Daniel Popescu

Cand toata lumea se pregatea de petrecerea pentru Revelionul 2009, Pino Allievi scria pentru Gazzetta dello Sport un articol care va ramane in memoria multor jurnalisti din intreaga lume. Era 29 decembrie 2008, iar sinteza articolului lui Allievi suna cam asa:

“Publicatia italiana Gazzetta dello Sport sustine ca Fernando Alonso a semnat deja un contract secret cu Scuderia Ferrari valabil intre 2011-2014. Sursa citata a adaugat ca intelegerea, valabila pentru o perioada de 4 ani, ar putea intra in vigoare chiar din 2010, in cazul in care echipa italiana nu va fi multumita de prestatiile lui Raikkonen din sezonul urmator”.

Nu stiu cati dintre noi am crezut in aceste informatii. Marturisesc ca personal am fost foarte sceptic la momentul respectiv, pentru ca Alonso dadea asigurari ca va ramane la Renault inca doi ani, in timp ce Ferrari anuntase cu putin timp in urma ca Massa si Raikkonen au semnat pentru 2010.

Noua luni si o zi mai tarziu, zvonul s-a confirmat: Fernando Alonso va fi noul pilot al Scuderiei Ferrari timp de trei sezoane incepand din 2010. Allievi s-a inselat in privinta unui singur aspect: durata contractului. Dar ce conteaza acest lucru cand a fost primul care a anuntat transferul?

Intreaga poveste demonstreaza ca, in unele cazuri, zvonurile cele mai incredibile pot avea un sambure de adevar. Sigur, cu conditia ca sursa sa fie de incredere si sa-si fi demonstrat calitatea pe parcursul timpului. Iar Pino Allievi are toate motivele sa fie un jurnalist fericit in acest moment. Va mai avea cineva curaj sa il contrazica pe italian pe seama articolelor pe care le va scrie pentru Gazzetta dello Sport?

Timp de cateva luni bune, Bernie Ecclestone si-a justificat propunerea de a introduce sistemul medaliilor prin faptul ca titlul mondial s-ar decide in ultima etapa, moment in care pilotii cu sanse la trofeu ar da totul pentru victorie.

Sezonul 2009 vine insa sa infirme aceasta ipoteza, intrucat cu trei curse inainte de finalul sezonului Button ar fi fost deja campion mondial. Intr-un astfel de context, interesul pentru aceste trei curse ar fi fost aproape egal cu zero pentru fanii obisnuiti ai Formulei 1, iar competitia ar fi ramas atractiva doar pentru “fanatici”.

Este cea mai buna dovada ca sistemul punctelor este cel mai bun pentru determinarea campionului mondial. Chiar daca Button este virtual campion cu 15 puncte avans, Barrichello si Vettel ofera in continuare un dram de speranta pentru multi fani, ceea ce sporeste fara indoiala atractivitatea acestui final de sezon.

Departe de a fi peste media sezonului din punct de vedere al spectacolului de pe circuit, Marele Premiu al statului Singapore ne-a oferit si cateva doze de accidente si rasturnari de situatii, care au constituit tot atatea motive de altercatii verbale la finalul cursei.

Cel mai radical a fost veteranul Heidfeld, care a aruncat o adevarata ploaie de jigniri la adresa tanarului Sutil, din cauza incidentului de cursa in urma caruia amandoi au abandonat. Iata cuvintele lui Nick asa cum au fost ele rostite, in limba engleza: “I still think it was completely stupid of Sutil, he kept going and went back onto the circuit without looking. Maybe we try to find a brain for him!”

Undeva pe podium, Fernando Alonso nu a uitat modul in care a castigat cursa de anul trecut din Singapore, motiv pentru care a rostit urmatoarele cuvinte: “I dedicate this podium to Flavio – he is at home but he is part of the success we had today”.

Si incheiem cu o imagine caracteristica pentru Singapore, acolo unde denivelarile circuitului au produs numeroase scantei, de data aceasta la propriu.

Chiar daca vestea ca banca olandeza ING si compania de asigurari Mutua Madrilena au reziliat contractele cu Renault nu este nici pe departe una pozitiva pentru Formula 1, fanii Formulei 1 au demonstrat din nou ca au un simt al umorului foarte dezvoltat.

Poate si pentru ca multi simt probabil ca s-a facut in sfarsit dreptate in cazul Crashgate, fanii au inlocuit stickerele ING si Mutua Madrilena cu declaratii precum “car for sale”, “can spin when required”, “managed to get rid of Italian dictator”, “now whit 100% less Flav” sau “Total fail”.

Pe celelalte va invit sa le descoperiti singuri in imaginea de mai jos. Click pe foto pentru zoom.

Via | Lukehmuse at Photobucket

Unul dintre motivele pentru care Bernie Ecclestone isi doreste atat de mult sa mute centrul de putere al Formulei 1 in Asia este excentricitatea constructiilor realizate pe acest continent.

De exemplu, in apropierea circuitului din Singapore exista un teren de fotbal suspendat deasupra apei. Bine ca Orientul Mijlociu este dominat de desert, altfel seicii ar fi in stare sa contruiasca un circuit pe apa.

Fotografia a fost realizata de Rubens Barrichello din camera sa de hotel. Nu are o vedere prea rea, nu-i asa?

PS: Da, stiu, subiectul este putin offtopic. Insa avem nevoie si de putina relaxare inaintea unui weekend ce se anunta cu cat mai nebun cu cat nu este exclus ca pilotii sa concureze pentru prima oara pe ploaie in timpul noptii.

Nu era suficient ca Bernie Ecclestone este atras mai mult de banii din Orientul Mijlociu si Asia decat de traditionalismul circuitelor din Europa. Mai nou, pana si europenii se ridica impotriva propriilor interese, nemultumiti ca 20 de “nebuni” concureaza la viteze ametitoare timp de trei zile pe an intr-o padure.

Vorbim bineinteles despre circuitul de la Spa-Francorchamps, care tocmai a pierdut licenta de organizare a curselor din cauza poluarii fonice invocate de cativa rezidenti.

Pierderea permanenta a circuitului din calendarul competitional ar reprezenta o grea lovitura pentru Formula 1. Spa-Francorchamps este considerat in unanimitate de piloti si echipe drept cel mai bun circuit de curse din calendar, iar virajul Eau-Rouge (foto) este cunoscut in intreaga lume pentru experienta unica oferita la volanul unui monopost care atinge aproape 300 km/h.

Nu este cazul sa pierdem si Spa-Francorchamps, dupa ce am pierdut circuitele de mare traditie de la Magny Cours, Silverstone si, foarte posibil in viitorul apropiat, Hockenheim si Nurburgring. Usor, usor, Europa devine un fel de Elvetie, Tara Cantoanelor interzicand complet sporturile cu motor intre 1955 si 2007. In acest ritm vom ajunge sa avem o singura cursa europeana, pentru ca Marele Premiu al statului Monaco va fi intotdeauna prezent la datorie.

Ramane sa ne refugiem prin toate colturile lumii si sa ne uitam siderati la ritualurile fara sens ale bastinasilor in timp ce pilotul nostru favorit trece linia de sosire a Marelui Premiu al statului Papua Noua Guinee.

Printre numeroasele decizii mai mult sau mai putin inspirate luate in cazul Renault, Consiliul Mondial al FIA a strecurat cateva cuvinte si despre mult-trambitata egalizare a motoarelor.

Forul prezidat pentru inca o luna si o zi de Max Mosley a decis ca echipele pot egaliza motoarele pentru sezonul 2010, insa metoda propusa contrazice insasi esenta competitiei: constructorul cu cel mai puternic motor trebuie sa reduca performanta acestuia pana la nivelul unitatilor oferite de rivali. O decizie absolut jenanta care va fi justificata, in mod sigur, prin intentia de a evita escaladarea costurilor din Formula 1.

Formula 1 si-a castigat reputatia de sport in care tehnologia se imbina cu calitatile pilotilor pentru a oferi cea mai puternica competitie din lumea sporturilor cu motor. Sa impui unui constructor sa reduca performanta unei componente atat de importante precum motorul contravine, cum spuneam, spriritului competitiei. In mod normal, conform regulamentului, constructorii cu motoare mai slabe ar fi trebuit sa aiba permisiunea de a dezvolta unitatile la nivelul celei mai performante.

Toata lumea stie ca cel mai slab motor din sezonul 2010 va fi cel furnizat de Cosworth, pentru simplul motiv ca americanii se bazeaza pe unitatea oferita in sezonul 2006 celor de la Williams. Sigur ca nu se pune problema, dar cum ar fi ca Mercedes sa fie obligata sa reduca performanta la nivelul motorului Cosworth?

Din punctul meu de vedere, solutia cea mai viabila este ca echipele sa aiba permisiunea sa dezvolte motoarele pe tot parcursul sezonului, concomitent cu impunerea unor restrictii de fiabilitate severe, de exemplu 3-4 motoare pentru un an intreg. In acest fel, echipele nu ar cheltui sume exorbitante pentru dezvoltare pentru ca ar obligate sa asigure o fiabilitate sporita a unitatilor. Iar tehnologia de fabricatie a unor motoare fiabile in conditii de cursa ar putea fi transferata, intr-un fel sau altul, si pe masinile de strada. Si, pana la urma, in acest fel am vorbi despre o adevarata concurenta in Formula 1.

Ma asteptam ca Renault sa concureze bine-mersi in ultimele curse ale sezonului, precum si in 2010, in ciuda evenimentelor din Singapore.

Ma asteptam ca Fernando Alonso sa fie considerat curat ca lacrima doar de dragul de a nu strica reputatia unui dublu campion mondial si, de ce nu, unui viitor pilot al Scuderiei Ferrari.

Ma asteptam ca Flavio Briatore sa primeasca o suspendare. E drept, vizam o suspendare de 2-3 ani, nicidecum una pe viata.

Insa nu ma asteptam ca Renault sa nu pateasca practic nimic de pe urma acestui scandal. Francezii pot rasufla usurati pentru ca, cu exceptia unor cheltuieli de cateva mii de euro pentru investigatia FIA, nu vor avea nimic de pierdut.

Este incredibil ca, dupa astfel de fapte, Renault continua sa figureze pe locul 4 in clasamentul constructorilor din sezonul 2008. Rezultatele sale din sezonul precedent trebuiau pur si simplu sterse cu buretele, asa cum s-a intamplat in cazul McLaren de acum doi ani.

De asemenea, este incredibil ca Renault nu a primit niciun fel de amenda pentru aceasta conspiratie. Un pilot care trece cu 100 km pe ora pe linia boxelor primeste o amenda de cateva mii de euro, in timp ce o echipa care ii pune viata in pericol propriului sau pilot si comploteaza la rezultatul final al cursei nu este sanctionata deloc.

Este incredibil ca o echipa care a trucat practic rezultatul unei curse poate sa scape atat de usor de un Consiliu Mondial care in alte randuri este draconic pentru cea mai mica aberatie posibila.

De fapt, FIA a demonstrat ca si aceasta decizie este una cu substrat politic. Cum sa excluzi Renault din Formula 1 pentru cel putin un sezon cand francezii ofera motoare pentru Red Bull Racing, Mercedes nu poate oferi unitati pentru toate echipele, iar motorul Toyota este superior doar in comparatie cu Cosworth.

De asemenea, cum poti sa amendezi Renault cu vreo 50 de milioane de euro cand criza economica a lovit puternic constructorul francez, iar suma ar fi echivalenta cu bugetul anual dorit de FIA pentru echipele din Marele Circ.

Vorbim, in realitate, de un precedent extrem de periculos. Mesajul transmis indirect de FIA este ca ca orice echipa poate truca rezultatul unei curse fara sa riste sanctiuni, in cazul in care isi concediaza sefii. Trebuie doar sa produci evenimentul in locul si la momentul potrivit.

Dosarul Crashgate a fost intors pe toate fetele in aceasta saptamana, odata cu scurgerea pe internet a unor documente confidentiale ale FIA legatede acest caz.

Am asistat impreuna la o serie de dezvaluiri, pe alocuri halucinante, despre Nelson Piquet Jr, Flavio Briatore sau Pat Symonds. Pe scurt, despre Renault.

Pentru ca suntem la final de saptamana si este putin probabil sa avem parte de noi informatii despre acest caz, va invit sa recititi toate informatiile despre Crashgate. Le gasiti aici, sortate in ordine invers cronologica. O atentie deosebita merita sa aruncati asupra dosarului FIA impotriva Renault, care cuprinde toate documentele scurse pe internet despre acest caz.

Acum, cand avem toate aceste informatii in fata, cred ca suntem in masura sa anticipam cu un anumit grad de eroare verdictul pe care il va da FIA in acest caz pe 21 septembrie. Mai intai va invit sa raspundeti la urmatorul sondaj, iar la final veti putea citi si opinia mea.

Personal, anticipez ca Renault va primi o amenda de maxim 50 de milioane de dolari, iar rezultatele echipei din sezonul 2008 vor fi anulate fara modificarea retroactiva a clasamentelor de cursa. Nu cred ca Renault va fi exclusa din Formula 1 pentru ca echipa va pleda vinovata in acest caz si va sustine ca niciunul dintre artizanii accidentului nu mai este prezent in cadrul team-ului – da, asta inseamna ca, in opinia mea, Fernando Alonsova fi considerat curat ca lacrima.

Foarte probabil, Renault va continua in Formula 1 dupa acest episod, iar peste cateva luni toata lumea va fi uitat de acest scandal. Formula 1 va merge mai departe.

Surprizele in cazul Crashgate se tin lant pe masura ce ne apropiem de apocaliptica reunire a Consiliului Mondial al FIA de pe 21 septembrie.

Ultima piesa din puzzle este concedierea celor doi capi ai echipei care au participat in mod direct la aceasta afacere murdara: Flavio Briatore si Pat Symonds.

Daca despre Briatore nu imi pare rau deloc, pentru ca este cunoscut de mult timp pentru caracterul si actiunile sale nesportive, nu acelasi lucru il pot spune despre Symonds.

Nascut in Marea Britanie in 1953, Symonds este, sau mai bine spus era, unul dintre cei mai respectati ingineri si strategi de cursa din Formula 1. Cariera sa in Formula 1 se intinde pe o perioada de aproape 30 de ani, debutul fiind consemnat la inceputul anilor ‘80 la Toleman. A ramas alaturi de aceasta echipa chiar si dupa ce a fost achizitionata de Benetton si, ulterior, de Renault. A progresat treptat in cariera si a ajuns sa fie director al departamentului de inginerie incepand din 2001.

Putini stiu faptul ca Symonds este singurul inginer senior din Formula 1 care a colaborat indeaproape cu trei dintre cei mai importanti piloti din istoria competitiei: Ayrton Senna, Michael Schumacher si Fernando Alonso.

Scandalul in care este implicat in prezent cu Renault i-a distrus insa cea mai mare parte a reputatiei. Foarte probabil isi va pierde si respectul si increderea pe care o castigase in paddock pe parcursul a trei decenii. Pentru Symonds, totul s-a naruit ca un castel din carti de joc pentru o amarata de victorie in Singapore.

Stau si ma intreb ce il poate determina pe un astfel de tehnician sa comita o astfel de infractiune. Nu pot decat sa ma gandesc la influenta negativa pe care a primit-o treptat de la Briatore. Insa britanicul are o sansa unica sa isi spele pacatele. Sper ca pe 21 septembrie va avea curajul necesar sa dezvaluie intreaga operatiune denumita pompos de presa “crashgate”. Este singura cale prin care ar putea salva macar partial situatia.