FEATURE: Roland Ratzenberger, pilotul care a murit cu o zi înaintea lui Senna

Marele Premiu al statului San Marino din 1994 a rămas în istorie pentru accidentul mortal suferit de triplul campion mondial Ayrton Senna, iar 1 mai este în mod tradiţional un prilej de amintire a performanţelor unuia dintre cei mai îndrăgiţi piloţi din istoria Formulei 1.

Totuşi, popularitatea de care s-a bucurat Senna în Formula 1 a pus în umbră accidentul mortal suferit de Roland Ratzenberger la Imola cu numai o zi în urmă, în timpul calificărilor pentru cursa de duminică.

Decesul suferit de debutantul austriac a avut cel puţin două implicaţii majore asupra Formulei 1, întrucât a determinat primele discuţii despre reapariţia Grand Prix Drivers' Association (GPDA) şi a condus în cele din urmă la apariţia sistemului HANS pentru protecţia capului pilotului în 2003. În plus, Senna însuşi a fost extrem de afectat de moartea colegului său şi intenţiona să fluture steagul Austriei la finalul cursei de la Imola.

CINE A FOST ROLAND RATZENBERGER

Născut în oraşul austriac Salzburg în 1960, Roland Ratzenberger şi-a început cariera în sporturile cu motor la vârsta de 23 de ani, atunci când a concurat în Formula Ford Germania.

Primele rezultate au apărut abia în 1985, când a câştigat titlurile în Formula Ford Austria şi Formula Ford Europa Centrală, însă au urmat două sezoane relativ modeste în Formula 3 Marea Britanie. Ulterior, austriacul şi-a concentrat atenţia pe cursele de sportscar: a concurat în Campionatul Mondial de Turisme în 1987, iar în perioada 1989 - 1993 a concurat în fiecare an în Le Mans, în ultimul an obţinând şi cea mai bună performanţă după ce a terminat pe locul cinci la volanul unui Toyota 93 C-V.

În paralel, el şi-a continuat cariera şi în cursele de monoposturi şi a obţinut două victorii în Formula 3000 Japonia în sezonul 1992, cu ajutorul cărora a terminat sezonul pe locul şapte. În anul următor a terminat doar pe locul 11, însă austriacul avea planuri ambiţioase pentru 1994: Formula 1.

RATZENBERGER ÎN F1: CONTRACT PE CINCI CURSE

Ca şi în prezent, banii reprezentau un factor important în Formula 1 şi la începutul anilor '90, în special în cazul echipelor mici.

Debutul în Formula 1 a fost însă unul lipsit de performanţe: ca debutant la o echipă debutantă, austriacul nu s-a calificat pentru cursa inaugurală din Brazilia din cauza unei defecţiuni mecanice în antrenamente şi a ploii puternice din partea finală a calificărilor.

Lucrurile s-au schimbat însă în etapa următoare de la Aida, întrucât austriacul era singurul care concurase anterior pe circuitul japonez. S-a calificat pe ultimul loc al grilei de start (26), însă a terminat cursa pe 11, la cinci tururi în spatele liderului. Urma Marele Premiu al statului San Marino...

ACCIDENTUL FATAL DIN 30 APRILIE

Impulsionat de rezultatul din Japonia, Ratzenberger spera să continue forma bună şi în Marele Premiu al statului San Marino. Poate şi acesta a fost motivul pentru care, după ce a ieşit în decor în calificări, a preferat să rămână pe circuit chiar dacă şi-a deteriorat aripa faţa pentru a stabilit un timp suficient de bun pentru a obţine ultimul loc.

Această decizie simplă avea însă să fie fatală: în turul următor, aripa faţa s-a desprins pe linia dreaptă de start-sosire şi a ajuns sub monopostul Simtek, iar Ratzenberger nu a mai putut vira în virajul Villeneuve şi s-a izbit vilent de zidul de beton de pe marginea circuitului cu 314.9 km/h.

Din cauza impactului, pilotul austriac nu a avut nicio şansă să supravieţuiască: şi-a rupt gâtul, iar cauza oficială a morţii a fost o fractură la baza craniului. Ratzenberger devenea astfel primul pilot de Formula 1 după Riccardo Paletti în 1982 care moare într-un Mare Premiu şi primul pilot după Elio de Angelis în 1986 care moarte la volanul unui monopost de competiţie.

EFECTELE MORŢII LUI RATZENBERGER

Moartea lui Ratzenberger a avut câteva efecte semnificative asupra Formulei 1. La şedinţa de a doua zi premergătoare cursei, piloţii au decis să refacă organizaţia Grand Prix Drivers' Association (GPDA) sub conducerea lui Gerhard Berger, Michael Schumacher şi Ayrton Senna.

De altfel, Senna a fost unul dintre cei mai afectaţi piloţi de destinul tragic al lui Ratzenberger, făcând numeroase presiuni în ziua cursei pentru îmbunătăţirea siguranţei piloţilor.

De altfel, imediat după accidentul suferit de austriac, Senna a urcat în maşina medicală pentru a ajunge cât mai repede la locul faptei:

Din punct de vedere al securităţii, efectul morţii lui Ratzenberger a fost introducerea obligatorie a sistemului HANS (Head And Neck Support) în Formula 1 în 2003. Aşa cum sugerează şi numele, dispozitivul are rolul de a proteja capul şi gâtul piloţilor în cazul unor accidente similare cu cel al lui Ratzenberger, fiind ataşat direct de cască.

Introducerea sa în Formula 1 la nouă ani de la tragicul accident al austriacului a generat numeroase polemici în presa internaţională, unul dintre cele mai sugestive titluri fiind dat de publicaţia britanică The Globe and Mail: "Cel mai rapid sport din lume este lent la implementarea măsurilor de siguranţă".

RATZENBERGER, UITAT INCLUSIV DE PRESĂ

Chiar dacă a fost şocată de accidentul lui Ratzenberger, lumea Formulei 1 a uitat rapid de pilotul austriac după ce Ayrton Senna a încetat din viaţă a doua zi. Lucru parţial firesc prin prisma performantelor şi popularităţii obţinute de Senna în Formula 1, Ratzenberger a fost uitat inclusiv de unii reprezentaţi ai presei, care la 10 ani distanţă de accidentele mortale ale celor doi piloţi au fost implicaţi într-un schimb de replici cu Max Mosley, preşedintele FIA din perioada respectivă.

În 2004, după ce a fost atacat de un jurnalist că nu a participat la înmormântarea lui Senna din urmă cu un deceniu, Mosley a evidenţiat cât de repede se uită anumite lucruri.

"Roland a fost uitat. Am fost la înmormântarea lui pentru că toată lumea s-a dus la cea a lui Senna. Am considerat că era important ca cineva să se ducă şi la a lui" - Max Mosley - presedntele FIA între 1993 - 2009.