Daniel Popescu

Felipe Nasr şi-a asigurat un loc de pilot titular la Sauber în primul rând datorită unei valize cu bani din partea Banco do Brasil, al cărei logo poate fi văzut cel mai bine pe aripa spate a monopostului.

Brazilianul are însă şi un avantaj interesant nu numai pentru actuala sa echipă, ci şi pentru Ferrari: este singurul pilot care anul trecut a a avut ocazia să concureze cu motor Mercedes şi care în acest an experimentează o altă unitate de propulsie.

În calitate de pilot de teste al celor de la Williams, Nasr a experimentat anul trecut performanţele celui mai bun motor din Formula 1, iar acum testează motorul Ferrari amplasat în monopostul Sauber. Prin urmare, indiciile oferite de brazilian sunt cel puţin interesante: “În acest moment, pentru mine motorul Ferrari pare similar” cu motorul Mercedes de anul trecut.

Desigur, nu este tocmai relevant să compari motorul Ferrari din acest an cu motorul Mercedes de anul trecut. În cel mai bun caz, declaraţia sa poate fi interpretată astfel: Ferrari a ajuns cel puţin la nivelul Mercedes de anul trecut. Ceea ce, desigur, nu este suficient, pentru că cei de la Mercedes au adus inevitabil unele îmbunătăţiri la propriul motor pentru 2015.

Ce este însă mai relevant este că Ferrari şi Sauber nu au avut parte de defecţiuni tehnice la motor şi au parcurs în total 310 tururi în primele două zile de teste de la Jerez. În schimb, Mercedes şi Williams, singurele echipe cu motor german care au ieşit pe circuit atât duminică, cât şi luni, au cumulat 382 de tururi.

Revenirea Honda în Formula 1 în calitate de furnizor de motoare reprezintă o gură de oxigen pentru o competiţie care ar fi rămas cu numai trei constructori după aşteptata retragere a “anonimilor” de la Cosworth, care în acest an au avut un singur client, Marussia.

Totuşi, faptul că Honda revine în Formula 1 în 2015, la un an după introducerea noilor unităţi turbo V6 de 1.6 litri, generează numeroase bătăi de cap atât pentru ceilalţi trei constructori, cât şi pentru cel puţin două echipe, Lotus şi Sauber:

• McLaren trebuie să utilizeze noile motoare Mercedes V6 de 1.6 litri un singur sezon. Germanii au tot interesul să furnizeze cât mai puţine informaţii despre motoare, iar McLaren va trebui să redeseneze din timp monopostul pentru 2015 în jurul noilor unităţi Honda. Cu alte cuvinte, după un început de sezon 2013 ratat, McLaren ar putea rata şi sezonul 2014.
• Constructorul Mercedes vrea să aibă trei clienţi şi după sezonul 2015. Doi dintre ei se cunosc deja – propria echipă şi Force India – dar al treilea va fi dificil de ales când cei indecişi aleargă mai degrabă după Honda.
• Lotus este tot mai tentată să renunţe la motoarele Renault, în primul rând pentru că vor fi cele mai scumpe din Formula 1 fără să existe garanţii că vor fi şi cele mai performante. Honda va fi însă disponibilă doar în 2015, iar un parteneriat cu Ferrari sau Mercedes doar pentru 2014 este de neimaginat. Soluţia de avarie pentru 2014 este tot Renault, dar francezii vor contracte pe termen lung, de cinci ani.
• Colaborarea Sauber-Ferrari are rădăcini adânci, dar elveţienii par şi ei tentaţi să schimbe tabăra. Nu înţeleg exact de ce, mai ales că italienii oferă probabil cel mai bun raport calitate/preţ.

Partea interesantă este că toate aceste probleme trebuie soluţionate în cel mai scurt timp, pentru că fiecare echipă are nevoie de informaţii clare cu privire la specificaţiile noilor motoare, pentru a le adapta cât mai bine noilor monoposturi. Adaugă la asta faptul că Formula 1 nu mai are niciun fel de Acord Concorde şi ai imaginea completă a situaţiei politice precare în care se zbate competiţia.

Michael Schumacher are în faţă o decizie dificilă în privinţa viitorului său în Formula 1. După ce timp de câteva luni s-a gândit dacă să semneze prelungirea contractului cu Mercedes sau să se retragă pentru a doua oară, germanul are acum în faţă probabil câteva luni în care trebuie să decidă dacă concurează pentru Sauber sau agaţă încă o dată casca în cui.

Datele problemei se pun cu totul altfel în acest moment, atât din punct de vedere sentimental, cât şi din punct de vedere practic.

Argumente pentru un contract cu Sauber

Când îţi petreci 20 de ani în Formula 1, câştigi şapte titluri mondiale şi dobori record după record este greu ca cineva să-şi aducă aminte de unde ai plecat. Dar adevărul este că, înainte de a debuta în Formula 1, Schumacher a concurat în World Sportscar Championship pentru echipa unui tip pe nume Peter Sauber. Exact acelaşi tip care, spun zvonurile, a contribuit cu 150.000 de dolari pentru a-l convinge pe Eddie Jordan să-i ofere un loc în cockpit la debutul în Formula 1 din acel Mare Premiu al Belgiei din 1991.

Prin urmare, pentru Schumacher, un contract cu Sauber ar reprezenta probabil şi un gest de mulţumire pentru omul care a jucat un rol atât de important în cariera lui.

Iar pentru Sauber… ei bine, pentru Sauber ar reprezenta probabil cea mai bună afacere. Gândeşte-te numai la câţi bani ar putea aduce Schumacher la echipă prin intermediul sponsorilor, o sumă mai mare chiar şi decât cea adusă de Sergio Perez prin Telmex. Iar după perioada dramatică de la finalul anului 2009 după retragerea celor de la BMW, lui Peter Sauber i-ar prinde bine o perioadă de stabilitate financiară.

Argumente în favoarea retragerii

Presupunând că Schumacher decide să-şi continue cariera în Formula 1, principalul semn de întrebare va fi chiar cel legat de Sauber.

Din 1996 şi până în prezent (evident, cu excepţia celor trei sezoane petrecute pe bară), Schumacher a concurat doar pentru echipe sprijinite puternic din spate de un constructor: Ferrari şi Mercedes.

Echipele independente, aşa cum a fost Sauber încă din 1993 cu excepţia celor patru sezoane de “ocupaţie” germană, au un mod de lucru complet diferit, în special din cauza bugetului semnificativ mai mic. Astfel de echipe nu-şi permit să investească resurse financiare pentru îmbunătăţirea permanentă a monopostului (de regulă, există câteva linii generale precise în această direcţie), nu au resurse să copieze instant o nouă tehnologie (cazul elocvent este refuzul Sauber de a copia sistemul DDRS), nu au resurse să să adapteze rapid schimbărilor de situaţie.

Vei spune că Schumacher aduce bani prin sponsori şi problema este rezolvată. Nu este însă nici pe departe aşa, mai ales că monopostul Sauber pentru 2013 este deja în stadiu avansat de dezvoltare, iar designul şi structura unui monopost de competiţie nu pot fi schimbate peste noapte.

Pe de altă parte, o echipă indepedentă lucrează altfel decât una sprijinită de un constructor. Există alte reguli şi alte principii pe care Schumacher ar trebui să le respecte. Prin urmare, Schumacher ar avea nevoie de timp pentru a se adapta la o echipă precum Sauber, iar un singur sezon nu ar fi suficient în acest sens. Iar Schumacher ştie foarte bine acest lucru.

Concluzie

Intuiesc că Schumacher va alege Sauber doar dacă are determinarea de a rămâne în Formula 1 pentru cel puţin încă trei ani, pentru a putea începe un nou proiect pe care să-l crească gradual.

Este însă Schumi suficient de motivat pentru a garanta acum prezenţa în Formula 1 pentru încă trei ani? Mai ales în contextul semi-eşecului cu Mercedes, înclin să cred că nu. Înclin să cred că ne vom mai bucura de pilotul de Formula 1 Michael Schumacher doar şase curse…

Perioada premergătoare actualului sezon a fost una dintre cele mai liniştite din ultimii ani în privinţa transferurilor, însă vara şi toamna lui 2011 se anunţă de pe acum foarte fierbinţi.

Speculaţiile sunt în toi şi, în mod cert, pe măsură ce ne apropiem de jumătatea sezonului se vor intensifica. Tind să cred că va fi nevoie de o singură mutare oficializată pentru a avea parte de o avalanşă de transferuri în echipele de top şi în cele din plutonul de mijloc.

Speculaţia momentului este că Lewis Hamilton va pleca de la McLaren. Singura destinaţie posibilă este Red Bull Racing, care ar putea avea un loc liber dacă Mark Webber se retrage. Iar dacă australianul continuă în ritmul în care a început sezonul 2011, este greu de crezut că-şi va prelungi contractul pentru 2012.

În spatele scenei se întâmplă însă lucruri interesante la Ferrari. În ediţia tipărită a publicaţiei Autosport din această săptămână există un articol foarte interesant despre situaţia lui Felipe Massa. Brazilianul încearcă să găsească o cale de ieşire de sub tutela lui Fernando Alonso, însă singura echipă care şi-a manifestat interesul pentru el este Renault. Oarecum dubios, întrucât Robert Kubica va reveni până în 2012, iar Vitaly Petrov progresează constant.

Totuşi, dacă mutarea se realizează, Ferrari va avea un loc disponibil, care ar putea fi ocupat, surpriza, de nimeni altul decât Sergio Perez. Mexicanul a avut un debut foarte bun de sezon şi, mult mai important, face parte din Academia de Piloţi Ferrari, argument suficient pentru o mutare spectaculoasă. În plus, nimeni nu ar mai contesta, cel puţin în primul an, statutul de pilot numărul 1 al lui Alonso. Autosport susţine însă că o variantă de rezervă este şi… Webber, dar este greu de spus dacă ar accepta să-şi încheie cariera ca locotenent al lui Alonso. Poate însă că onoarea de a concura pentru o echipă de talia Ferrari pe final de cariera va valora mai mult.

Sunt multe de spus, se vor face multe speculaţii, iar loialitatea piloţilor, atât de trâmbiţată zilele acestea de Hamilton, va fi pusă la îndoială. Practic, în acest moment, Alonso, Jenson Button şi Vettel sunt singurii piloţi de top care ştiu pentru ce echipa vor concura în 2012.

Mark Webber a fost învins fără drept de apel de Sebastian Vettel, Fernando Alonso nu a urcat pe podium în prima cursă a sezonului, iar Nick Heidfeld a rămas cu un gust amar la revenirea în Formula 1.

Totuşi, cred că nimeni nu s-a simţit mai prost după cursa de la Melbourne decât Sergio Perez. Ce poate fi mai frustrant decât să termini pe locul şapte în cursa de debut în Formula 1, să fii singurul cu o singură oprire la boxe când toată lumea aştepta minim trei, iar apoi să fii descalificat pentru că un element al aripii spate al monopostului tău a fost cu 5 mm mai scurt decât scrie în regulament?

Înainte de startul noului sezon nu-i acordăm multe şanse lui Perez, într-un fel îmi era chiar antipatic, pentru că e trist să vezi un talent ca Nico Hulkenberg pe bară în favoarea unui pilot care vine cu valiza cu bani.

Iată însă ca mexicanul ne-a demonstrat tuturor că, pe lângă bani, are şi ceva talent, din moment ce a reuşit încă de la prima cursă să-şi surclaseze coechipierul. Evident, asta s-a datorat strategiei cu o singură oprire la boxe, dar dacă nu ar fi ştiut cum să le gestioneze nu ar mai fi terminat pe locul şapte.

Pe de altă parte, înainte să-l asaltăm cu laude, trebuie să reţinem un lucru: Marele Premiu al Australiei a fost întotdeauna presărat cu surprize, datorită caracteristicilor unice ale circuitul semipermanent de la Melbourne. Numai după cursele europene vom şti cu siguranţă dacă nivelul de talent al mexicanului este măcar la nivelul teancului de bani pe care îl livrează Telmex în conturile lui Peter Sauber.