Daniel Popescu

Ştirea săptămânii în în ceea ce numim popular Marele Circ este că News Corporation a confirmat planurile pentru achiziţionarea Formulei 1. Asta este însă doar varianta scurtă a poveştii.

Varianta lungă este ca CVC Capital Partners deţine, de fapt, doar 63.3% din drepturile comerciale ale Formulei 1. Unde sunt restul acţiunilor? Ei bine, de aici lucrurile se complică. Pentru că drumul de la CVC Capital Partners la Formula One Management (FOM, compania care se ocupă de toate aspectele media ale competiţiei) este presărat cu o multitudine de companii mai mici sau mai mari. Şi pentru că au fost atât de multe, multe dintre ele au nume extrem de asemănătoare, cum ar fi Beta Topco 1 şi Beta Topco 2.

Nu vă gândiţi că oamenii ăştia sunt naivi prin această organizare stufoasă, în spate probabil că se petrecut multe, multe lucruri interesante, mai ales că CVC obţine sume de ordinul miliardelor de dolari, euro sau orice altă monedă doriţi.

Ramificaţiile complete ale companiilor implicate mai mult sau mai puţin în drepturile comerciale ale Formulei 1 le puteţi desluşi din graficul de mai jos (click pe poza pentru marire):

Foto via Joe Saward

Regresele vizibile înregistrate de Ferrari în ultimii ani au condus la numeroase ipoteze privind motivele reale care au condus la acest deznodământ. Scuderia insistă că totul pleacă de la regulamentul tot mai strict şi trebuie să recunoaştem că, din multe puncte de vedere, aşa este: “îngheţarea” dezvoltării motoarelor şi interzicerea testelor din timpul sezonului au eliminat două avantaje strategice majore.

A rămas aerodinamica, însă aici Red Bull şi McLaren sunt cu cel puţin o clasă peste inginerii Ferrari. Dovada? Aşa cum remarcă jurnaliştii de la Autosprint, au trecut deja trei ani de când rivalii nu au avut ce să copieze de pe monoposturile Scuderiei: în 2008, Ferrari a introdus o “gaură” în nasul monopostului F2008 care a fost preluată de câteva echipe.

De atunci am avut dublu-eleroane în 2009, sistem F-duct în 2010, aripă fată flexibilă în 2010-2011 sau sistem de evacuare inovator în 2011, pentru a exemplifica doar câteva dintre “minunile” inginereşti ale ultimilor ani. Niciuna dintre aceste inovaţii nu a fost dezvoltată de Ferrari.

Nu ştiu cum este să lucrezi la Ferrari şi să fii nevoit să copiezi de la rivali pe care îi priveşti de sus, dar ştiu sigur că fără inovaţie nu poţi câştiga titluri în Formula 1. Iar clasamentele generale din 2009, 2010 şi 2011 stau mărturie în acest sens.

Săptămâna trecută aţi avut ocazia să citiţi pe Automarket un feature despre logistica echipelor din Formula 1 în cazul curselor desfăşurate în afara Europei.

Lucrurile stau complet diferit pentru cursele de pe Bătrânul Continent, însă asta nu înseamnă că echipele au o misiune tocmai uşoară. De regulă, transportul echipamentelor se realizează cu ajutorul camioanelor şi, ocazional, chiar cu ajutorul vapoarelor.

Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre provocarea de a trimite un convoi de 22 de camioane de la Woking la Istanbul, vă invit să citiţi articolele excelente publicate de McLaren în timp real pe acest subiect. Veţi afla amănunte inedite despre logistica unei echipe de Formula 1, inclusiv prin intermediul interviurilor cu angajaţii săi, dar şi informaţii spectaculoase despre locurile vizitate pe parcursul călătoriei.

Enjoy!

Dacă s-ar face un sondaj de opinie cu întrebarea “Care este cea mai detestată persoana din lumea Formulei 1?”, probabil că peste 90% dintre fani ar răspunde în cor “Bernie Ecclestone”. Ce poate fi mai rău decât un personaj care de dragul banilor este dispus să elimine circuitele tradiţionale din Europa, să ceară sume exagerate drept taxă de participare şi să impună costuri greu de justificat televiziunilor? Vă spun eu: un personaj dispus să ofere drepturile TV doar în sistem pay-per-view!

Iată deci principalul motiv pentru care fanii şi-au exprimat îngrijorarea că Rupert Murdoch şi-ar putea duce la bun sfârşit planul de a achiziţiona Formula 1 (mai exact, drepturile comerciale ale Formulei 1). Murdoch este recunoscut pentru declaraţiile sale celebre precum “ştirile de pe internet nu trebuie să fie gratis”, convertite în fapt prin accesul contra-cost la site-uri precum The Times sau NewsOfThe World, dar şi prin televiziunile sale pay-per-view. Ca exemplu, Sky Deutscheland transmite Formula 1 contra-cost în paralel cu RTL.

Nu cred însă că vom asista la o revoluţie a modului în care sunt transmise cursele de F1 la TV, pentru că mă aştept ca FIA să reacţioneze brutal prin Jean Todt la orice tentativă de restricţionare a accesului liber la curse din faţa micului ecran. Gândiţi-vă numai ce impact negativ ar avea cursele transmise pay-per-view în întreaga lume, cu un număr mic de telespectatori care s-ar răsfrânge asupra interesului companiilor de a-şi promova brandurile.

Totuşi, interesul lui Murdoch naşte numeroase scenarii şi speculaţii. Pe de o parte, se spune că Murdoch vrea să cumpere Formula 1 pentru a nu mai fi nevoit să plătească sume mari de bani actualilor proprietari în schimbul drepturilor TV pentru posturile pe care le deţine. Pe de altă parte, dacă va cumpăra Formula 1 va deţine practic pâinea şi cuţitul: televiziunile sale vor cumpăra drepturile TV pentru un preţ mai mic, dar aceştia bani puţini vor ajunge tot la el. Efectul: veniturile “patronului” Formulei 1 vor fi mai mici, iar echipele vor primi mai puţini bani pentru performanţe. Cu alte cuvinte, nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi.

Poate acum cei care îl critică vehement pe Bernie vor înţelege de ce este sprijinit de cele mai multe echipe din Formula 1. Bernie nu este nici pe departe perfect, dar reuşeşte să ţină CVC Capital Partners, FIA şi echipele la un loc, într-un grup cât de cât omogen, care împinge Formula 1 de la spate. Ne place sau nu, Formula 1 se va schimba radical doar atunci când Bernie va pleca. În bine sau în rău, rămâne de văzut.

Pentru a câştiga o cursă de Formula 1 nu îţi trebuie numai un monopost rapid şi fiabil, ci şi o strategie adaptată condiţiilor de pe circuit. Asta a aflat pe pielea lui Sebastian Vettel cu numai patru tururi înainte de finalul cursei de la Shanghai, când a fost depăşit de un Lewis Hamilton mai lent în calificări cu 0.7 secunde pe un singur tur de circuit.

Cum a reuşit McLaren să adopte o strategie câştigătoare? Primul pas a fost conştientizarea faptului că strategia este singurul avantaj pe care îl are McLaren comparativ cu Red Bull, după cum afirmă chiar Hamilton. “Cu siguranţă suntem a doua echipă în clasamentul vitezei. Acest weekend s-a bazat pe strategie. Mintea mea a fost setată pe strategie. Pentru că nu suntem la fel de rapizi ca ei, trebuie să încercăm să fim mai deştepţi decât ei în alte zone”.

Şi au fost, dar nu a fost nici pe departe atât de simplu. Iniţial, Hamilton ar fi trebuit să efectueze doar două opriri la boxe, la fel ca Vettel, însă două elemente au schimbat radical situaţia.

Mai întâi, haosul provocat de Jenson Button la prima oprire la standuri: a intrat la boxe cu un tur mai târziu decât au stabilit iniţial, iar atunci când a intrat a făcut o scurtă vizită în boxa Red Bull. De aici, prima oprire la boxe a lui Hamilton a fost amânată cu un tur, însă degradarea ulterior a pneurilor l-a convins pe Phil Prew, inginerul şef al echipei, să dicteze alte două opriri pentru Hamilton.

“Am intrat în cursă fără să ştim ce vom face. Dacă pneurile ar fi rezistat, atunci doua opriri la boxe ar fi fost cea mai rapidă strategie. Dar noi am decis că nu este aşa şi am adaptat la trei opriri. Intenţia clară a fost pentru două opriri, dar am adaptat la timp pentru trei opriri pentru că am observat că degradarea pneurilor va fi semnificativă şi nu am crezut că este sigur să facem doua opriri”.

Iar rezultatul şi analiza timpilor realizaţi de Vettel şi Hamilton demonstrează că aceasta a fost strategia câştigătoare. Practic, Hamilton a fost cu aproximativ o secundă pe tur mai rapid în ultimele 10 tururi şi semnificativ mai rapid în primele tururi de la revenirea de la boxe. Cea mai mare diferenţă a fost consemnată în turul 30: Vettel a scos un 1:44.097, în timp ce Hamilton a fost cronometrat cu 1:40.736, adică o diferenţă de aproape patru secunde în favoarea britanicului într-un singur tur!

La astfel de diferenţe cifre, diferenţa dintre cele 62 de secunde petrecute de Hamilton la boxe pentru trei opriri şi cele 44 de secunde petrecute de Vettel pentru două opriri a putut fi remontată relativ uşor.

Perioada premergătoare actualului sezon a fost una dintre cele mai liniştite din ultimii ani în privinţa transferurilor, însă vara şi toamna lui 2011 se anunţă de pe acum foarte fierbinţi.

Speculaţiile sunt în toi şi, în mod cert, pe măsură ce ne apropiem de jumătatea sezonului se vor intensifica. Tind să cred că va fi nevoie de o singură mutare oficializată pentru a avea parte de o avalanşă de transferuri în echipele de top şi în cele din plutonul de mijloc.

Speculaţia momentului este că Lewis Hamilton va pleca de la McLaren. Singura destinaţie posibilă este Red Bull Racing, care ar putea avea un loc liber dacă Mark Webber se retrage. Iar dacă australianul continuă în ritmul în care a început sezonul 2011, este greu de crezut că-şi va prelungi contractul pentru 2012.

În spatele scenei se întâmplă însă lucruri interesante la Ferrari. În ediţia tipărită a publicaţiei Autosport din această săptămână există un articol foarte interesant despre situaţia lui Felipe Massa. Brazilianul încearcă să găsească o cale de ieşire de sub tutela lui Fernando Alonso, însă singura echipă care şi-a manifestat interesul pentru el este Renault. Oarecum dubios, întrucât Robert Kubica va reveni până în 2012, iar Vitaly Petrov progresează constant.

Totuşi, dacă mutarea se realizează, Ferrari va avea un loc disponibil, care ar putea fi ocupat, surpriza, de nimeni altul decât Sergio Perez. Mexicanul a avut un debut foarte bun de sezon şi, mult mai important, face parte din Academia de Piloţi Ferrari, argument suficient pentru o mutare spectaculoasă. În plus, nimeni nu ar mai contesta, cel puţin în primul an, statutul de pilot numărul 1 al lui Alonso. Autosport susţine însă că o variantă de rezervă este şi… Webber, dar este greu de spus dacă ar accepta să-şi încheie cariera ca locotenent al lui Alonso. Poate însă că onoarea de a concura pentru o echipă de talia Ferrari pe final de cariera va valora mai mult.

Sunt multe de spus, se vor face multe speculaţii, iar loialitatea piloţilor, atât de trâmbiţată zilele acestea de Hamilton, va fi pusă la îndoială. Practic, în acest moment, Alonso, Jenson Button şi Vettel sunt singurii piloţi de top care ştiu pentru ce echipa vor concura în 2012.

Richard Branson, patronul celor 400 de companii reunite sub brandul Virgin cu o avere estimată de 4 miliarde de dolari, va deveni stewardesă în 1 mai, după un pariu pierdut de Tony Fernandes, şeful celor de la Lotus.

Pentru cei care au uitat, Branson şi Fernades au făcut un pariu la începutul sezonului 2010 privind poziţiile pe care vor termina echipele lor, Virgin Racing şi, respectiv, Lotus, în clasamentul constructorilor. Conform înţelegerii, patronul echipei mai slab clasate urma să îndeplinească rolul unei stewardese pe un zbor al companiei aeriene deţinute de rivalul său.

După o amânare cauzată de un accident de schi, evenimentul va avea loc în cele din urmă în mai 1, la bordul unui avion în care vor putea urca toţi cei interesaţi să facă o donaţie în scopuri caritabile. Iată că, indiferent de banii pe care îi are în cont, Branson îşi respectă promisiunea. Aşteptam cu interes fotografii reale asemănătoare cu cea din materialul promoţional:

De ani de zile criticăm Formula 1 pentru lipsa depăşirilor. De ani de zile, inginerii încearcă să găsească metode pentru îmbunătăţirea şanselor de depăşire: KERS, aripa fată ajustabilă sau aripa spate ajustabilă sunt doar câteva exemple. Nu degeaba, Adrian Newey spunea cu câteva zile în urmă că noi toţi, de la fani la ingineri, am devenit obsedaţi de depăşiri.

Şi vine cursa din Malaezia, când Alonso şi Hamilton ne oferă spectacol într-unul dintre duelurile
definitorii ale cursei, chiar dacă foştii campioni mondiali nu luptau pentru podium. Se atacă, se depăşesc, se acroşează şi intră la boxe pentru reparaţii. Ce ne-am putea dori ai mult?

Şi totuşi, la câteva zeci de minute după finalul cursei, vine anunţul (şocant, pentru mine): Hamilton şi Alonso penalizaţi cu câte 20 de secunde în clasamentul cursei.

• Hamilton pentru că a schimbat mai mult de o dată traiectoria în timp ce se apăra.

Cu alte cuvinte, comisarii susţin că Hamilton ar fi trebuit să-l lase pe Alonso să-l depăşească, fără să se apere. Eventual, ar fi trebuit să încetinească pe linia dreaptă şi să se refugieze pe partea murdară a pistei, nu-i aşa? Aici, comisarii au respectat o regulă (cretină, dacă mă întrebaţi pe mine) impusă de FIA în 2011: nu ai voie să schimbi traiectoria decât o singură dată când te aperi. Cineva de la FIA a înnebunit, asta e sigur.

• Alonso pentru că l-a acroşat pe Hamilton şi şi-a avariat propriul monopost.

Aici chiar că nu mai înţeleg… Adică tu lupţi pentru poziţie, greşeşti, îţi avariezi monopostul şi intri la boxe, adică pierzi timp preţios, iar la final eşti penalizat de nişte băieţi care stau pe scaune şi se uită pe monitoare. Nu era suficient că a intrat la boxe? Se pare că nu, actul total nebun de a ataca un rival trebuie sancţionat de două ori!

Mai rămâne ca FIA să interzică depăşirile cu desăvârşire, iar piloţii să poată câştiga poziţii doar la boxe. Nu râdeţi, orice este posibil cu băieţii ăştia!

Duminică dimineaţă la ora 10:00 voi fi prezent în studioul emisiunii “Grila de start” de la DigiSport pentru a discuta împreună cu Florin Ion şi Antal Putinică despre Formula 1. Principalele subiecte vor fi, bineînţeles, rezultatele din calificări şi previziunile pentru cursă, însă nu vor lipsi nici discuţiile despre situaţia generală din Formula 1 sau despre piloţii români implicaţi în sporturile cu motor.

Întrucât voi fi prezent în studioul DigiSport, voi publica punctajul pentru cursă în concursul F1 Champ puţin mai târziu decât în mod obişnuit, dar cel mai probabil până în ora 16:00.

Giorgio Piola este unul dintre cei mai cunoscuţi ilustrator tehnici din Formula 1, iar acest lucru este evidenţiat de numeroasele publicaţii cu care colaborează: Autosport, Gazzetta dello Sport, site-ul oficial al Formulei 1 sau Auto Motor und Sport.

Pentru ultima dintre acestea, Piola a creat o comparaţie vizuală de efect intre monoposturile Red Bull Racing din sezoanele 2010 şi 2011. Iar dacă atunci când ne uităm la monopostul Red Bull admirăm de obicei geniul lui Adrian Newey, de data aceasta trebuie să admirăm talentul lui Piola.

Via | Auto Motor und Sport