Traficul și infrastructura rutieră sunt două probleme mari ale României, în special ale capitalei București. Cel puțin una dintre aceste probleme, iar aici ne referim la trafic, ar putea fi rezolvată foarte ușor cu o nouă lege promulgată, la finalul lunii aprilie 2024, de președintele țării.

Este vorba despre actul normativ care le permite șoferilor cu permis auto pentru categoria B să conducă și anumite tipuri de vehicule pe două roți. Desigur, există și câteva condiții. Dar, până să ajungem la asta, îți propun să trecem în revistă starea traficului din marile orașe ale țării, inclusiv din București. Nu că ar fi o noutate.

CARE SUNT CELE MAI AGLOMERATE ORAȘE DIN ROMÂNIA?

Știu că ești tentat să răspunzi imediat: București. Dar nu este chiar așa.

Potrivit unui studiu recent, care analizează traficul din marile orașe ale României, Baia Mare este urbea cu cel mai aglomerat trafic, similare cu orașe mari ca Iași, Buzău, București, Suceava, Galați, Timișoara, Satu Mare, Brăila și Zalău.

La elaborarea acestui studiu au fost analizate, atât surse locale, cât și surse științifice. Spre exemplu, au fost preluate date din aplicații ca Google Traffic, Google Places și Airly.

La polul opus regăsim orașe ca Reșița, Oradea, Brașov, Botoșani, Deva, Alba Iulia, Arad, Giurgiu, Drobeta Turnu-Severin și Slatina.

CUM ESTE TRAFICUL DIN BUCUREȘTI?

La începutul lunii aprilie, experții Moneybarn au realizat un studiu care poziționează capitala României pe locul 2 în topul celor mai aglomerate orașe din Europa.

Șoferii din București pierd, anual, 106 ore în trafic, în timp ce irosesc 123 de euro pentru combustibil și produc 181 de kilograme de CO2 suplimentar. Ce înseamnă asta? În primul rând, aceste emisii de dioxid de carbon își lasă amprenta asupra sănătății oamenilor.

Potrivit unui alt studiu, costurile de sănătate provocate de poluarea aerului din București ajung la aproximativ 3.000 de euro de persoană. Cele mai mari din Europa.

Din cauza poluării apar o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli respiratorii cronice, boli cardiovasculare și chiar cancer pulmonar. Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea aerului cauzează anual circa 7 milioane de decese premature la nivel global.

Ca o comparație, capitala irlandeză Dublin este cel mai aglomerat oraș din Europa. Participanții la trafic petrec, în medie, 68 de ore în fiecare an în aglomerație, irosind 164 de euro pentru combustibil și producând 223 de kilograme de CO2 suplimentar.

CE PREVEDE NOUA LEGE?

Și acum, să vorbim despre actul normativ care stă la baza înființării acestei noi rubrici, “Primii pași pe două roți”. Este vorba despre Legea pentru completarea art.241 alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

După câteva sincope, legea a fost promulgată de președinte și stipulează că șoferii cu permis auto categoria B pot conduce și motociclete cu transmisie automată și cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0.1 kW/kg, categoria A1.

Primele condiții sunt ca persoana în cauză să aibă 24 de ani împliniți și permisul eliberat pentru categoria B să fi fost obținut cu cel puțin doi ani înainte.

Dar nu te gândi că dacă îndeplinești cele două condiții îți poți cumpăra un scuter de 125 cmc și îl poți conduce imediat. Trecerea de la patru la două roți nu este atât de ușoară, tocmai de aceea mai există o cerință: absolvirea a 10 ore de pregătire practică, desigur, într-o unitate autorizată de pregătire a conducătorilor de autovehicule.

La finalul celor 10 ore primești o adeverință care se înscrie în Registrul național al cursanților gestionat de către Autoritatea Rutieră Română. Informația deținerii acestei adeverințe se transmite pe cale electronică Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări.

INTERVIU CU RĂZVAN PAVEL: TRECEREA LA SCUTER

Răzvan Pavel, de la MotoADN, este persoana cea mai potrivită pentru a ne face o introducere în domeniul pilotării unui scuter. Tot el ne ajută să înțelegem cât se simplă poate fi trecerea de la patru roți la două roți. Am filmat interviul nostru și am rezumat o mulțime de sfaturi utile.

De asemenea, mai jos poți citi interviul nostru cu Răzvan, presărat cu alte informații utile pe care le-am cules după interviu.

DACĂ AI MERS PE BICICLETĂ, TRECEREA LA SCUTER E UȘOARĂ

AUTOMARKET: Răzvan, mulțumim că ai acceptat și sperăm să ne lămurești cât de ușor se face această trecere.

RĂZVAN PAVEL: Trecerea se face simplu, dar sunt două aspecte se discutat aici. Odată este partea practică și odată partea psihologică.

În primul rând trebuie să te hotărăști că vrei să faci trecerea asta, iar asta o faci mai mult din necesitate, nu neapărat din dorința de a te da cu scuterul prin oraș. Pentru că nu e atât de interesant, să spunem, ca atunci când te dai cu motocicleta în afara orașului. Scuterul are un caracter utilitar, îți salvează timp.

Am făcut noi niște calcule, undeva la o oră, o oră jumătate pe zi. Deci asta e partea psihologică. Partea practică este, iar, simplă. Dacă ai permis de conducere de ceva ani, cum este prevăzut în lege, și ai mers cu bicicleta la viața ta, trecerea pe scuter este simplă. Nu ai ambreiaj, nu ai comenzi la picior, nu ai absolut nimic. Este exact ca la bicicletă.

Ai frână la ambele mâini, frână pe față, frână pe spate, exact ca la bicicletă. Doar că, evident, merge mai repede, deci trebuie să fii atent. Merge mai repede, însă vine și cu un plus pentru că ai ABS, ceea ce la bicicletă nu există. Și aici te ajută mult.

CU SCUTERUL SALVEZI PESTE 30 DE MINUTE, PENTRU CĂ NU STAI LA COADĂ LA SEMAFOR

AUTOMARKET: Ok, să spunem că eu fac un drum prin București cu mașina, care în mod normal îmi ia o oră. În cât timp l-aș face cu scuterul, spre exemplu?

RĂZVAN PAVEL: Aici pot să spun, din experiența mea, că stau în Drumul Taberei, și biroul este pe Ștefan cel Mare, am norocul să trec prin cele mai aglomerate zone din București. Cu mașina fac undeva la o oră și un sfert. Dacă iau metroul, că acum avem și metrou în Drumul Taberei, fac undeva la 45 de minute, iar cu scuterul fac 20-25 de minute. Fără să mergi repede, fără să te grăbești.

Pur și simplu, prin faptul că nu stai la coadă la semafor. Când s-a pus roșu, tu mergi liniștit printre mașini până în față și pleci la primul verde. Și nu-ți mai zic și partea de parcare, pentru că este un aspect foarte important.

Ok, ajungi la birou cu mașina, dar te mai învârți un sfert de oră, jumătate de oră în jurul biroului ca să găsești un loc de parcare. Pe când, cu scuterul, nu ai problema asta. Te-ai dus, l-ai parcat undeva unde să nu blochezi drumul, să nu deranjezi pe nimeni, și ai plecat.

POȚI GĂSI UN SCUTER NOU CHIAR ȘI CU 2.500 DE EURO

AUTOMARKET: Răzvan, spune-mi, te rog, care sunt diferențele de preț între un scuter și o mașină? Și mă refer la un scuter nou care îți asigură oarecare siguranță pe drum.

RĂZVAN PAVEL: Un scuter nou, de 125 cmc, îl găsești într-o plajă cuprinsă între, să spunem, 2.500 – 4.500 de euro. Poate 5.000 de euro, dar acolo deja e foarte sus. Cam asta e plaja.

Acum, dacă vrei să-ți iei o mașină de oraș la banii ăștia, trebuie să aibă, cel mai probabil, undeva la 10 ani. Evident, second hand, că nouă nu se pune problema.

Probabil că îți iei un Golf, un Polo, un Renault Clio, ceva care să fie cât de cât mic pentru oraș, să consume și puțin. Și, iarăși, nu știu dacă găsești ceva cu banii ăștia și nici în ce condiții găsești. Pe când acesta este un vehicul nou, indiferent ce-ai spune. Ok, are două roți, dar este nou.

Ai garanție, doi, trei, patru ani, depinde de unde l-ai cumpărat. Și, evident, nu ai probleme. Asta e partea de achiziție.

Dacă te uiți mai departe, la ce înseamnă folosirea lui în cursul unui an, diferențele cresc din ce în ce mai mult. Pentru că ai taxe și partea de întreținere. Practic, la scuter ai un filtru de aer și plăcuțe, mă rog, ulei și plăcuțe.

UN SCUTER CONSUMĂ ÎNTRE 2 și 2.5 LITRI/100 KM

Și mai este partea de consum. Pentru că un scuter de 125 cmc consumă undeva la 2-2,5 litri la 100 de km, pe când o mașină, fie ea și hibridă, nu ajunge la asemenea performanțe. Probabil un motor pe benzină, cu o capacitate cilindrică mică, poate consumă între 6-7 litri. Chiar mai mult. Diferențele sunt foarte mari. Dacă stai să le aduni, să faci un calcul pentru bugetul unei familii, impactul este major.

AUTOMARKET: Am văzut că și în acest segment, ca și în segmentul mașinilor, există acum scutere electrice. Și bineînțeles că lumea se gândește „o să îmi cumpăr un scuter electric ca să poluez mai puțin.“ Mă gândesc că nu e o mare diferență când vine vorba de poluare. Pentru că aceste scutere oricum emit mai puțin decât mașinile în general.

RĂZVAN PAVEL: Dacă ești o persoană eco-friendly, să spunem așa, și vrei să te duci către zona de electric foarte mult, pot să spun că există niște studii, sunt făcute prin Suedia, dacă nu mă înșel. Nu, în Franța, scuze. Au fost finalizate undeva în 2019 și arată că un scuter poluează mai puțin decât o mașină electrică. Pare surprinzător, dar o mașină electrică poluează și ea.

Înainte să trecem mai departe, trebuie să facem niște completări vizavi de studiul menționat de Răzvan, pentru a înțelege mai bine. Același studiu, care subliniază beneficiile scuterelor electrice și ale altor vehicule cu zero emisii, mai arată că înlocuirea a 80% din vehiculele de pe drum cu vehicule electrice până în 2050 ar reduce emisiile de NOx, PM și SO2 cu peste 80%, în comparație cu nivelurile din 2010.

Totodată, scuterele electrice au și un beneficiu în ceea ce privește spațiul pe care îl ocupă atunci când sunt parcate și, mai mult, au cerințe minime de infrastructură. Concret, 10 scutere pot fi parcate pe un singur loc de parcare. De asemenea, dacă 10% dintre șoferi ar trecede de la mașini la scutere s-ar reduce congestia cu 40%.

Revenind la Răzvan, acesta recunoaște că poluarea vine și din alte surse:

RĂZVAN PAVEL: Scoțând din discuție partea de ciclu de producție, ce faci cu bateria și așa mai departe, trebuie să știm că utilizarea în oraș poluează din plăcuțele de frână și anvelope. Uzura anvelopelor, mai exact. Iar uzura anvelopelor poate ți se pare o chestie care nu există, dar uite-te la cât scade greutatea unei anvelope după doi ani de zile. Când o schimbi o să vezi că ai, probabil, jumătate de kilogram.

La patru roți, deja ai două kilograme de cauciuc lăsat în atmosferă, care rămân în altă parte, și sunt particule mici care se depun. Înmulțește asta cu câteva milioane de mașini aflate numai în București, de exemplu, și o să vezi ce cantitate de cauciuc plutește prin aer și se află prin plămânii noștri.

Pe când, la un scuter, partea de poluare provenită de la motor este foarte mică. Asta odată. Iar la anvelope, în primul rând sunt două, nu sunt patru, iar suprafața de rulare este mult mai mică.

Și aici simțim nevoia să aducem o completare sau, mai degrabă, să punctăm importanța reducerii acestor emisii provenite de la frâne și de la anvelope.

Așa cum bine știți, pachetul de norme Euro 7 introduce o prevedere privind limitele pentru volumul de particule emise de sistemele de frânare și de anvelope.

Spre exemplu, pentru mașinile cu zero emisii, echipate cu sistem de frânare regenerativă, limita de emisii de particule este de 3 mg/km. Autoturismele cu motoare termice, hibride sau pe bază de pile de combustie, au o limită de 7 mg/km. Pentru vehiculele comerciale, limita a fost stabilită la 11 mg/km.

CÂND VINE VORBA DESPRE CE POȚI CĂRA CU SCUTERUL, NU PREA EXISTĂ LIMITE

AUTOMARKET: Răzvan, știi că noi suntem oameni întreprinzători, așa că atunci când ajungem acasă, ne gândim: „stai că trebuie să iau o pâine, trebuie să iau niște apă”. Și, atunci, cu mașina te descurci mai ușor. Cum te descurci cu scuterul? Unde le pui?

RĂZVAN PAVEL: Este doar o problemă de obișnuință, să știi. Dacă ai un scuter, te obișnuiești să le cari. Gândește-te că în Italia îl folosesc zi de zi și cară de la piață, de la magazin. Am văzut, inclusiv un televizor sau alte bagaje pe suprafața asta de aici, dreaptă.

Deci poți să faci orice. Ieri am văzut în oraș, în trafic, că erau două persoane pe scuter, iar cel din spate avea în brațe o valiză. O valiză de plastic, mare. Deci nu prea există limite, să știi. Acum, e important de știut că scuterele se împart în două mari categorii. Sunt cele care au platformă, cum este cea de aici, dreaptă, în care poți să ții picioarele.

E foarte utilă și pentru doamne. Când mergi în fustă, e mai util să ai așa ceva. Dar e foarte utilă suprafața asta pentru că sunt diverse obiecte mari, care nu îți intră în spațiul de sub șa sau în cutie.

În principal, poți să pui un bax de apă, o sacoșă cu roșii de la piață și așa mai departe. Dacă ai o sacoșă, o geantă, ai și acest cârlig care îți permite să-l agăți din motive de siguranță. Sau ca să nu te trezești la semafor că ai pus piciorul jos, sacoșa se varsă, iar tu trebuie să aduni roșiile de la semafor. E neprețuită imaginea, dar se mai întâmplă dacă nu ești atent.

Dar dacă ți s-a întâmplat o dată, a doua oară nu se mai repetă. Deci ăsta e un tip de scuter.

Al doilea tip de scuter este cel cu tunel central, la care platforma asta nu mai există. Există un tunel aici în care se află accesul la rezervorul de combustibil. Avantajul acelui scuter este că eliberează foarte mult spațiu sub șa.

Eu am, de exemplu, un scuter de genul acesta și îmi intră chiar și rachetele de tenis, geanta cu rachetele de tenis. Mai merg cu fiul meu la școală și își pune rucsacul înăuntru și un rucsac de-al meu.

E important de știut că, în principiu, ai astea trei spații de depozitare: cel de jos, de sub șa, din cutie. Și mai sunt unele scutere care au niște spații de depozitare, diverse buzunare pentru telefon și cu încărcare. Un spațiu de sub șa e generos, poți să pui o sacoșă cu diverse cumpărături sau poți să pui casca.

ȘI PE SCUTER ESTE OBLIGATORIU SĂ PORȚI CASCĂ!

AUTOMARKET: Chiar, la motocicletă e obligatoriu să ai casca. Deci aici bănuiesc că intră casca.

RĂZVAN PAVEL: Da, intră casca. Și aici există o formă specială ca să țin casca.
E important de știut că la scutere e obligatoriu să porți casca. Ai ajuns în oraș, vrei să te duci la o terasă și poate nu vrei să cari neapărat cu casca după tine. Atunci spațiul acesta este perfect.

Ai pus-o aici, ai lăsat-o, eventual îți poți pune geaca sau protecțiile, dacă ai așa ceva, și gata, mergi pe stradă ca și cum ai fi venit cu mașina. Un alt spațiu de depozitare este această cutie din spate.

AUTOMARKET: Acesta este un accesoriu, bănuiesc, nu?

RĂZVAN PAVEL: Da, este opțional. Unele scutere nici nu îl au, depinde de fiecare. O cutie în spate strică designul și atunci renunță la ea. Dar este foarte utilă.

Aici intră un rucsac, o sacoșă, o a doua cască, dacă un pasager. În unele cazuri îți intră a doua cască și sub șa. Și e un spațiu detașabil. Să nu te mai întrebe doamna de la Mega Image dacă vrei pungă, ai venit cu el.

E foarte important de spus că toate spațiile astea sunt securizate. Sunt complet închise, te-ai dat jos de pe motocicletă, ai plecat, nu se mai poate deschide. Totul este în siguranță.

POȚI SĂ MERGI CU SCUTERUL 10 – 11 LUNI PE AN

AUTOMARKET: Răzvan, noi suntem o țară care nu are aceeași climă precum Spania sau Italia. Unde e mai cald și lumea se poate bucura de plimbările pe două roți mai mult timp. Prin urmare, cam cât timp poți să folosești scuterul la noi în țară? Spre exemplu, dacă stai într-un oraș de câmpie, cum e București.

RĂZVAN PAVEL: Absolut, fără nicio problemă, poți să-l folosești undeva de la sfârșitul lunii martie, până la începutul lunii noiembrie. Asta garantat.

Dar vremea se schimbă destul de mult și sunt deja ani în care poți să mergi 10-11 luni cu scuterul, fără nicio problemă. Noi avem colegi la asociație care merg 12 luni pe an. În decembrie trebuie să ai puțină grijă, să știi cum să mergi. E important să nu fie alunecos pe jos.

În rest, dacă este frig, nu e o problemă pentru că anvelopele oricum se încălzesc și e recomandat să ai niște anvelope de iarnă. Dar astea deja sunt pentru niște utilizatori experimentați. Ca utilizator obișnuit, 8-9 luni pe an este ceea ce poți să mergi liniștit.

Mai sunt zilele în care plouă, car nici atunci nu sunt probleme. Nu alunecă, merge ca și atunci când este uscat pe jos. Doar că este un disconfort termic. Ploaia nu se simte foarte tare, din punct de vedere termic, dar trebuie să fii pregătit cu un combinezon de ploaie.

Ele se țin de obicei sub șa, sunt din două bucăți, pantalon și geacă, în funcție de cât de tare plouă. Le iei imediat pe tine. Durează doar două minute să le aplici, sunt făcute special să le îmbraci peste hainele normale și ai rezolvat problema. Și iarăși mai există, dacă ești friguros, posibilitatea de a pune ceva. Sunt un fel de păturici de protecție, se montează pe cadru și vin până în dreptul tău.

O să ai mănuși sau, din nou, la ghidon există niște protecții, sunt niște cutii mari, niște huse foarte mari în care practic tu îți bagi mâna. Intră mâna pe aici și te protejează de vânt, unele au și încălzire. În Italia, de exemplu, toți au așa ceva. Din octombrie, toți își montează chestiile astea și pe urmă merg până vine zăpadă, dacă sunt într-o zonă cu zăpadă. Dacă nu, merg așa foarte bine.

AUTOMARKET: Ok, ultima întrebare, Răzvan. Să zicem că am fost dintotdeauna șoferi pe patru roți. Acum trecem la scuter. Ce facem? Renunțăm complet la mașină sau le ținem pe amândouă?

RĂZVAN PAVEL: Evident, nu pot să renunț de tot la mașină și, evident, nu pot să facă toți trecerea asta. Trecerea, dacă vorbim despre trecere, în primul rând o fac cei care vor și care pot.

Care pot, înseamnă, nu știu, că nu au copii de dus la școală. Dacă ai un singur copil, mai mare, poți să îl iei cu tine. Dacă mergi cu copilul și cu soția. Deja devine mai complicat.

Doar prin Asia se poate chestia asta, la noi nu se poate.

Deci nu o să poți să folosești scuterul mereu. Ce poți să faci, în schimb, este să-i încurajezi pe cei care au decis să facă trecerea la scuter să-l folosească în continuare.

Prin a le face loc în trafic, a avea grijă de ei, a-i proteja. Pentru că, iarăși, există niște studii făcute, la nivel european. Acestea zic că dacă 10% din șoferi ar trece la scutere, ar reduce timpul de staționare în trafic cu 40%. Deci, cumva, nu trebuie neapărat să faci tu trecerea, dar trebuie să-i încurajezi pe cei care au făcut-o.

Și, oricum, lucrurile se vor îmbunătăți și pentru tine, inevitabil. Dar, dacă ai decis să faci trecerea, dacă ești posesor de permis categoria B, trebuie să faci 10 ore la o școală autorizată de moto autorizată. În urma celor 10 ore, în care vei învăța ce înseamnă echilibrul, jaloane și așa mai departe, primești o adeverință pe care o ții la tine până se înregistrează în sistemele automate.

Pentru că școala te va raporta la Minister, Ministerul la Poliție și polițiști te vor putea verifica în trafic, direct în baza de date.

Îi mulțumim tare mult lui Răzvan pentru timpul pe care l-a acordat acestui interviu și pentru sfaturile prețioase pe care le-am aflat de la el.

Pe Răzvan îl puteți găsi pe site-ul moto.adn.ro, pe canalul său de YouTube. De asemenea, Răzvan face parte din asociația care a inițiat programul RABLA, încercând să ajute comunitatea. În portofoliu său se găsește și una dintre cele mai mari reviste moto din țară