Înainte de a fi lansat, orice model nou trece prin mai multe etape de testare. De departe, cele mai violente sunt probele de siguranță, adică acele teste de impact în cadrul cărora prototipurile sunt lovite din toate direcțiile și transformate într-un morman de fiare.

Desigur, sunt și câteva organizații independente, care se ocupă cu realizarea acestor teste de siguranță, imediat după lansarea modelului pe piață. Cea mai cunoscută este EuroNCAP, pe Bătrânul Continent. Dar mai sunt și altele prin America și Amerca Latină.

Asemeni majorității producătorilor auto, Audi testează în regim propriu siguranța mașinilor sale. Iar acum se pregătește să ducă această testare la un alt nivel, în cadrul unui centru proaspăt inaugurat.

MEDICII, PROMOTORII TESTELOR DE SIGURANȚĂ

Dar, înainte să vorbim despre noul centru de testare pe care Audi din Ingolstadt, trebuie să călătorim puțin în timp. Mai exact în anii ’30 -’40.

Din capul locului trebuie să ne gândim că la acea vreme siguranța vehiculelor nu era o prioritate. Tocmai de aceea a fost nevoie de diverși specialiști care să atragă atenția asupra acestei probleme.

Spre exemplu, în anii ’30, chirurgul plastician Claire L. Straith și medicul C. J. Strickland pledau pentru implementarea centurilor de siguranță și a planșelor de bord capitonate. Toate acestea, pentru a crește siguranța pasagerilor dintr-un automobil.

Într-adevăr, în zilele noastre, siguranța mașinilor este, poate, la cel mai înalt nivel. Ea se datorează și presiunilor făcute de acești temerari acum aproape 100 de ani. Cu toate acestea, decesele sunt în continuare prezente pe șosele, iar asta presupune îmbunătățiri și mai mari aduse automobilelor.

Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății susține că circa 80% din mașinile comercializate la nivel global nu respectă principalele standarde de siguranță.

ÎNCEPUTURILE TESTELOR DE SIGURANȚĂ

Audi are o lungă tradiție în ceea ce privește testele de siguranță la care sunt supuse modelele cu celebra emblemă cu 4 cercuri.

Acum mai bine de 80 de ani, DKW (parte a Auto Union, care mai târziu s-a transformat în Audi), supunea modelul F7 la o serie de teste de răsturnare, pentru a colecta date despre siguranța caroseriei.

De fapt, vorbim chiar despre primele teste de impact din industria auto. Tot cam pe atunci, americanii de la General Motors realizau primele teste de impact cu un corp dur (o barieră).

Revenind pe continentul nostru, trebuie să spunem că Auto Union a înființat o unitate specială care permitea efectuarea testelor de coliziune, cu reproducerea situațiilor din trafic. Mai târziu, adică în 1970, era inaugurată prima clădire destinată testelor de impact din Ingolstadt. Această clădire a fost utilizată de-a lungul a cinci decenii, fiind încontinuu adaptată și modernizată.

Analizarea felului în care poate reacționa metalul la un accident este numai o parte a problemei. Cealaltă ține de pasageri, de oamenii aflați într-o mașină la momentul impactului.

Ei bine, și de această dată trebuie să ne întoarcem în trecut pentru a vedea de unde a pornit totul.

PRIMUL ACCIDENT DIN ISTORIA AUTOMOBILULUI

În 1869, pe data de 31 august, Mary Ward a devenit prima victimă, din istorie, a unui accident auto. Ward, originară din Irlanda, era pasageră într-un vehicul propulsat cu abur. În urma unui impact violent, ea a fost aruncată din mașină și și-a pierdut viața.

În anii ‘30, mașinile făceau deja parte din viața de zi cu zi a oamenilor, astfel că numărul lor era într-o continuă creștere. În consecință, numărul victimelor rezultate în urma accidentelor era tot mai mare.

Spre finalul anilor ‘30, cei de la Universitatea Wayne din Detroit au început să colecteze date despre efectele pe care coliziunile la viteză mare le au asupra corpului uman.

DE LA CADAVRE, LA MANECHINE SPECIALE DE IMPACT

Oricât de macabru ar suna, primele teste au fost realizate cu ajutorul cadavrelor. Specialiștii le echipau cu tot felul de accelerometre și apoi realizau teste de impact.

O serie de calcule a relevat faptul că, pentru fiecare cadavru utilizat, 61 de oameni au supraviețuit unui accident, mulțumită purtării centurilor de siguranță. Alți 147 au supraviețuit datorită airbag-urilor și 68 de persoane au supraviețuit după un impact cu parbrizul.

Utilizarea cadavrelor ridica, însă, atât o problemă morală, cât și o problemă etică. Tocmai de aceea, pe la mijlocul anilor ‘50, s-a trecut la utilizarea animalelor. De pildă, porcii erau utilizați pentru analizarea unui impact cu volanul, pentru că au o structură internă apropiată de cea a oamenilor.

Nici această metodă nu era deloc morală, așa că, în 1972 a fost utilizat pentru prima oară un manechin special sau „Crash Test Dummy”. Acesta era echipat cu o serie de senzori care colectau date pe care inginerii le analizau ulterior.

AUDI INTRODUCE INOVAȚIA PROCON-TEN

Producătorii de automobile începeau să culeagă tot mai multe date din aceste teste de impact, așa că au început să apară diverse inovații în materie de siguranță auto.

În 1986, Audi a patentat așa numitul sistem Procon-Ten: în cazul unei coliziuni frontale, volanul se retrage, iar centurile din față se tensionează prin deplasarea motorului spre compartimentul pasagerilor, prin intermediul unor cabluri și scripeți din oțel.

Acest sistem a redus semnificativ riscul de rănire a capului șoferului în cazul unui accident. Invenția germanilor a fost îmbunătățită odată cu utilizarea la scară largă a airbag-urilor. Încet, încet, producătorii de automobile au apelat la digitalizare și au dezvoltat algoritmi inteligenți, care sunt utilizați și în ziua de azi.

NOUL CENTRU AUDI PENTRU SIGURANȚA VEHICULELOR DIN INGOLSTADT

Audi avea o clădire unde realiza testele de impact, în cadrul uzinei din Ingolstadt. Dar, în urmă cu 3 ani, constructorul german a decis să înceapă construcția unui centru nou, de ultimă generație.

După o investiție de circa 100 de milioane de euro, noul Centru Audi pentru Siguranța Vehiculelor a fost inaugurat. El se află în cadrul unui campus dedicat tehnologiei, pe care Audi l-a înființat împreună cu autoritățile locale din Ingolstadt.

Campusul, denumit oficial IN-Campus GmbH, se află în apropierea uzinei Audi și are o suprafață de 75 de hectare.

Cea mai mare clădire din acest campus este Centrul pentru Siguranța Vehiculelor. Vorbim despre cea mai importantă bază de dezvoltare Audi în domeniul siguranței pasive.

În acest centru vor lucra aproximativ 100 de specialiști, care vor analiza toate scenariile de impact relevante în ziua de azi. Încă de la început, reprezentanții Audi s-au asigurat că acest centru va fi capabil să efectueze teste care depășesc cerințele actuale ale piețelor pe care se vând mașinile sale.

„Siguranța este o prioritate importantă la Audi. Noul nostru centru de siguranță a vehiculelor este o dovadă impresionantă a acestui angajament. Modelele Audi de astăzi obțin rezultate remarcabile în cadrul unor proceduri de testare valabile la nivel mondial. Dar nu ne culcăm pe o ureche. În schimb, continuăm să ne îmbunătățim capacitățile de dezvoltare și testare,” susține Oliver Hoffmann, membru al Consiliului de Administrație Audi pentru Dezvoltare Tehnică.

ZID DE 100 DE TONE PENTRU TESTELE DE IMPACT FRONTAL

Centrul are o suprafață de 14.300 de metri pătrați și o înălțime de 20 de metri. „Arena” unde se vor desfășura testele de impact măsoară 2.500 de metri pătrați, iar pistele de rulare au o lungime totală de 250 de metri.

Astfel, specialiștii vor putea realiza, fără probleme, teste la viteze care depășesc cerințele din prezent. Există, de asemenea, și o bandă suplimentară unde vor fi realizate coliziuni la 90 de grade între două vehicule.

Germanii au instalat aici și un zid de 100 de tone, care poate fi mutat în funcție de cerințele testului de impact. Totodată, o podea specială le permite inginerilor să realizeze teste de impact laterale.

PESTE 60 DE MANECHINE ȘI SCANĂRI 3D

Dintr-un asemenea mediu de cercetare nu puteau lipsi manechinele de impact. Audi va utiliza peste 60 de astfel de manechine speciale, echipate cu 150 de senzori care vor măsura toți parametrii impactului.

Vorbim de manechine care simulează, de la corpul un copil de 18 luni, până la manechine care imită un adult cu greutatea de 102 kilograme.

Nu lipsesc camerele video de înaltă performanță și scanările 3D, utilizate pentru a procesa digital deformările caroseriei.

Ca să ne facem o idee, numai pentru proiectarea, în caz de coliziune, a caroseriei unui singur model Audi, se efectuează peste 60.000 de calcule.

EFECTE DEZASTRUOASE, PENTRU MAȘINI CU PERFORMANȚE DEZASTRUOASE

Acest rezultat contează mai mult decât îți poți imagina.
În 1998, Euro NCAP i-a acordat modelului Rover 100 o stea pentru siguranța pasagerilor adulți. Ca o consecință, vânzările s-au prăbușit.

Tot în anii ‘90, a doua generație Isuzu Trooper a fost declarată inacceptabilă de către americanii de la Consumer Reports, din cauza tendinței de a se răsturna. După publicarea raportului, vânzările au scăzut, iar doi ani mai târziu a fost sistată producția.

Nu în ultimul rând, în 2005, Daewoo Kalos a primit două stele la testele de siguranță. În Australia, acest model era vândut sub denumirea de Holden Barina și, din cauza, reclamei negative, șeful companiei a fost nevoit să îl apere public

Așadar, testele de impact pot avea o importanță covârșitoare în succesul comercial. Prin urmare, fără o testare minuțioasă a mașinilor înainte de lansare, un producător auto, mai ales unul premium, periclitează soarta modelelor sale și poate pune în pericol istoria unei mașini.