În 1965, cea mai în vogă maşină americană era noul Mustang. Toată lumea vorbea despre el, iar Ford avea să vândă 400.000 unităţi în primul an de producţie, cu 100.000 mai multe faţă de cât estimase iniţial. Era maşina pe care şi-o dorea orice adolescent din America şi nu numai. Iar succesul acestui model nu a trecut neobservat. Managementul celei mai înalte clădiri din lume la acea dată, emblematica Empire State din New York City, avea să îi contacteze pe cei de la Ford pentru a crea un eveniment care să atragă atenţia publicului şi a presei. Empire State era cea mai înaltă clădire din lume în acel moment. Terminată în 1931, Empire State are 102 etaje şi o înălţime totală de 443.2 metri.
IDEEA LUI LEURY
Acum aproape 50 de ani nu era la fel de uşor ca astăzi să creezi un eveniment viral. Iar acest termen nici nu exista în însă media clasice ale presei: ziare şi reviste, radio şi televiziune care îşi trăia încă prima tinereţe. Robert Leury, vicepreşedinte şi general manager al Empire State Building, şi-a dat seama că poate atrage o parte din atenţia de care se bucura noul Mustang şi asupra clădirii pe care o administra. Leury avea să îl invite pe William Benton, un manager al diviziei vânzări Ford pentru a discuta despre cum ar putea pune la cale un eveniment special. Ce a urmat a devenit un exemplu de nebunie publicitară pentru anii '60.
Ideea discutată în cadrul întâlnirii a fost una pe măsura celor două icon-uri americane: un Ford Mustang amplasat în vârful Empire State Building. Un plan îndrăzneţ, care avea nevoie de soluţii tehnice pe măsură.
Benton avea să se întoarcă la Dearborn, unde aduna rapid o echipă formată din opt angajaţi Ford. Ei primeau tema de a găsi soluţia pentru a urca un Mustang model 1966 pe puntea de observaţie a Empire State Building de la etajul 86. Prima variantă a fost folosirea unui elicopter, dar înălţimea clădirii şi arhitectura specifică au împiedicat această soluţie. Cei opt au decis că ar fi prea periculos şi au căutat altă soluţie. Au început cu o călătorie la New York. Aici, cu ruletele în mână, au început să măsoare cu atenţie dimensiunile clădirii. Uşi de acces, ascensoare, holuri şi tavane: nimic nu a rămas nemăsurat. După câteva calcule pe spatele unui şerveţel, inginerii Ford găsiseră soluţia. Un Ford Mustang nou-nouţ urma să fie tăiat în câteva bucăţi care urmau să fie urcate cu ascensorul de pasageri şi reasamblat în vârful clădirii. Problema era ca tăieturile să fie făcute în aşa fel încât să nu afecteze aspectul final al automobilului. După reasamblare, acesta trebuia să arate ca o maşină de showroom. Deci tăieturile trebuiau făcute curat, iar ulterior nu puteau fi folosite balamale la vedere sau elemente din fibră de sticlă pentru a masca tăieturile.FORD MUSTANG ŞI LEGO
Echipa s-a întors la Dearborn, Michigan şi s-a apucat de treabă. Pentru a reuşi să transporte maşina de 4.5 metri lungime cu lifturile de doi metri înălţime, inginerii au decis să taie Mustangul decapotabil în patru bucăţi: parbriz, partea fontală (motor), partea centrală şi portbagaj. Pentru a simplifica accesul, scaunele din faţă, consola centrală şi cele două portiere au fost înlăturate. Au fost scoase şi motorul, transmisia şi axul cardanic. După ce aceste elemente au fost îndepărtate, inginerii au putut trece la tăierea propriu zisă a caroseriei.
Taieturile pentru cele trei părţi principale ale caroseriei s-au făcut chiar în dreptul portierelor, iar parbrizul a fost taiat cu tot cu ramă. Pentru a putea fi îmbinate apoi cu uşurinţă, părţile au fost dotate cu suporţi şi elemente de prindere suplimentare.
Apoi, pentru a putea transporta mai usor cele patru bucăţi de caroserie, inginerii Ford şi-au construit un cărucior special. Echipa a început să se antreneze la sediul Ford, cărând şi încărcând bucăţile de caroserie în lifturi de dimensiuni asemnătoare. Trei teste complete au fost efectuate până când echipa a decis că este pregătită pentru marea încercare din New York. Rămăsese de stabilit ora Z.O NOAPTE DE ŢINUT MINTE
Urcarea maşinii a fost stabilită pentru 20 octombrie 1965, iar cei opt ingineri îmbrăcaţi în salopete albe noi-nouţe se întâlneau la ora 22.30 la baza zgârie-norului de 443.2 metri pentru a descărca maşina. Au descărcat-o din camion şi apoi, în faţa trecătorilor uimiţi, au dezasamblat-o în cele patru bucăţi.
În ciuda planificării anterioare, una dintre bucăţi s-a dovedit a fi mai mare cu 6.5 mm decât uşa liftului. A fost nevoie de mai multe încercări şi de un pic de jonglerie, dar până la urmă bucata a intrat în lift şi a fost transportată la etajul 86. Una câte una, bucăţile au ajuns la înălţime, iar echipa Ford le-a asamblat într-un vânt năpraznic de 60 de kilometri pe oră. La ora 4.30, echipa a terminat asamblarea, având timp de o cafea înainte ca elicopterele echipelor de ştiri să îşi facă apariţia.
Până la ora 11, fotoreporterii şi-au făcut datoria, iar maşina a fost din nou dezasamblată şi mutată în interior, unde a fost recompusă în camera interioară de la etajul 86. Aici a rămas pentru mai multe luni, fiind o surpriză pentru cei 14.000 vizitatori care au urcat în Empire State în acea zi.
Acest gen de evenimente de marketing au contribuit fără îndoială la succesul modelului Ford în anii '60. Un an mai târziu, în 1966, Ford reuşea să vândă nu mai puţin de 607.568 exemplare ale lui Mustang. În martie 1966, Mustangul alb decapotabil avea să fie retras din cel mai înalt showroom din lume, iar în acel moment, Ford deja sărbătorea un milion de exemplare vândute de la lansare.
Jos palaria!