Trecuseră două ceasuri peste miezul nopții când ecranul laptop-ului se închidea odată cu ochii mei sfârșiți de somn. Mă afundam în salteaua pufoasă a Sofitel-ului din Marrakech, realizând că asistam la scrierea unei pagini importante din istoria Dacia. Ba chiar puneam umărul la scrierea ei cu articolul meu. Eram foarte mândru de titlul testului meu: „Prințul deșertului”.
Îmi venise foarte natural, după două zile petrecute la volanul SUV-ului românesc pe drumurile prăfuite din Maroc. Dimineața mă găsea ușor dezumflat. „Prințul deșertului” se dovedise un titlu inspirat și pentru ceilalți colegi jurnaliști. Ce n-am înțeles însă atunci e că același titlu laudativ sădit în subconștientul presei autohtone și chiar europene anunța un succes răsunător.
Dacă stau bine și mă gândesc, prima mea întânire cu Duster avusese loc încă din toamna lui 2009. Atunci când, în cadrul unui eveniment misterios desfășurat la Paris, Dacia îl invita pe Alain Prost, fostul campion mondial de Formula 1, să dezvelească un Dacia Duster de competiție.
Era primul contact vizual cu mașina, prima încercare de a ne imagina cum va arăta mașina de serie. O lună mai târziu, eram în inima Alpilor francezi și asistam la prima cursă a Duster-ului de competiție. O competiție altfel, desfășurată pe gheață.
Duster-ul avea doar o caroserie cu logo-ul Dacia, pentru că pe dedesubt exista un motor V6 amplasat central, creat de Nissan, și un șasiu gândit special pentru cursele pe gheață.
Abia în primăvara lui 2010, cu ocazia Salonului Auto de la Geneva, Dacia ne oferea primul contact pe viu cu versiunea de serie a lui Duster.
Duster. Un nume neobișnuit, dar cu care românii s-au obișnuit imediat. O gardă la sol generoasă și un sistem 4x4 împrumutat de la Nissan Qashqai recomandau mașina pentru ieșiri în off-road. Nimeni nu-și imagina însă dificultatea traseelor pe care se va încumeta Duster în decursul vieții sale. De altfel, Alianța Renault-Nissan a căutat să-l comercializeze în zone cu relief și climat dificile: Rusia, Egipt, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Iran, Kazahstan, India și America de Sud. În multe din aceste zone, Duster a schimbat logo-ul Dacia cu cel al părintelui Renault, acesta fiind mult mai popular. Au fost situații în care Duster s-a numit și Nissan Terrano. Din același considerent.
În anul 2014, la patru ani de la debut, 40% dintre unitățile Duster vândute până atunci purtau sigla Dacia. Duster-ul cu siglă Renault înregistra vânzări bune în America de Sud, acolo unde francezii stabiliseră și un centru de producție în cadrul uzinei din Curitiba, Brazilia.
Dar succesul adevărat a venit de pe piața europeană. Germania se îndrăgostea iremediabil de acest 4x4 accesibil, cu un preț de pornire de aproximativ 11.000 de euro. Mulți încercau să-l compare în momentul lansării cu Skoda Yeti, însă se lăsau păgubași când vorbeau despre prețuri. Așa a ajuns Duster să depășească pe alocuri popularitatea lui Sandero în Europa de Vest. Mai mult, Duster a devenit cel mai exportat produs al uzinei de la Mioveni, lucru neobișnuit pentru vârful de gamă al unui brand.
Anul 2012 marca debutul lui Duster și pe piața din Marea Britanie. Modelul comercializat în Regatul Unit venea cu o echipare de bază ceva mai generoasă, dar prețul era în continuare unul accesibil. Așa se face că Duster ajunge un SUV extrem de iubit, doborând record după record pe această piață dificilă.
În acest moment, SUV-ul este cel mai vândut produs al brandului românesc în Regatul Unit.
O tendință care s-a resimțit timid și pe piața din România în luna iulie a acestui an. Duster a depășit Logan, modelul care ocupă în mod tradițional prima poziție în topul celor mai vândute mașini din România.
Cariera primei generații Duster s-a încheiat cu un record de producție rar întâlnit în industria auto într-un timp atât de scurt. La numai 6 ani de la debutul lui Duster, uzina de la Mioveni producea exemplarul cu numărul un milion.
O cartelă de culoare neagră, cu logo-ul Dacia este detaliul care spune tuturor că SUV-ul dispune acum și de acces și pornire fără cheie. O funcție cam zeloasă, dacă stau să-mi aduc aminte cât de repede s-au blocat ușile de fiecare dată când Cristian s-a îndepărtat de mașină pentru a face loc fotografiilor noastre pe un deal de lângă Târgoviște.
Cristian Sgarbură este unul dintre românii care și-au primit Duster-ul vara aceasta. Al lui a venit prin august și este echipat cu motorul pe benzină care asigură intrarea în gamă: 1.6 de 110 cai putere. „Am fost întotdeauna fanul motoarelor pe benzină. Nu știu exact de ce. Poate e o cutumă din perioada comunistă, când dieselurile erau mai puturoase și lăsau dâre de fum. Pe atunci, dacă aveai o mașină care mergea cu motorină și temperaturile scădeau sub 20 de grade, te rugai să mai pornească”, își aduce aminte Cristian.
De-a lungul anilor, Cristian a fost doar proprietar de Dacie. Nu neapărat pentru că a crezut mereu în brandul românesc „Înainte să apară Logan îmi juram că nu o să mai cumpăr vreodată Dacie. Avusesem 1300, 1410 și mereu existau probleme. Dar când am văzut prima dată Logan-ul, am picat pe gânduri. Suficient cât să decid să-l cumpăr prin 2006. Un Logan 1.6 cu 16 valve pe care îl am și acum”.
În prezent, vechiul Logan are 220.000 de kilometri, parcurși în mare parte prin țară. Cristian făcea săptămânal traseul Târgoviște-Satu Mare, unde era detașat pe atunci cu locul de muncă. „Mașina aia a văzut multe. Am mers cu ea de la Marea Mediterană până la Alpii bavarezi. Am făcut multe concedii și nu pot spune că m-a dezamăgit”.
Cristian, care este managerul unei clinici medicale din Târgoviște, și-a dorit în 2018 o mașină nouă. Voia un SUV și oscila între Ford Kuga și Renault Kadjar. A fost de ajuns un test cu Duster ca să depună avansul. A înțeles rapid cât de mult se schimbase mașina pentru că mai condusese în trecut Duster.
Acum, noua lui mașină miroase a nou, are doar 1800 de kilometri și un consum mixt de 8.3 litri. Simte că a făcut o alegere bună.
„Îmi place foarte mult sistemul MediaNav și faptul că pot să-mi conectez rapid telefonul mobil. E un pas tehnologic important. Chiar zilele trecute i-am făcut un update. Mi-am făcut cont, am copiat arhiva în calculator și apoi am inserat USB-ul în sistemul multimedia. Apreciez și faptul că l-au poziționat ceva mai sus și nu trebuie să îmi iau ochii de la drum”.
Ca orice român care cunoaște soarta drumurilor de pe la noi, Cristian apreciază și garda la sol generoasă. „La noi, până și drumurile asfaltate reprezintă o problemă”.
Tocmai de aceea laudă mult ținuta de drum confortabilă, care te ține departe de problemele de infrastructură. Nu își propune prea multe drumuri în off-road cu mașina, prin urmare nu a optat pentru o tracțiune integrală. Așteaptă însă iarna ca să vadă cum se descurcă SUV-ul cu un set de anvelope de sezon.
Cristian e doar unul dintre miile de români care au cumpărat noua generație Dacia Duster și pe care nu-l poți încadra într-un tipar anume, deși vârsta, poziția socială și trecutul automobilistic ar putea să te tenteze să o faci.
„M-am bucurat când Dacia a introdus culoarea de caroserie Orange Atacama în gama lui Duster. Cred că toți avem nevoie de mai multă culoare în viața noastră”. Cristian e un client modern, adaptat vremurilor actuale, cu viziune, consecvență și îndrăzneală.
Adică fix trăsăturile acelea pe care Duster le cultivă și la 8 ani de la debutul pe scena auto.
Toate articolele din seria aniversară 50 de ani de Dacia:
Dacia 1100: Parfumul începuturilor
Dacia 1300: Întotdeauna parte din familie
Dacia Logan: Marea Loganificare
Dacia Sandero: Spirit internațional
Dacia Duster: Prințul deșertului
Despre aniversarea primilor 50 de ani Dacia puteți citi mai multe aici.