FEATURE: Rolul unui inginer de curse în Formula 1

Pentru cei mai mulţi fani ai Formulei 1, inginerul de cursă este persoana care păstrează legătura prin radio cu pilotul pe parcursul calificărilor şi a cursei. Extinderea numărului de conversaţii radio dintre inginer şi pilot publicate în cadrul transmisiilor TV de pe parcursul unui Mare Premiu de Formula 1 a crescut exponenţial interesul fanilor pentru inginerul de curse, însă adevăratul rol al acestuia în cadrul unei echipe rămâne, în mare măsură, învăluit în mister.

Fără a avea pretenţia de a expune toate obiectivele pe care un inginer de cursă trebuie să le bifeze pe fişa postului, Automarket face o trecere în revistă a sarcinilor pe care acesta le are de îndeplinit. Pentru o înţelegere mai uşoară a subiectului, vom presupune că ne aflăm în plin sezon competiţional şi vom parcurge împreună etapele prin care trece un inginer de curse.

SĂPTĂMÂNA DINAINTEA CURSEI - CONCEPEREA STRATEGIEI LA FABRICA ECHIPEI

Deloc surprinzător, munca unui inginer de curse începe cu câteva zile bune înaintea unui Mare Premiu. În săptămâna premergătoare cursei, inginerul de cursă este prezent la fabrica echipei sale pentru a analiza configuraţia circuitului pe care se va desfăşura următorul Mare Premiu. Cu ajutorul unor programe software specializate, dezvoltate în cea mai mare măsură in-house, inginerul de cursă realizează simulări pentru calificări şi cursa în funcţie de performanţele estimate ale tuturor echipelor şi piloţilor.

 

 

Primul pas este evidenţierea modului în care se va comporta monopostul pe circuit în funcţie de configuraţia acestuia şi de stilul de pilotaj, pe baza căruia inginerul de cursă are misiunea de a stabili setările iniţiale ale monopostului. Ulterior, inginerul de cursă realizează împreună cu inginerii echipei o simulare completă a calificărilor şi cursei pentru întreaga grilă de start. Aceste simulări evidenţiază posibilă performantă din calificări şi, mult mai important, strategia ideală care urmează să fie aplicată în cursă.

LA CIRCUIT - ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA MARELUI PREMIU

De regulă, inginerul de cursă va avea o conversaţie preliminară cu pilotul său despre toate aceste aspecte înainte de deplasarea la circuit, care are loc în cele mai multe cazuri în ziua de miercuri. După efectuarea unui tur de pistă pe jos în dimineaţa sau după-amiază zilei de joi, inginerul de cursă discută cu pilotul timp de câteva ore despre toate detaliile evidenţiate la începutul cursei şi stabilesc împreună setările optime ale monopostului şi strategia pentru cursă.

ANTRENAMENTELE DE VINERI - PRIMELE DATE CONCRETE

 

 

Simulările efectuate pe computer înaintea unui Mare Premiu au o importanţă majoră în prezent, însă nimic nu se compară cu datele reale obţinute pe pe circuit în primele două sesiuni de antrenamente libere, care au loc în ziua de vineri. Echipa are oportunitatea de a verifica comportamentul monopostului pe circuit, în special dacă inginerii introduc componente noi pe maşina în încercarea de a-şi îmbunătăţi rezultatele.

Toate datele telemetrice obţinute de pe monopost sunt analizate cu atenţie şi, în funcţie de acestea, inginerul de cursă discută cu pilotul despre schimbările de strategie pentru calificări şi cursa.

Aici, principala misiune a inginerului de curse este de a traduce limbajul pilotului în limbajul specific inginerilor, aşa cum explică şi Jock Clear, fostul inginer de cursa al lui Jacques Villeneuve din sezonul 1997, când canadianul a devenit campion mondial. "Ca inginer de curse, tu eşti legătura directă dintre pilot şi cei 400 de oameni ai echipei. Interpretarea feedback-ului este foarte importantă. Evident, pilotul nu este inginer, aşa că trebuie să traduci spusele sale în limbajul inginerilor. Tu eşti ochii şi urechile restului fabricii în ceea ce priveşte pilotul", explica Clear.

CALIFICĂRILE - PRIMUL TEST REAL

Lucrurile încep să devină din ce în ce mai palpitante pentru inginerul de cursă odată cu începerea sesiunilor de calificări. Pe lângă misiunea de a verifica datele tehnice obţinute de la monopost, inginerul de cursă trebuie să asculte feedback-ul primit de la pilot în timp real şi, în plus, să-l informeze pe acesta în privinţa poziţiei ocupate în clasament, cu atât mai mult cu cât în prezent calificările au loc în sistem eliminatoriu.

După finalizarea calificărilor, are loc o nouă şedinţă de câteva ore în care sunt analizate rezultatele şi, cel mai important, este trasată strategia de cursă. Echipa apelează din nou la software-ul dedicat pentru a simila desfăşurarea cursei în funcţie de anumiţi parametri proprii, iar aceste calcule evidenţiază ferestrele optime pentru opririle la boxe. Nu în ultimul rând, sunt luate în calcul şi informaţiile meteo, care pot juca un rol decisiv în stabilirea învingătorului.

CUM SE IAU DECIZIILE ÎN TIMPUL CURSEI

 

 

Fără îndoială, cursa reprezintă cel mai bogat eveniment din timpul unui Mare Premiu. Principala misiune a inginerului de cursă este de a lua decizia potrivită la momentul potrivit, în funcţie de comportamentul monoposturilor şi al pneurilor şi de feedback-ul primit în timp real de la pilot. Indiferent că vorbim despre o intrare programată la boxe sau despre un Safety Car care inevitabil bulversează strategia, inginerul de curse trebuie să acţioneze rapid.

"Pur şi simplu trebuie să iei o decizie şi niciodată nu ai luxul de a avea toate informaţiile disponibile. Aşa că întotdeauna trebuie să iei decizii cu orice informaţii pe care lei ai în acel moment. Şi oricât de mult ai vrea să aştepţi două minute pentru a vedea dacă va ploua, de exemplu, aceste două minute suplimentare pot fi prea multe şi poţi rata fereastra. Aşa că invariabil iei decizii pe baza celei mai mici informaţii, iar oamenilor nu le place să facă asta.

Dacă eşti un om de ştiinţă şi ai sentimentul că nu poţi lua încă o decizie, va trebui să aştepţi pentru mai multe informaţii. Dar sportul nu-ţi permite asta. Aşa că se pune un mare accent pe simpla abilitate de a lua o decizie", precizează Clear.

Pe lângă abilitatea de a lua rapid decizii, inginerul de cursă trebuie să fie şi un bun psiholog pentru pilot. Întrucât nu cunoaşte toate amănuntele unei curse şi, uneori, nici măcar poziţia pe care concurează, pilotul poate deveni nervos şi recalcitrant, elemente ce influenţează negativ prestaţia sa pe circuit. Tocmai de aceea, inginerul de cursă trebuie să rămână întotdeauna calm şi să-l încurajeze pe pilot să respecte strategia trasată în folosul său şi al echipei. De multe ori, intre inginer şi pilot se dezvolta o sinergie care ajută la trecerea peste momentele dificile prin anumite expresii sau prin glume care să destindă atmosfera.

Câteva exemple din sezonul recent încheiat: În momentul în care Felipe Massa nu mai vedea nimic prin viziera căştii din cauza ploii torenţiale din Malaezia, Rob Smedley l-a calmat spunând: "Felipe baby, stay cool!". În cursa de la Abu Dhabi, Lewis Hamilton a vrut să intre la boxe pentru a schimba pneurile, considerând că cele spate s-au deteriorat, însă inginerul său a refuzat pe un ton categoric, ceea ce l-a determinat pe pilotul McLaren să încheie discuţia. Tot în Abu Dhabi, Fernando Alonso a fost încurajat permament să-l depăşească pe Vitaly Petrov pentru a rămâne în cursa pentru titlul mondial.

 

CE CUNOŞTINŢE TREBUIE SĂ AIBĂ UN INGINER DE CURSĂ?

La prima vedere, munca de inginer de cursă este palpitantă şi interesantă, însă un lucru este sigur: pe lângă abilităţi excelente de comunicare ai nevoie şi de multe cunoştinţe tehnice. Până la urmă, nu degeaba vorbim despre inginer de cursă şi nu strateg de cursă.

"Trebuie să ai cunoştinţe de bază în inginerie şi noţiuni foarte bune despre fiabilitate, aerodinamică şi motor. Trebuie să ştii toate aceste lucruri, pentru că toţi ceilalţi ingineri îţi vor vorbi despre ele. Invariabil, vor exista conflicte între specialiştii în aerodinamică şi băieţii de la motoare. Unul va dori să ţină carcasa de motor închisă în scop aerodinamic, altul va dori să o deschidă pentru că motorul să fie rece. Aşa că din nou trebuie să iei decizii şi să alegi cel mai bun compromis", încheie Clear.