Dacă ești un mare pasionat de mașini și, mai ales, un împătimit al sporturilor cu motor, cu siguranță ai auzit de legendarele “Săgeți Argintii” din anii ’30. Acestea au fost monoposturi create pentru cursele de Grand Prix de către doi producători germani: Mercedes-Benz și Auto Union. Cele două mărci au dominat categoric cursele de Grand Prix între 1934 și 1939 cu scopul de a demonstra superioritatea mașinilor și tehnologiilor germane pe scena mondială, o ambiție care a fost încurajată vehement de Adolf Hitler și, implicit, de regimul nazist din acea perioadă.
Cele două mărci germane au produs mașini de curse cu tehnologii diametral opuse. Mașinile de Grand Prix produse de Mercedes-Benz adoptau o configurație tradițională, cu motorul amplasat în față. În același timp, rivalii de la Auto Union au dezvoltat monoposturi cu motoare amplasate central, lucru care avea să servească drept fundament pentru viitoarele mașini de Formula 1, care au apărut în primele decenii ale Campionatului Mondial.
Despre cursele disputate de Auto Union și Mercedes-Benz, în anii ’30, se cunosc foarte multe lucruri. O poveste mai puțin cunoscută, de altfel uitată până foarte recent, este faptul că Auto Union a vrut să producă o mașină exotică de serie, bazată pe monopostul său de curse.
Planurile de fabricație și schițele pentru acest model, cunoscut ca Schnellsportwagen („mașină sport rapidă” în limba germană), au fost create la începutul anilor ’30. Însă, din cauze necunoscute, proiectul a fost abandonat la mijlocul acelui deceniu, iar planurile pentru un Schnellsportwagen de serie au fost uitate timp de aproape 90 de ani.
A fost nevoie să treacă nouă decenii până când Audi a redescoperit schițele originale pentru această mașină în arhivele sale. Constructorul de la Ingolstadt și-a dat repede seama că a dat peste o mașină care a rămas neconstruită. Și nu orice mașină. De îndată, Audi s-a pus pe treabă să aducă la viață acest Schnellsportwagen și să ducă la bun sfârșit ceea ce inginerii Auto Union au început pe hârtie acum 90 de ani.
AUTO UNION ȘI CURSELE DE GRAND PRIX
Povestea lui Auto Union Type 52 Schnellsportwagen începe în anul 1932. Acela a fost anul în care au fost puse bazele mărcii Auto Union AG, formată prin fuzionarea a 4 mărci auto germane: Audi, DKW, Horch și Wanderer.
În același an, Federația Internațională de Automobile AIACR, vechea denumire a FIA, a publicat un regulament tehnic nou, pentru monoposturile de Grand Prix, care avea să intre în vigoare începând din 1934. Conform noului regulament tehnic, mașinile de Grand Prix nu aveau voie să cântărească mai mult de 750 de kilograme. Această formulă nouă a fost introdusă pentru a descuraja echipele să mai folosească motoare mari pe mașinile lor.
Echipele trebuiau acum să se concentreze mai mult asupra unor motoare mici, dar mai puternice și mai eficiente, precum și asupra unor șasiuri mai performante. Sună cunoscut, nu-i așa?
La un an după înființarea Auto Union, Adolf Hitler, ajuns la putere la începutul lui 1933, a promis că va oferi câte 250.000 de mărci germane (Reichsmark în acea perioadă) pentru a avea constructori germani în cursele de Grand Prix și pentru a servi și ca propagandă pentru noul regim nazist.
Astfel, Auto Union a apelat la Ferdinand Porsche pentru a construi un monopost cu o greutate maximă de 750 de kilograme. Dezvoltarea lui Auto Union Type A (cunoscut intern ca Type 22 de către Porsche), primul monopost al mărcii, a început în martie 1933.
În timpul dezvoltării, inginerii au vrut ca noul monopost să fie unul revoluționar. Astfel, Auto Union Type A a fost conceput pentru a avea motorul amplasat central, imediat în spatele pilotului. O asemenea configurație a adus un avantaj mare față de concurenți. Mai exact, distribuția maselor era mult mai aproape de valoarea perfectă, adică de raportul 50/50, care nu putea fi nici pe de aproape atins de un monopost cu motorul amplasat în față.
Grație distribuției maselor mai aproape de egalitate între punțile din față și din spate, monopostul era mult mai agil și mai rapid în viraje decât o mașină cu motor în față. Totodată, putea atinge viteze mai mari în linie dreaptă.
Viteza superioară a fost dovedită în 1934, anul de debut competițional al lui Auto Union Type A. În acel an, legendarul pilot german Hans Stuck a stabilit un record mondial de viteză pe circuitul AVUS din Berlin.
Între 1934 și 1939, Auto Union a câștigat 24 de Grand Prix-uri, iar printre cei care au pilotat pentru constructorul german se mai numără: Manfred von Brauchitsch, Rudolf Hasse, Hermann Paul Muller, Tazio Nuvolari și, bineînțeles, Bernd Rosemeyer. Alături de asta, Auto Union a câștigat și titlul de campion european al curselor de Grand Prix în 1936.
CONSTRUIT PENTRU CURSE DE ANDURANȚĂ
În timpul dezvoltării primului său monopost de competiție, Auto Union s-a gândit că ar fi o idee foarte bună să lanseze o mașină de performanță de serie, bazată pe noul monopost Type A. Noua mașină a fost cunoscută intern ca Schnellsportwagen, ulterior fiind botezată Type 52.
Chiar dacă se anunța a fi o mașină de serie, Auto Union intenționa să concureze cu acest model în curse de anduranță celebre, cum ar fi Mille Miglia, 24 de ore de la Le Mans și 24 de ore de la Spa-Francorchamps.
Primele schițe ale lui Schnellsportwagen au fost desenate spre sfârșitul anului 1933, în biroul de design al lui Ferdinand Porsche. Schițele au fost retușate în timp, iar design-ul lui Type 52 a luat o formă concretă în 1934. După finalizarea schițelor, Auto Union a dat undă verde pentru a se construi un prototip și pentru a fi, ulterior, testat.
Din acest punct, însă, dezvoltarea lui Schnellsportwagen s-a oprit brusc. Acel prototip nu a fost niciodată construit, iar proiectul a fost abandonat în 1935. Documentele cu schițele modelului și fișa tehnică a acestuia au fost apoi uitate în arhivele Audi și Porsche.
Unele chiar au fost pierdute și distruse din cauza celui de-al Doilea Război Mondial. Odată cu redescoperirea documentelor originale, avem ocazia să aflăm datele tehnice originale ale lui Schnellsportwagen.
Conform documentelor, Auto Union Type 52 trebuia să fie o mașină cu o caroserie aerodinamică și cu un motor amplasat central, la fel ca monoposturile mărcii. Șasiul lui Schnellsportwagen avea o construcție separată de caroserie. Motorul și cutia manuală cu 5 trepte erau preluate direct de la monopostul Type A.
Astfel, Schnellsportwagen a fost conceput cu un motor V16 supraalimentat, de 4.4 litri, care dezvolta 200 de cai putere. Pentru că era o mașină de stradă, motorul trebuia să fie detunat față de cel montat pe monopostul Type A. Chiar și cu puterea micșorată, Auto Union Type 52 a fost creat pentru a atinge o viteză maximă de 200 km/h.
NĂSCUT DUPĂ 90 DE ANI
Odată cu redescoperirea documentelor originale, Audi a decis să pună capăt celor 90 de ani de așteptare și să transforme Schnellsportwagen în realitate. Pentru asta, Audi a apelat la o companie britanică, specializată în restaurarea mașinilor clasice, numită Croswaithe & Gardner, pentru a construi Auto Union Type 52 conform documentelor care au supraviețuit.
Nu se știe exact când mașina a început să fie construită, însă asamblarea a fost finalizată în 2023. Pentru Schnellsportwagen, toate piesele au fost construite manual și special pentru acesta. Rezultatul final a fost o mașină cu formă aerodinamică în stilul anilor ’30 și cu o lungime de peste 5 metri. Prin comparație cu monopostul Type A, Schnellsportwagen a primit un plafon, faruri și stopuri, precum și spațiu generos pentru ocupanți și bagaje.
POZIȚIE CENTRALĂ PENTRU ȘOFER
Odată ce urci în habitaclul lui Auto Union Type 52, vei observa că sunt prezente doar 3 scaune. Șoferul este poziționat central în mașină, la fel ca în cazul lui McLaren F1 și actualele modele Gordon Murray T.33 și T.50. Dacă modelul Schnellsportwagen ar fi fost construit la timp, acesta ar fi fost primul model de serie din lume cu scaunul șoferului în poziție centrală.
Imediat în spatele scaunelor este prezent un spațiu pentru bagaje. În ziua de azi, ești norocos dacă reușești să cumperi o mașină care să primească și o roată de rezervă. Nici nu se pune problema de așa ceva în cazul lui Schnellsportwagen, deoarece acesta are două roți de rezervă.
MOTOR V16 ALIMENTAT CU METANOL
Auto Union Type 52, așa cum este prezentat în forma sa finală, diferă puțin față de planurile originale. În primul rând, ampatamentul este lungit de la 3000 milimetri la 3315 milimetri, pentru a face loc motorului și trenului de rulare. Nici motorul nu este cel care trebuia să fie folosit inițial. Sub capotă avem tot un agregat V16, supraalimentat, dar care este acum mai mare și mai puternic. Astfel, unitatea are acum o cilindree de 6.0 litri, în loc de 4.4 litri, iar puterea este mărită la 520 de cai putere, în loc de 200 de cai putere.
Și pentru că tot am rămas la capitolul motor, mai trebuie menționat că acesta nu este alimentat cu benzină pe care o găsești la pompă. Mai degrabă, motorul este alimentat cu un combustibil special care include în componența sa metanol în proporție de 50%, benzină fără plumb în proporție de 40% și toluen în proporție de 10%. Rezervorul de combustibil trebuia să fie montat inițial în spatele șoferului și pasagerilor. Odată cu readaptarea planurilor, acesta este acum mutat sub scaune.
Motorul și cutia de viteze cu 5 trepte au fost preluate de la monopostul Auto Union Type C din 1936. În schimb, suspensia a trebuit să fie proiectată de la zero. Conform planurilor inițiale, Schnellsportwagen trebuia să aibă arcuri cu foi montate pe transversală și amortizoare de frecare, la fel ca în cazul monopostului Type A. În locul acestei suspensii, Auto Union Type 52 primește o configurație modernă, cu arcuri de torsiune și amortizoare hidraulice.
Practic, singurele piese rămase neschimbate față de planurile originale sunt frânele pe tamburi pentru toate roțile. Aici mai merită să adăugăm că mașina construită cântărește 1450 de kilograme, fiind cu 150 de kilograme mai grea decât cum era trecut în planurile originale.
PROVOCĂRILE CONSTRUIRII LUI SCHNELLSPORTWAGEN
În momentul în care proiectul Schnellsportwagen a fost abandonat, în 1935, Auto Union nu apucase să construiască niciun prototip al acestuia. Pentru Audi și specialiștii britanici, construirea lui Auto Union Type 52 a fost o reală provocare. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, sediul Auto Union de la Chemnitz a fost ocupat de forțele sovietice. Compania originală Auto Union AG a fost desființată în 1948. Odată cu venirea rușilor în ceea ce avea să devină ulterior Germania de Est, monoposturile mărcii, precum și multe dintre fotografiile și documentele Auto Union au dispărut. Auto Union a fost refondat în 1949, cu sediul la Ingolstadt de această dată.
În timpul fazei de asamblare a lui Type 52, divizia specială Audi Tradition, care furnizează piese pentru modelele Audi clasice, a colaborat intens cu specialiștii de la Croswaithe & Gardner pentru a respecta cât se poate de mult planurile originale. Multe dintre provocările tehnice au trebuit să fie rezolvate de Timo Witt, șeful colecției de vehicule istorice Audi. Iată ce ne spune oficialul mărcii despre câteva dintre schimbările care trebuiau să fie aduse lui Schnellsportwagen.
„Una dintre ideile care au ieșit în evidență din comunicarea noastră intensă a fost aceea că cei care dezvoltau mașina în anii 1930 ar fi trebuit probabil să ajusteze câteva dintre detaliile tehnice din timpul testării. În mod similar, a trebuit să lungim ampatamentul lui Auto Union Type 52 prin comparație cu documentele de design originale, deoarece era inevitabil din punct de vedere tehnic în combinație cu alte componente, cum ar fi suspensia față, motorul, direcția și transmisia. Interiorul este inspirat de monoposturile Auto Union, cu o interpretare modernă a culorilor și țesăturilor.”
O altă provocare a fost chiar alegerea culorii. Documentele originale nu au specificat ce culoare trebuia să aibă Schnellsportwagen la vremea respectivă. Așa că, Audi s-a inspirat după săgețile sale argintii și a ales să vopsească mașina într-o nuanță argintie, numită Cellulose Silver.
PREMIERĂ LA FESTIVALUL DE VITEZĂ DE LA GOODWOOD
Prima apariție publică a lui Auto Union Type 52 a fost la Festivalul de Viteză de la Goodwood din Marea Britanie. La evenimentul desfășurat mai devreme în vara acestui an, mașina construită după 90 de ani a fost condusă de două legende ale motorsportului: Tom Kristensen, de 9 ori câștigător al cursei de 24 de ore de la Le Mans și Hans-Joachim Stuck, care este chiar fiul lui Hans Stuck.
„Atunci când, ocazional, urc la volanul lui Auto Union Type C, pe care tatăl meu îl pilota pe vremea lui, la evenimente Audi Tradition, entuziasmul și fascinația fanilor motorsportului sunt palpabile”, ne spune Hans-Joachim Stuck. „Este o mare onoare și plăcere să conduc Auto Union Type 52 la Goodwood pentru prima dată.”
„Schnellsportwagen îți taie pur și simplu răsuflarea: sunetul său este incredibil, ca și cum ar veni de la o orchestră. Iar design-ul lui Auto Union Type 52 te va da pe spate, practic. Este genial!”, a mai adăugat celebrul pilot german.
MAI BINE MAI TÂRZIU DECÂT NICIODATĂ
Cu siguranță că, dacă Auto Union Type 52 Schnellsportwagen ar fi fost construit la vremea sa, ar fi fost una dintre cele mai grozave mașini din istorie. Dar, așa cum se spune în popor, mai bine mai târziu decât niciodată. Putem spune că suntem extrem de norocoși că trăim într-o epocă în care accesul la informații ne ajută să redescoperim documente și schițe ale unor mașini care nici nu știam că au existat vreodată.
Dar mai ales, suntem foarte norocoși că putem vedea un vis transformat în realitate, la 90 de ani distanță după ce au fost desenate primele schițe pe hârtie ale unor idei geniale.
Auto Union Type 52 Schnellsportwagen este, cu siguranță, o mașină foarte specială, iar povestea din spatele său este una dominată de fascinație, curiozitate și chiar de puțin mister. Pentru Audi, noul Schnellsportwagen este, cu siguranță, una din cele mai valoroase mașini din lunga și bogata sa istorie. Pentru noi, iubitorii și pasionații de mașini, Auto Union Type 52 este una din cele mai frumoase surprize ale industriei auto din ultimii ani.
Asemenea gânduri sunt împărtășite și de Stefan Trauf, șeful diviziei Audi Tradition, care a avut de spus următoarele despre Schnellsportwagen: „Pentru mine, este mașina mea de vis. La vremea ei a rămas, din păcate, doar un vis, unul pe care acum, 90 de ani mai târziu, putem să-l aducem la viață. Auto Union Type 52 demonstrează ingeniozitatea creatorilor săi și inovația tehnologică a acelor vremuri. Să am ocazia să văd Schnellsportwagen pe viu este o mare plăcere pentru mine.”