Daniel Popescu

Acestea sunt cele doua calitati care i-au asigurat lui Kamui Kobayashi prezenta pe grila de start a Formulei 1 in sezonul 2010.

Cand am auzit prima oara ca japonezul il va inlocui pe Timo Glock in Brazilia ma asteptam la ce este mai rau. In fond, ce pretentii poti sa ai de la un debutant absolut in Formula 1, mai ales cand traisem experientele nu tocmai placute ale lui Alguersuari sau Grosjean?

Si totusi, modul in care Kobayashi i-a tinut piept lui Button la Interlagos a fost semnalul ca, pe langa ochii oblici, japonezul ar putea avea si ceva talent.

Insa nu am fi aflat niciodata daca a fost vorba de talent sau de un simplu foc de paie daca problemele medicale ale lui Glock nu ar fi continuat.

Asta pentru ca japonezul si-a confirmat din plin talentul in Abu Dhabi, atunci cand a reusit o manevra spectaculoasa de depasire in fata aceluiasi Button, proaspat campion mondial. Da, stiu ca Button tocmai iesise de la boxe si avea un monopost mult mai greu decat Kobayashi, insa puneti-va cateva secunde in pielea niponului. Ati fi avut agresivitatea necesara sa incercati o depasire in fata campionului mondial, riscand sa ratati o clasare in puncte? Hmm, asa ma gandeam si eu.

Si ca sa inchei intr-o nota amuzanta, Kobayashi declara la finalul sezonului ca, daca nu va reusi sa-si asigure locul in Formula 1 in 2010, va munci din nou in restaurantul de sushi al tatalui sau din Japonia, pentru ca nu are bani sa isi cumpere un loc in Marele Circ (nu, nu e nicio gluma).

Ei bine, industria de sushi a pierdut un bucatar, dar Formula 1 a castigat un pilot.

Calendarul Formulei 1 s-a imbogatit luni in mod oficial cu unul dintre cele mai pretioase circuite din istoria sporturilor cu motor. Silverstone va continua sa gazduiasca Marele Premiu al Marii Britanii pana in 2026, potrivit noului contract semnat cu Ecclestone.

Este poate cea mai buna veste pentru Formula 1 din acest an, cu exceptia participarii in competitie a noilor echipe independente dupa retragerea a trei patru constructori.

Prezenta acestui circuit in calendar este extrem de importanta pentru britanici, care la randul lor reprezinta una dintre cele mai importante natiuni din Formula 1. Daca nu ma insala memoria, cursa de la Silverstone din acest an a fost urmarita de 135.000 de spectatori, iar totalul cumulat pentru cele trei zile de Grand Prix se ridica la 320.000 de spectatori.

Vestea asta ma determina sa sper ca tarile cu traditie in Formula 1 vor continua sa fie reprezentate in calendar. Canada a revenit, Marea Britanie ramane, sa speram ca Franta va reveni la randul ei cat mai repede. Pentru ca indiferent cat de high-tech va fi circuitul din Abu Dhabi, acesta nu va putea egala circuitele de traditie din Europa la capitolul istorie.

Un sezon 2009 asteptat cu sufletul la gura pentru a oferi in sfarsit mult doritele dueluri roata la roata s-a transformat intr-unul al uriaselor suprize. Departe de a oferi spectacolul promis in timpul curselor, noul regulament tehnic a produs o inversare a polilor de putere din Formula 1, iar acest lucru a inviorat o competitie dominata autoritar in ultimii ani de McLaren, Ferrari si Renault.

Am trecut peste o dominatie incredibila a celor de la Brawn GP in Australia, peste minciunile lui Hamilton de la Melbourne, peste furtuna tropicala de la Sepang care a intrerupt Marele Premiu al Malaeziei, peste scandalul dublului deflector, peste cele 6 victorii obtinute obtinute de Button in primele 7 curse, peste revenirea tardiva a celor de la Red Bull in lupta pentru titlu, peste cele doua victorii ale lui Hamilton si peste succesul surprinzator al lui Kimi Raikkonen.

Am ajuns din nou in Brazilia, unde Button si-a vazut visul cu ochii in cel de-al 10-lea sezon petrecut in Marele Circ, iar Brawn GP a devenit prima echipa care castiga titlul mondial in sezonul de debut. In sfarsit, am ajuns la Abu Dhabi pentru a vedea cea mai buna infrastructura din Formula 1 si pentru a incheia in cel mai bun mod posibil sezonul 2009.

Acum, la final de sezon, merita sa reflectam asupra celor 220 de zile care au trecut de la primele antrenamente libere din Australia si pana la steagul cu patratele de la Abu Dhabi. Pentru ca au fost intr-adevar 220 de zile sinonime cu un soc electric care ne-a brazdat trupurile prin suprizele de pe circuit si din afara lui. Iar protagonistii acestui sezon au fost nimeni altii decat cei pe care ii puteti vedea in fotografia de mai jos (click pe poza pentru zoom):

Probabil cea mai spectaculoasa coincidenta din Formula 1 din ultimii ani:

Interlagos, Brazilia, 18 octombrie 2009:

La volanul unui monopost cu motor Mercedes si avand inscriptionat numarul 22, un pilot englez a terminat cursa de la Interlagos pe locul 5 si a cucerit titlul mondial in dauna unui pilot brazilian.

Interlagos, Brazilia, 2 noiembrie 2008:

La volanul unui monopost cu motor Mercedes si avand inscriptionat numarul 22, un pilot englez a terminat cursa de la Interlagos pe locul 5 si a cucerit titlul mondial in dauna unui pilot brazilian.

Si sa mai spuna cineva ca istoria nu se repeta…

Via | GrandPrix

Nu este cazul sa ne entuziasmam peste masura de titlul mondial cucerit de Jenson Button. Desi a dominat sezonul de la un capat la celalalt, Button a aratat in multe momente ca se afla pe prima treapta a podiumului printr-o conjunctura de evenimente: McLaren si Ferrari au fost la pamant la inceputul sezonului, iar Brawn GP a dezvoltat cel mai bun monopost gratie unui geniu pe nume Ross Brawn. Britanicul nu a mai castigat nicio cursa de la Marele Premiu al Turciei din 7 iunie si ocupa locul 6 (!) intr-un clasament al ultimelor 9 Mari Premii.

Punctul central al ultimelor saptamani a fost daca Button merita sa fie campion. Adevarul este ca 2009 a fost (si inca mai este pentru doua saptamani) un sezon aparte, cu numeroase schimbari si rasturnari de situatie. Cu siguranta Button merita mult mai mult decat Barrichello sa fie campion, iar acelasi lucru este valabil si in cazul celorlalti piloti.

Poate ca singura exceptie este Vettel, care a fost tradat de evenimentele nefericite prin care a trecut Red Bull mai ales in primele doua curse ale anului.

Astfel, putem spune ca Button merita sa fie campion in 2009, insa asta nu inseamna ca se alatura unui club select de piloti format din, sa zicem, Ayrton Senna, Michael Schumacher sau Alain Prost. Pentru asta iti trebuie mult mai multe calitati, iar Button nu le-a aratat pana acum, desi se apropie de finalul celui de-al 10-lea sezon al carierei.

Declaratiile facute miercuri de Massa la adresa lui Alonso pareau sa conduca direct la un razboi psihologic intre cei doi piloti care vor concura pentru Ferrari in 2010.

Surprinzator, Alonso a minimalizat atacul brazilianului, iar intalnirea face2face de la Interlagos a decurs mai mult decat amical. Dupa cateva clipe in care a stat incruntat, Alonso si-a recapatat zambetul si a dat mana cu Massa pentru cateva fotografii de presa.

Aceste fotografii merita insa sa fie puse in rama. Anul viitor, lupta pentru titlul mondial i-ar putea obliga pe cei doi coechipieri sa aiba o atitudine mult mai rece unul fata de celalalt. Primul semnal a venit deja la Interlagos. Cred ca este doar o chestiune de timp pana cand il vom primi pe al doilea.

Departe de a fi peste media sezonului din punct de vedere al spectacolului de pe circuit, Marele Premiu al statului Singapore ne-a oferit si cateva doze de accidente si rasturnari de situatii, care au constituit tot atatea motive de altercatii verbale la finalul cursei.

Cel mai radical a fost veteranul Heidfeld, care a aruncat o adevarata ploaie de jigniri la adresa tanarului Sutil, din cauza incidentului de cursa in urma caruia amandoi au abandonat. Iata cuvintele lui Nick asa cum au fost ele rostite, in limba engleza: “I still think it was completely stupid of Sutil, he kept going and went back onto the circuit without looking. Maybe we try to find a brain for him!”

Undeva pe podium, Fernando Alonso nu a uitat modul in care a castigat cursa de anul trecut din Singapore, motiv pentru care a rostit urmatoarele cuvinte: “I dedicate this podium to Flavio – he is at home but he is part of the success we had today”.

Si incheiem cu o imagine caracteristica pentru Singapore, acolo unde denivelarile circuitului au produs numeroase scantei, de data aceasta la propriu.

Unul dintre motivele pentru care Bernie Ecclestone isi doreste atat de mult sa mute centrul de putere al Formulei 1 in Asia este excentricitatea constructiilor realizate pe acest continent.

De exemplu, in apropierea circuitului din Singapore exista un teren de fotbal suspendat deasupra apei. Bine ca Orientul Mijlociu este dominat de desert, altfel seicii ar fi in stare sa contruiasca un circuit pe apa.

Fotografia a fost realizata de Rubens Barrichello din camera sa de hotel. Nu are o vedere prea rea, nu-i asa?

PS: Da, stiu, subiectul este putin offtopic. Insa avem nevoie si de putina relaxare inaintea unui weekend ce se anunta cu cat mai nebun cu cat nu este exclus ca pilotii sa concureze pentru prima oara pe ploaie in timpul noptii.

Nu era suficient ca Bernie Ecclestone este atras mai mult de banii din Orientul Mijlociu si Asia decat de traditionalismul circuitelor din Europa. Mai nou, pana si europenii se ridica impotriva propriilor interese, nemultumiti ca 20 de “nebuni” concureaza la viteze ametitoare timp de trei zile pe an intr-o padure.

Vorbim bineinteles despre circuitul de la Spa-Francorchamps, care tocmai a pierdut licenta de organizare a curselor din cauza poluarii fonice invocate de cativa rezidenti.

Pierderea permanenta a circuitului din calendarul competitional ar reprezenta o grea lovitura pentru Formula 1. Spa-Francorchamps este considerat in unanimitate de piloti si echipe drept cel mai bun circuit de curse din calendar, iar virajul Eau-Rouge (foto) este cunoscut in intreaga lume pentru experienta unica oferita la volanul unui monopost care atinge aproape 300 km/h.

Nu este cazul sa pierdem si Spa-Francorchamps, dupa ce am pierdut circuitele de mare traditie de la Magny Cours, Silverstone si, foarte posibil in viitorul apropiat, Hockenheim si Nurburgring. Usor, usor, Europa devine un fel de Elvetie, Tara Cantoanelor interzicand complet sporturile cu motor intre 1955 si 2007. In acest ritm vom ajunge sa avem o singura cursa europeana, pentru ca Marele Premiu al statului Monaco va fi intotdeauna prezent la datorie.

Ramane sa ne refugiem prin toate colturile lumii si sa ne uitam siderati la ritualurile fara sens ale bastinasilor in timp ce pilotul nostru favorit trece linia de sosire a Marelui Premiu al statului Papua Noua Guinee.

Ma asteptam ca Renault sa concureze bine-mersi in ultimele curse ale sezonului, precum si in 2010, in ciuda evenimentelor din Singapore.

Ma asteptam ca Fernando Alonso sa fie considerat curat ca lacrima doar de dragul de a nu strica reputatia unui dublu campion mondial si, de ce nu, unui viitor pilot al Scuderiei Ferrari.

Ma asteptam ca Flavio Briatore sa primeasca o suspendare. E drept, vizam o suspendare de 2-3 ani, nicidecum una pe viata.

Insa nu ma asteptam ca Renault sa nu pateasca practic nimic de pe urma acestui scandal. Francezii pot rasufla usurati pentru ca, cu exceptia unor cheltuieli de cateva mii de euro pentru investigatia FIA, nu vor avea nimic de pierdut.

Este incredibil ca, dupa astfel de fapte, Renault continua sa figureze pe locul 4 in clasamentul constructorilor din sezonul 2008. Rezultatele sale din sezonul precedent trebuiau pur si simplu sterse cu buretele, asa cum s-a intamplat in cazul McLaren de acum doi ani.

De asemenea, este incredibil ca Renault nu a primit niciun fel de amenda pentru aceasta conspiratie. Un pilot care trece cu 100 km pe ora pe linia boxelor primeste o amenda de cateva mii de euro, in timp ce o echipa care ii pune viata in pericol propriului sau pilot si comploteaza la rezultatul final al cursei nu este sanctionata deloc.

Este incredibil ca o echipa care a trucat practic rezultatul unei curse poate sa scape atat de usor de un Consiliu Mondial care in alte randuri este draconic pentru cea mai mica aberatie posibila.

De fapt, FIA a demonstrat ca si aceasta decizie este una cu substrat politic. Cum sa excluzi Renault din Formula 1 pentru cel putin un sezon cand francezii ofera motoare pentru Red Bull Racing, Mercedes nu poate oferi unitati pentru toate echipele, iar motorul Toyota este superior doar in comparatie cu Cosworth.

De asemenea, cum poti sa amendezi Renault cu vreo 50 de milioane de euro cand criza economica a lovit puternic constructorul francez, iar suma ar fi echivalenta cu bugetul anual dorit de FIA pentru echipele din Marele Circ.

Vorbim, in realitate, de un precedent extrem de periculos. Mesajul transmis indirect de FIA este ca ca orice echipa poate truca rezultatul unei curse fara sa riste sanctiuni, in cazul in care isi concediaza sefii. Trebuie doar sa produci evenimentul in locul si la momentul potrivit.