Volanul este, de peste 120 de ani, una dintre componentele prin intermediul căreia omul interacționează în mod direct cu mașina. Este o piesă care îți permite să „simți” mai bine mașina, drumul și tot ce are legătură cu dinamica unui automobil.

Însă, în zilele noastre, cu tot mai multă tehnologie pe mașinile pe care le conducem, volanul nu mai este doar o unealtă care ajută la schimbarea direcției unei mașini,. Asta pentru că tehnologiile din spatele lui sunt tot mai complexe. Așadar, putem spune că a devenit o interfață inteligentă care face conexiunea dintre om și mașină.

Volanul are o istorie aproape la fel de lungă ca a automobilului și nu a avut dintotdeauna forma (în general rotundă) pe care o știm azi. Și pe care producătorii au tot perfecționat-o de-a lungul timpului.

În viitor însă, odată cu implementarea tehnologiilor tot mai avansate de condus autonom, volanul va deveni doar o amintire. O piesă din trecut pe care înaintașii noștri o vor mai putea admira doar la muzeu.

ÎNCEPUTURILE VOLANULUI

Trebuie spus, din capul locului, că istoricii nu pot trasa o istorie clară a volanului. Știm doar că, la începutul secolului al 18-lea, tot mai multe ambarcațiuni începeau să aibă cârma de formă rotundă.

Primele automobile erau controlate cu ajutorul unor manete. Ceea ce făcea ca șofatul să fie destul de confuz pe atunci. Totul s-a schimbat în 1894, atunci când inginerul francez Alfred Vacheron a luat startul în cursa Paris – Rouen cu un Panhard 4 echipat cu volan.

Din 1898, toate mașinile construite de Panhard et Levassor aveau volan.

Charles Royce, unul dintre fondatorii Rolls-Royce, a fost primul om care a adus în Marea Britanie o mașină echipată cu volan: este vorba despre un Panhard pe care l-a importat din Franța.

În același an, Thomas B. Jeffrey și fiul său, Charles T. Jeffrey, au dezvoltat două mașini experimentale care aveau motorul poziționat în față și volanul pe partea stângă. În decurs de 10 ani, volanul avea să fie noul standard.

VOLANUL AUDI

Germanii de la Audi au folosit volanul încă de la primele modele de serie lansate pe piață, cum ar fi Type A și Type B. Desigur, vorbim despre un volan de dimensiuni mari, cum erau toate la vremea aceea.

În anii ‘80, Audi a introdus pe mașinile sale servodirecția hidraulică, lucru care le-a permis nemților să modifice dimensiunea, structura și funcțiile volanului. Până la finalul acelui deceniu, volanul cu un cadru confecționat din materiale compozite, care integra claxonul, era folosit cu precădere.

La începutul anilor ‘90, airbag-ul pe partea șoferului a devenit obligatoriu. Începând cu 1993, toate volanele Audi au venit echipate în standard cu acest echipament de siguranță în caz de accident. Integrarea lui a fost o provocare atât pentru ingineri, cât și pentru designeri. Devenea tot mai clar că airbag-ul trebuia să fie cât mai mic, iar în caz de accident volanul trebuia să reziste unor forțe impresionante, fără să se deformeze.

Tot în aceeași perioadă, pe volanul Audi începeau să apară primele butoane. În prezent, volanul constructorului din Ingolstadt integrează nu mai puțin de 18 funcții, în cazul lui Q4 e-tron. În premieră, acestea pot fi operate prin zone tactile, de culoare neagră, iar butoanele sunt iluminate doar atunci când sunt active.

Drumul pe care îl are de parcurs un volan este, însă, mult mai lung. Întregul proces, de la realizarea primelor schițe, la selecția materialelor, producerea primelor prototipuri, testarea și mai apoi construirea produsului finit poate dura între 4 și 5 ani.

„În ultimii 11 ani, am lansat patru generații de volane care includ peste 200 de versiuni pentru diferitele modele Audi,” dezvăluie Marcel Bruch, responsabil pentru dezvoltarea volanelor în cadrul Audi.

Inginerii constructorului din Ingolstadt trebuie să ia în considerare totul, atunci când dezvoltă un volan. De la modul în care sunt aranjate butoanele, pentru a fi cât mai intuitive, la felul în care se simte volanul și, mai ales, feedback-ul pe care i-l transmite șoferului.

PRINCIPII FUNDAMENTALE

Dacă la început volanele erau de dimensiuni mari, cu timpul acestea au devenit din ce în ce mai mici și mai compacte (împăturirea de mai multe ori a airbag-ului a permis acest lucru). De altfel, acesta este unul dintre principiile fundamentale pe care trebuie să le îndeplinească orice volan care poartă în mijloc celebra emblemă cu patru cercuri.

Apoi, orice volan Audi trebuie să aibă un diametru de 375 milimetri, acesta fiind standardul impus. Grosimea „inelului” este între 30 și 36 de milimetri, pentru a putea fi cuprins cu palma închisă complet. Mai departe, butoanele și toate funcțiile trebuie să poată fi operate cu degetul fără a distrage atenția de la condus.

La final, accentul cade pe un design sportiv, cu spițe cât mai înguste. Să nu uităm că fiecare volan trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de calitate.

CUM SE SIMTE UN VOLAN AUDI

Alegerea materialelor se concentrează pe 3 criterii: calitate înaltă, durabilitate și, cel mai important, acestea trebuie să treacă testul timpului. Fie că ne referim la pielea utilizată sau la alte materiale precum microfibra Dinamica, sau Alcantara. Aceasta din urmă este fabricată, în mare parte, din poliester reciclat și este un material pe care îl vom regăsi tot mai des în modelele Audi.

Apoi, orice volan prezent în modelele germanilor, cu funcție de încălzire și care detectează prezența șoferului, are două straturi de spumă. Între ele, inginerii au montat senzorul care simte dacă șoferul ține sau nu mâna pe volan. E foarte util pentru sistemele de rulare semi-autonomă, care necesită atenția șoferului.

TEHNOLOGIILE DIN SPATELE VOLANELOR AUDI

Așa cum spuneam la începutul acestui material, volanul a evoluat, iar tehnologiile din spatele lui sunt tot mai complexe. În prezent, Audi, la fel ca mulți alți producători de automobile premium, utilizează un sistem de direcție electromecanic.

Rolul său principal este de a reduce efortul depus de șofer pentru a controla mașina. Pe scurt, la viteze mici, volanul se învârte mai ușor (pentru a facilita parcarea sau manevrarea automobilului prin spații înguste), iar la viteze mari, volanul opune ceva mai multă rezistență, lucru care sporește manevrabilitatea pe viraje și stabilitatea în linie dreaptă.

Totodată, această servodirecție electromecanică permite instalarea diverselor tehnologii de asistență care intervin în situații critice. Tehnologii precum Cruise Control adaptiv, Traffic Jam Assist, asistentul pentru evitarea coliziunilor și asistentul la parcare.

Unele dintre acestea permit un condus semi-autonom, dar, așa cum spuneam, volanul are senzori care detectează prezența șoferului în caz că acesta trebuie să preia controlul. Dacă șoferul nu atinge volanul în decurs de 15 secunde, sistemul emite o serie de alerte vizuale și sonore.

DIRECȚIA INTEGRALĂ

În 2014, Audi a implementat pe modelul Q7 sistemul de direcție integrală. Asta înseamnă, pe scurt, că la viteze mici, roțile din spate virează în sensul opus celor din față (până la 5 grade). Acest lucru reduce raza de bracare cu aproximativ un metru și facilitează manevrarea mașinii la parcare, spre exemplu. Așa ajungi să poți manevra un Audi Q7, la fel de ușor ca un Audi A3, spre exemplu.

La viteze de peste 60 km/h, roțile din spate virează în aceeași direcție cu cele din față (până la 2 grade). Asta înseamnă un plus de stabilitate și traiectorii mult mai bune la intrarea sau ieșirea dintr-un viraj.

Pe modelele A6, A7 și A8, Audi oferă sistemul Dynamic All-wheel Steering, o evoluție a sistemului de direcție integrală. Acesta este standard pe S8 și este, în prezent, tehnologia de top în materie de sisteme de direcție oferite de Audi.

Dynamic All-wheel Steering combină direcția dinamică a punții față cu direcția integrală a punții spate. Raportul de direcție se modifică pe o scară între 9.5 și 17.0.

FAZA DE TESTARE = 700.000 DE ORE DE CONDUS

Toate aceste performanțe nu ar fi fost posibile fără o fază de testare amănunțită. Fiecare volan Audi este testat, atât în laborator, cât și în condiții normale de trafic. În acest mod, inginerii se asigură că volanul transmite ceea ce trebuie șoferului.

În timpul fazei de testare, circa 600 de mașini de pre-producție petrec până la 6 luni pe șosea. Acest lucru se traduce prin 700.000 de ore de condus și aproximativ 35 de milioane de kilometri acoperiți.

Dacă volanul nu se comportă așa cum trebuie, în timpul testelor pe drumurile publice, inginerii îl recalibrează, luând în considerare mai mulți factori, inclusiv anvelopele cu care este încălțată mașina respectivă.

VOLANUL VA DEVENI PIESĂ DE MUZEU

În timp ce eu scriu acest material și tu îl citești, mașinile evoluează. Cu timpul, ele vor fi casa ta, departe de acasă, biroul mobil sau, pur și simplu, doar un obiect care te va transporta din punctul A în punctul B, iar condusul, așa cum îl știm, nu va mai exista.

Totul va fi posibil datorită tehnologiilor de condus autonom. Deplasarea autonomă este clasificată după cinci niveluri, majoritatea automobilelor din ziua de azi oferind sisteme de nivel 2. Asta înseamnă că mașina preia direcția, accelerația, frâna și menține viteza în condiții de autostradă sau trafic bară la bară, dar șoferul trebuie să fie în continuare atent la drum pentru a prelua controlul dacă este nevoie.

Mercedes-Benz oferă, în prezent, modelele EQS și Clasa S alături de sistemul Drive Pilot (condus autonom de nivel 3) în Germania. Nivelurile 4 și 5 sunt încă departe, cel puțin de producția de serie. Asta și pentru că legislația nu își permite să fie flexibilă și să permită astfel de mașini mai repede decât ar fi normal. Dar, istoric vorbind, suntem mai aproape ca niciodată de mașinile cu sisteme de condus autonom de nivel 5. Adică cele care se conduc, într-adevăr, singure, iar tu poți să tragi un pui de somn.

În interiorul unei mașini autonome de nivel 5, intervenția șoferului nu mai este necesară, astfel că nici prezența unui volan nu mai este necesară. Prin urmare, când veți auzi că mașinile autonome de nivel 5 au primit aprobare de a rula pe străzi, mergeți în mașina voastră și strângeți tare volanul mașinii, pentru că despărțirea e aproape.