FEATURE: De ce circulăm pe partea din dreapta a şoselei?

O vizită în Marea Britanie sau în îndepărtatatele India şi Japonia nu se lasă doar cu învăţarea unor noi obiceiuri culturale sau gastronomice, ci şi cu cel puţin o situaţie în care eşti aproape de atac de cord cauzat de faptul că nu reuşeşti să te obişnuieşti foarte repede cu circulaţia pe banda din stânga a şoselei. Dar care este logica faptului că unele ţări au traficul pe dreapta, iar altele pe stânga? Vom încerca să desluşim această problemă în rândurile care urmează.

PUŢINĂ ISTORIE

Deşi cele mai multe ţări au traficul cu maşinile circulând pe partea dreaptă a şoselei, la origini se circula pe partea stângă, implicit în zona în care se află acum România. Cea mai populară explicaţie pentru acest lucru este una care ţine de epoca violentă şi de ce se întâmpla pe drumurile pietruite de acum câteva secole sau chiar milenii. Astfel, cavalerii din antichitate erau nevoiţi să "circule" cu caii pe partea stângă pentru a se putea duela cu adversarii în caz de nevoie ţinând sabia în mâna dreaptă. Explicaţia ţine mai ales de faptul că majoritatea oamenilor sunt dreptaci.

Nu există dovezi ale modului în care se circula (cu caii, căruţele sau cu alte mijloace de transport) în perioada veche a Daciei, însă este sigur că, după ce Imperiul Roman a pus stăpânire pe teritoriile dacice, în zona în care astăzi se află România se circula pe partea stângă a drumurilor pavate specifice acestui imperiu. Acest lucru se datorează faptului că regula de bază în Imperiu era ca circulaţia să se desfăşoare pe partea stângă. De asemenea, este clar că zona Transilvaniei circula pe stânga ceva mai târziu, în perioada dominaţiei Austro-Ungare, acest lucru fiind o obligativitate în Imperiu. 

CUM S-A SCHIMBAT BANDA ÎN EUROPA?

Mutarea traficului de pe stânga pe dreapta a avut două etape în Europa. În prima fază, meritul îi este atribuit lui Napoleon Bonaparte, care - profitând de faptul că francezii au circulat dintotdeauna pe partea dreaptă, a ordonat ca fiecare provincie cucerită de Franţa să îşi schimbe direcţia traficului. În restul Europei, schimbarea a survenit destul de târziu.

Statul european care a întârziat cel mai mult trecerea de la circulaţia pe stânga la cea pe dreapta şoselei este Suedia. Suedezii au circulat pe stânga până în 3 septembrie 1967, zi cunoscută în statul nordic ca "Ziua H" (H vine de la Högertrafik, care înseamnă "trafic pe partea dreaptă"). Din moment ce majoritatea maşinilor avea deja volanul pe partea stângă, rata accidentelor a scăzut brusc în Suedia după Ziua H.

Din moment ce principalul motiv pentru schimbare a fost vecinătatea cu ţări în care se circula deja pe dreapta, principalele redute în calea generalizării acestui obicei sunt statele insulare. Iar Marea Britanie, Japonia şi Australia sunt, evident, cele mai bune exemple în acest sens.

OMUL E CONSTRUIT PENTRU A CIRCULA PE... STÂNGA

O serie de cercetări realizate în secolul trecut arată că cele ţările în care traficul se desfăşoară pe partea stânga, precum Japonia, Marea Britanie sau India, au o rată a accidentelor mult mai mică decât a celorlalte ţări. Logica acestui fapt? Vederea periferică a ochiului drept este mult mai dezvoltată decât cea a ochiului stâng pentru dreptaci. Astfel, cei care circulă pe stânga pot monitoriza natural mult mai bine traficul din sens opus sau maşinile care depăşesc din spate, unghiul mort fiind redus.

PROBLEME LA TRECEREA GRANIŢELOR

Dacă în Europa problemele legate de schimbarea benzii de rulare sunt inexistente la trecerea peste graniţe (teritoriile în care se circulă pe stânga sunt izolate, aşa cum am văzut mai sus), unele ţări au probleme mari din acest punct de vedere şi au fost nevoite să gândească puncte de trecere a frontierei foarte complexe, care să-i mute pe şoferi de pe dreapta pe stânga. Cel mai bun exemplu este Thailanda, ţară în care se circulă pe stânga, dar care are 90% dintre graniţe cu state în care circulaţia are loc ca la noi. O soluţie emblematică pentru această problemă neobişnuită este Podul Lotus, care leagă China de Macau (foto jos)

CUM S-AU ADAPTAT PRODUCĂTORII DE MAŞINI?

Primele maşini produse în lume aveau locul şoferului aşezat în poziţie centrală. Ulterior, pentru evitarea accidentelor stupide la intrarea prin zone strâmte în care şoferul nu putea negocia corect distanţele laterale, unii producători au pus scaunul şoferului aproape de marginea drumului. Până la urmă, soluţia care a câştigat a fost amplasarea scaunului celui de la volan în partea dinspre centrul şoselei, pentru ca acesta să aibă un câmp de vedere cât mai mare. 

Diferenţele tehnice dintre maşini nu se limutează însă la amplasarea volanului, ci şi la modul în care funcţionează farurile, stopurile, proiectorul posterior de ceaţă sau ştergătoarele de parbriz.