coechipieri la McLaren se ating, iar finlandezul se izbeşte de zidul de pe partea opusă a circuitului.Într-o încercare disperată de a evita un contact cu monopostul lui Hakkinen, Mark Blundell frânează brusc şi este lovit puternic din spate de Eddie Irvine, iar în spatele celor doi Johnny Herbert şi Martin Brundle se acroşează, nu înainte ca Rubens Barrichello să găsească o cale de scăpare prin iarbă. Heinz-Harald Frentzen găseşte aceeaşi soluţie, dar abandonează în scurt timp din cauza unei pene şi a unei defecţiuni la suspensii.
În total, nu mai puţin de 11 piloţi sunt implicaţi în accidentul colectiv, iar FIA consideră că acesta a fost generat de Hakkinen. Recompensa? O suspendare de o cursă, la care McLaren a răspuns prin înlocuirea finlandezului cu pilotul de teste Phillipe Alliot.
2002 - FELIPE MASSA, SUSPENDAT DE PROPRIA ECHIPĂ!
Atunci când este întrebat cum face faţă presiunii de a-şi păstra locul la Ferrari, lui Felipe Massa îi place să facă mereu trimitere către sezonul 2002, când a debutat în Formula 1 pentru Sauber. Una dintre explicaţii este legată de evenimentele de la Marele Premiu al Italiei, când brazilianul l-a acroşat pe Pedro de la Rosa (Jaguar) în celebra şicană Ascari, aparent ca o răzbunare după ce spaniolul îl depăşise cu numai un tur în urmă prin scurtcircuitarea şicanei.
Comisarii de cursă au decis să-l "recompenseze" pe Massa cu o penalizare de 10 poziţii pe grila de start a cursei următoare, însă propria sa echipă a considerat că pedeapsa este prea blândă. Sauber a decis astfel să-i ofere monopostul lui Heinz-Harald Frentzen pentru ca brazilianul să tragă anumite învăţăminte. Nu a fost însă suficient, iar echipa a renunţat la serviciile sale la finalul sezonului, revenind ca simplu pilot de teste la Ferrari.
SUSPENDĂRI CU... SUSPENDARE
Moda suspendărilor pentru piloţi din cauza unor incidente de cursa a apus după 1994, însă acestea au revenit într-o altă formă la finalul anilor 2000.
Mai întâi, British American Racing (BAR) a fost suspendată două curse după ce FIA a descoperit că echipa a utilizat la Imola un monopost cu o greutate mai mică decât cea prevăzută de regulament. A existat însă şi o pedepasa suplimentară care avea să devină o regulă în verdictele FIA: suspendare de şase luni din Formula 1 cu... suspendare, ceea ce înseamnă că pedeapsa se activează doar în cazul în care echipa comite o infracţiune similară într-un anumit interval de timp.
A urmat celebrul scandal de spionaj Spygate din 2007, în care McLaren a fost suspendată cu suspendare timp de doi ani după ce a intrat în posesia unui dosar de 780 de pagini cu designul monopostului Ferrari. Doi ani mai târziu, tot McLaren a primit o suspendare de trei curse cu suspendare pentru inducerea în eroare a comisarilor de cursă cu privire la modul în care Lewis Hamilton l-a depăşit pe Jarno Trulli sub Safety Car în finalul cursei de la Melbourne.
În iulie 2009, Renault a fost suspendată o cursă după ce unul dintre pneurile lui Fernando Alonso s-a detaşat de pe monopost în timpul cursei de la Hungaroring pentru că nu a prins corespunzător, însă echipa a scăpat ulterior de pedeapsă la apel. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul celebrului scandal Crashgate, când Renault a primit o suspendare de doi ani cu suspendare după ce Nelson Piquet Jr. a produs intenţionat un accident în cursa de la Singapore pentru a facilita victoria coechipierului său Alonso.
Comentarii (0)