FEATURE: McLaren Lamborghini, monopostul care nu a concurat niciodată în Formula 1

O asociere între una dintre cele mai faimoase echipe britanice din Formula 1 şi unul dintre constructorii de referinţă din Italia pare aproape de neînchipuit. Cel puţin atunci când gândul îţi zboară la McLaren şi Ferrari.

Nu însă şi atunci când în ipostaza producătorului italian nu apare celebrul Căluţ Cabrat, ci unul dintre principalii săi rivali, Lamborghini.

În a doua jumătate a anului 1993, McLaren şi Lamborghini au negociat, mai întâi în secret, ulterior şi în public, realizarea unui parteneriat tehnic prin care italienii să motorizeze echipa britanică. Ar fi putut fi parteneriatul care să-l determine pe Ayrton Senna să rămână la McLaren şi în sezonul 1994, iar acel tragic accident de la Imola nu ar mai fi avut loc. Din păcate, nu a fost să fie...

MCLAREN ÎN 1993: ÎN CĂUTAREA UNUI PARTENER

Decizia şocantă a constructorului Honda de a se retrage din Formula 1 la finalul sezonului 1992 în ciuda celor patru titluri mondiale consecutive cucerite la piloţi în perioada 1988-1991 a pus McLaren într-o ipostază dificilă. Ron Dennis, cel care a preluat destinele echipei la începutul anilor '80, s-a văzut nevoit să accepte un parteneriat cu Ford pentru un singur sezon, însă ambiţiile sale erau mult mai mari şi căuta un motor mult mai puternic pentru sezonul 1994.

Întâmplarea a făcut ca, în exact aceeaşi perioadă de timp, Lamborghini să aibă dorinţa de a furniza motoare pentru o echipă capabilă să câştige titlul mondial în Formula 1. Aflată la vremea respectivă în proprietatea constructorului american Chrysler, Lamborghini furnizase deja motoare în Formula 1 începând din 1989 pentru echipe precum Lotus, Modena, Ligier, Larrousse sau Minardi, însă aştepta adevărata performanţă. McLaren a părut să fie partenerul perfect, mai ales că cele două părţi colaborau deja prin intermediul TAG Electronics, care furniza sisteme de management pentru motoarele Lamborghini.

PRIMUL TEST, ÎN SECRET DEPLIN  LA SILVERSTONE

Presa italiană a început să relateze despre o posibilă colaborare McLaren - Lamborghini în august 1993. La vremea respectivă, McLaren a început deja construcţia unui monopost de teste MP4-8B, similar cu MP4-8 folosit în sezonul 1993, însă dotat cu un motor Lamborghini V12 care, în mod aparent ciudat, a fost promovat drept motor Chrysler.

Primul test al unui monopost McLaren cu motor Lamborghini a avut loc în 20 septembrie 1993 pe circuitul de la Silverstone, iar la volan s-a aflat nimeni altul decât Ayrton Senna.

McLaren a interzis accesul pe circuit şi a ameninţat presa cu acţiuni în justiţie dacă jurnaliştii vor încerca să fotografieze monopostul.

Într-o eră în care bazele internetului abia erau clădite de Berners-Lee, presa scrisă reprezenta una dintre cele mai bune surse de informaţie pentru fanii Formulei 1, iar publicaţia Autosport a dorit să publice o imagine cu monopostul McLaren Lamborghini. Tot ce se ştia era că monopostul era identic ca design cu MP4-8, însă complet alb, lipsit de orice logo-uri publicitare. Soluţia a fost identificată de Joe Saward, la vremea respectivă jurnalist al publicaţiei.

"Eram frustraţi şi am decis să alegem o soluţie radicală pentru această problemă. Monopostul ne fusese descris de martori, aşa că ştiam exact cum va arăta şi ce stickere erau pe monopost. Am folosit o pensulă (n.r - în 1993 nu existau programe avansate de editare de imagini) şi am vopsit un monopost exact aşa cum ştiam că va fi. Am estompat fundalul, pentru că nimeni să nu poată dovedi că am fost la Silverstone. Poza care a rezultat i-a lăsat cu gura căscată pe cei de la McLaren, care nu şi-au dat niciodată seama cum am reuşit" - Joe Saward, fost jusnalist la Autosport.

 

SENNA, DORNIC SĂ CONCUREZE CU MOTOARE LAMBORGHINI

Primul test public cu McLaren Lamborghini a avut loc pe circuitul de la Estoril în octombrie 1993, cu acelaşi Ayrton Senna la volan. Triplul campion mondial a fost impresionat de fiabilitatea şi performanţele motorului italian şi a încercat să-l convingă pe Ron Dennis să-l utilizeze chiar în acel sezon, în Marele Premiu al Japoniei din 24 octombrie.

"Motorul este foarte bun, dar are nevoie de mai multă putere şi nu este foarte sofisticat. Sunt sigur că ar putea fi foarte bun pentru sezonul următor. Dar ar fi foarte interesant să concurăm cu Lamborghini în Japonia" - Ayrton Senna.

Ulterior, pilotul de teste Mikka Hakkinen a efectuat la rândul său un test cu McLaren Lamborghini la Silverstone şi a fost cu 1.4 secunde mai rapid decât cu monopostul standard cu motor Ford. McLaren se îndrepta astfel vertiginos spre un parteneriat cu Lamborghini pentru 1994, iar Chrysler a informat echipa că îi poate furniza un motor în acest sens.

CUM S-A PRĂBUŞIT TOTUL ÎN CÂTEVA ZILE

În 12 octombrie 1993, Senna a confirmat oficial că va părăsi McLaren la finalul sezonului după ce a semnat un contract cu Williams pentru 1994.

După numai câteva zile, McLaren a făcut un alt anunţ şocant, confirmând că va utiliza motoare... Peugeot în sezonul 1994, în ciuda testelor intensive efectuate cu Lamborghini. Decizia i-a lăsat cu gura căscată pe oficialiii constructorului italian.

"Suntem dezamăgiţi. Am muncit din greu în ultimele luni, iar recent am format o echipă care să colaboreze cu McLaren şi TAG Electronics. Monopostul era foarte rapid, iar Ayrton Senna a spus câteva lucruri încurajatoare despre el. Exista o înţelegere fermă pentru a merge împreună în viitor. Decizia ar putea spune câte ceva despre Formula 1" - Tom Kowaleski, directorul de PR al Chrysler.

Mai târziu, Ron Dennis a justificat decizia de a alege motoare Peugeot prin faptul că acestea au fost mai ieftine decât cele oferite de Lamborghini. O lună mai târziu, Chrysler a vândut Lamborghini unui grup de investitori din Indonezia, iar constructorul italian s-a retras complet din Formula 1. Nici alegerea celor de la McLaren nu a fost una inspirată: în 1994, McLaren a avut unul dintre cele mai slabe sezoane sub conducerea lui Ron Dennis, iar înţelegerea cu Peugeot a fost încheiată după un singur sezon.

CUM AR FI FOST DACĂ...

Dacă ar fi devenit realitate, parteneriatul McLaren Lamborghini ar fi avut poate potenţialul de a schimba radical înfăţişarea Formulei 1 în 1994. Poate că Ayrton Senna i-ar mai fi acordat o şansă lui Ron Dennis şi ar fi rămas la McLaren pentru încă un sezon, iar accidentul tragic de la Imola din 1 mai 1994 nu s-ar mai fi petrecut. Implicit, probabil că Alain Prost nu s-ar mai fi retras din Formula 1 la sfârşitul anului 1993 şi ar fi continuat să concureze pentru Williams.

Din păcate însă, nu vom putea afla niciodată ce s-ar fi întâmplat în realitate dacă McLaren ar fi ales motoarele Lamborghini pentru 1994...