Bogdan Mirica

De vreo câteva luni, în fiecare dimineaţă, mă întâlnesc cu Pasajul Obor. Ne cunoaştem de mult. Încă de pe vremea când zona se cobora la înălţimea numelui: Obor. Am parcurs împreună etapa modernizării lui Onţanu şi m-am bucurat de faţa europenizată a intersecţiei de deasupra sa. Am tot zis că e un crâmpei de civilizaţie austriacă.

Cu timpul însă, numele şi-a pus din nou amprenta asupra modernităţii. Ca un jug ce atârnă greu la gâtul civlizaţiei. Obor-ul a reînviat cu comercianţi ambulanţi, miros de urină, maidanezi, pereţi scorojiţi şi scări rulante care scârţâie îmbâcsite. A reînviat mototolind spoiala occidentală pe care o primise în 2008.

Dar spiritul mahalalei de altădată nu se opreşte aici. El coboară dincolo de intersecţie. În subteran. Acolo unde de câteva luni eu şi Pasajul Obor ne privim în ochi prin beznă. O beznă pe care o tai cu cuţitul, chiar dacă afară soarele e la amiază. E plăcut să experimentezi de cel puţin două ori pe zi coborârea în întuneric, vecină cu deprimarea.

De câteva săptămâni am observat că primarul sectorului 2 a găsit o soluţie salvatoare. Nu e un Dorel minune care lipeşte fire, nici o echipă de intervenţie specializată. E o amărâtă de tablă pe care scrie: „Iluminatul public defect”. E drept că e mai ieftină decât cei 600 de metri de cabluri pe care primăria îi tot licitează de parcă ar fi Arca lui Noe. E drept şi că cei 600 de metri de cablu au fost furaţi de un grup de oameni conduşi de acelaşi spirit al generaţiilor: spiritul Obor.

Credit Foto: subiectiv.ro

Nu am nimic personal cu motocicliştii. Încerc să le fac loc în trafic şi mă bucur că majoritatea sunt civilizaţi şi mulţumesc. Am însă o problemă cu, să le zicem scuterişti. Nu aş vrea să generalizez. Nu toţi pot fi încadraţi în această categorie. Unii dintre ei sunt responsabili, poartă cască, chiar şi genunchiere, ba mai şi semnalizează.

Am o problemă cu puştii care odată ajunşi la pubertate încep să încalece pe „atelajele” cu două roţi asemeni vechilor fii de boieri pe bidivii negri cu stea în frunte. Cu gura până la urechi, cu picioarele crăcănate, smucind de ghidon şi strângând cu putere acceleraţia. Unora nici nu le-a dat mustaţa, dar mustesc de adrenalină împrăştiată pe şosele de multe ori la pachet cu propria viaţă.

Şi te trezeşti că soarta tocmai te desemnează să devii călăul unui ţânc neatent şi fără cască. Sau, în anumite situaţii, al unui zidar plecat să-şi cumpere bere la PET din capătul străzii. Remuşcări, vină, procese de conştiinţă nu pot şterge pierderea unei vieţi din prostie.

Potrivit datelor existente în registrele nu ştiu cui, pe şoselele noastre există 300.000 de mopede. Deci material suficient pentru tragedii. Poliţia a întocmit dosar penal pentru 2081 de scuterişti prinşi că au condus fără permis. Dacă ne raportăm la cele 300.000 sunt puţini. Foarte puţini.

Să sperăm că se schimbă ceva, acum că mai multe capete luminate din Ministerul Transporturilor au întocmit normele de instruire a celor care vor să obţină permisul de categorie AM, categorie specială mopedelor.

Colegul meu Sebastian vă explică pe larg de ce aveţi nevoie pentru a circula în siguranţă pe mopedul vostru, aici.

Weekendul 26-27 ianuarie se anunţă a fi unul extrem de dificil pentru şoferii care intenţionează să folosească şoselele din Estul ţării. Agenţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare de god galben şi portocaliu pentru mai multe judeţe din estul şi sudul României. Cele două culori, care strecoară panica pe căile undelor în fiecare casă din România, anunţă precipitaţii abundente, intensificări ale vântului şi viscol.

Dacă o luăm ca la lecţia de geografie, va ploua în judeţele din sudul ţării, iar vântul va atinge viteze de 50-60 de km/h. Va ninge în Carpaţii Orientali şi în Munţii Bucegi, adică pe Valea Prahovei. Aviz schiorilor, pentru care codul galben e o veste bună.

Să trecem însă şi la judeţele panicate de culoarea portocaliu. Prognoza este sumbră. Se anunţă căderi importante de zăpadă, viscol cu vânt de 70 km/h şi reducerea vizibilităţii la sub 50 de metri. Nu vi se pare un scenariu cunoscut. Ceea ce vi se va părea şi mai familiar va fi blocarea drumului european E85. Asta pentru că, printre judeţele afectate de codul portocaliu sunt Neamţ, Bacău, Vrancea şi nordul Buzăului.

Echipajele de deszăpezire nu vor face faţă troienelor, drumarii vor privi către cer aşteptând să se oprească şi sute de maşini plecate la drum în ciuda atenţionărilor se vor trezi blocate. La ora aceasta E85 este închis între localităţile Tişiţa şi Adjud, însă treptat troienele vor mai înghiţi şi alţi kilometri de asfalt.

Meteorologii se pregătesc să prelungească atenţionarea de cod portocaliu până duminică. Un comunicat va fi făcut public în jurul orei 14:00.

Acum mai bine de doi ani, prin 2008, eram un gură-cască pe dealurile din apropierea localităţii Cheia. Ajunsesem acolo pe o ploaie turnată fără milă din norii plumburii, speriat puţin de ceea ce voi găsi la Academia de Off-Road Land Rover. Habar nu aveam cu ce naiba se mănâncă cuvintele astea două, OFF-ROAD, şi de ce ajung unii la orgasm după ce se tăvălesc prin noroi toată ziua şi trag ca descreieraţii de maşini înţepenite.

Pentru mine, până atunci, cea mai tare experienţă în teren accidentat fusese coborârea unui deal, pe care iarna unii se dădeau probabil cu sania, la volanul unui Renault Koleos. Maşină capabilă, îmi ziceam în sinea mea.

De nemernicia gândurilor mele profane aveam să mă lămuresc după numai câteva ore de stat în creierul munţilor, mustind a ploaie, cu ochii căscaţi în orbite, siderat de ceea ce mi se deschidea în faţa ochilor. O lume nouă, fascinantă, pe care o sorbeam cu nesaţul unui burete: şleauri, vaduri cu apă, bolovani uzi, pante abrupte, încrucişări de punţi, troliu.

Cuvintele mari sunt incapabile să descrie emoţia, extazul, frica, teroarea, adrenalina şi satisfacţia pe care am trăit-o acolo. Am scris un reportaj care încearcă să povestească experienţa, dar nu e foarte convingător, recunosc.

Cert este că, la finalul zilei, mă simţeam ca un Neanderthalian care face cunoştinţă cu soarele, după o viaţă trăită în peşteră. Un Neanderthalian luat de mână şi scos la lumină de un OM. Un OM ale cărui cuvinte le-am sorbit ca pe un vin nobil la masa de seară. Un OM de la care am ascultat poveşti ca în copilărie, când bunicul pregătea istorisiri cu Harap-Alb şi Prâslea. Un OM care mi-a arătat ce înseamnă off-road-ul şi mi-a deschis o sete greu de ostoit.

O sete care m-a făcut să port două săptămâni la rând o afurisită de şapcă cu Land Rover Academy, deşi uram şepcile. O sete care m-a făcut să păstrez şapca şi acum. O sete care m-a făcut să-mi înrămez diploma obţinută atunci. O sete care nu se stinge, deşi OMUL s-a stins.

Omul s-a numit Oresti Marmara. A plecat zilele trecute în linişte să cutreiere nişte coclauri mai verzi, nişte dealuri clădite pe vise, într-o lume imaginară. În cazul lui, “Odihnească-se în pace!” ar putea fi înlocuit cu altceva: “Cutreieră în pace!”.

Chinezii nu renunta la lupta si pornesc ofensiva masinilor de lux. Asa cum va anuntam astazi, producatorul chinez Nanjing a prezentat publicului modelul MG 7 Series, prima incercare importata de revitalizarea a brandului britanic dupa achizitionarea de catre constructorul chinez.

Pentru mine personal (recunosc ca am fost un fan al modelelor Rover) decizia de vinde toate drepturile constructorului britanic catre Nanjing, m-a intristat. Ma asteptam la ce e mai rau: plastic de cea mai joasa speta, tapiserie din vinilin, portiere care abia se inchid, motoare care pica dupa jumatate de an… cam asta era tot ceea ce imi putea inspira un constructor chinez.

Recunosc acum, la vederea noului MG 7, ca am judecat gresit micii orezari Nanjing, care se pare ca au facut o treaba buna cu noul model. Traditia britanica a fost putin slefuita iar formele exterioare au fost pastrate aproape intacte. Ce sa mai zic… asiaticii astia mi-au inchis gura cu un nou “Rover 75″. Dupa mine, invazia modelelor japoneze va fi concurata in 10 ani de invazia modelelor chinezesti, orezarii perfectionandu-si treptat tehnologia la fiecare salon auto. Vom asista cu siguranta la reeditarea istoriei japoneze.

CONCLUZIE: Combinati ceaiul englezesc cu orezul chinezesc si va iese un MG 7 Series.

Un lant de exemplare BMW M3 E92, aliniate in cea mai perfecta ordine isi asteapta cuminti soferii. Este vorba de un parc auto destinat cursurilor de pilotaj organizate de BMW pe noul circuit de la Nurburgring. “Invataceii” vor avea ocazia sa conduca live cea mai proaspata bestie cu motor V8, scoasa de constructorul bavarez. Asa da cursuri de pilotaj profesionist…

Ma intreb cand si cine va pune la cale un asemenea eveniment si la noi in Romania. Poate Dacia, poate Renault, poate Ford, poate! Ce-i drept, cu o duzina de Loganuri poti organiza foarte simplu un curs de pilotaj profesionist pe macadamurile capitalei.

CONCLUZIE: Unii chiar invata sa sofeze profesionist pe BMW M3.

Potopul mi-a distrus un weekend care incepuse aproape perfect. Intreaga tara a fost martora weekend-ul acesta unei noi serii de avertizari multicolore: galbene-portocalii. Cu totii am vazut ce se intampla in tara si nu ne-am gandit ca asa ceva ni se poate intampla si noua. Acelasi lucru l-am zis si eu cand am vazut imaginile de la televizor. Mai tarziu insa aveam sa vad galben-portocaliu in fata ochilor.

Am plecat vineri seara catre Poiana Campina, o localitate din judetul Prahova cu cativa prieteni. Ca mijloc de transport am ales un Renault Megane sedan proprietate personala. Drumul (pietruit si nu asfaltat) care ne-a lasat in poarta casei fusese proaspat rascolit de utilajele primariei pentru inlocuirea tevilor de apa. Tonele de pamant galben rascolite au fost aruncate inapoi doar atat cat sa carpeasca scormonelile recente. Asa si?

Toate bune si frumoase pana sambata noaptea cand au inceput ploile. Si a plouat… si a plouat… si a plouat pana cand intr-un final… s-a oprit. Ok hai inapoi la Bucuresti ca weekendul s-a terminat… Toate ca toate dar mai pleaca daca poti… Am alcatuit un comando “pregatit” pentru astfel de situatii de urgenta, inarmat cu lopeti pentru a razbate dincolo de panta cu inclinare de 40 de grade.

In prima instanta am reusit sa inaintam vreo cativa metri lasand in urma transee de noroi. Preocupat sa mentin o traiectorie oarecum rectilinie nu am observat ca in viteza 1 ajunsesem deja la 5000 si ceva de rpm si ca deja Megane-ul incepuse sa “transpire” si sa respire greu prin radiator. L-am lasat sa se mai hodineasca si am cautat sa-i usuram urcarea cu cateva materiale aderente. Deja era show de show pe ulita si toti satenii isi dadeau cu parerea… nu de alta dar eram primul temerar care se incumeta pe coasta aia dupa ploaie. N-am reusit sa merg mai departe si am incercat sa o las sa se scurga la vale. Nimic.

Acum chinuie-te sa dai inapoi. Pana la urma am reusit sa aruncam masina in curtea unei vile locuite doar in weekend de niste bucuresteni sa speram foarte amabili. Si acum masina zace tot acolo. Pana cand? Pana cand ploaia se va opri sau primaria incompetenta a Poianei Campina va hotari sa arunce ceva peste namolul ala galben precum avertizarea meteorologica.

CONCLUZIE: Nu va aventurati prin Poiana Campina daca nu sunteti cu tractorul.

P.S. Imaginea a fost surprinsa cu telefonul mobil INAINTE de incercarea de escaladare.

Ce mai fac americanii cand se plictisesc? O masina plina de pixuri… E adevarat, s-a intamplat in Statele Unite si autorul “creatiei” este Costas Schuler care a ales sa-si personalizeze masina intr-un mod ingenios. Asadar Mercedes-ul lui Schuler a fost nevoit sa care peste 5000 de pixuri, markere si creioane lipite cu atentie de trasnitul american. Schuler se poate lauda acum cu o masina care atrage privirile trecatorilor.

Asteptam sa vedem si in Romania Dacia imbracata in chei fixe sau tubulare, Oltcit-ul camuflat cu bibelouri si Lastunul decorat cu pene de papagal.

CONCLUZIE: Nu conteaza cat de veche-i rabla/ Dar conteaza ce si cum o incarci

Logan – Car of The Year 20..? Nu se stie niciodata.Este o intrebare care, desi este absurda, merita pusa. Pentru ca recordul de imagine si de vanzari pe care l-a atins Logan in ultimii doi ani ne fac sa speram ca uzinele Dacia vor tinti in urmatorul deceniu acest titlu. Dar sa revenim cu picioarele pe pamant, sa ne intoarcem dintr-un viitor foarte indepartat in zilele noastre, cand Ford S-Max a fost aleasa masina anului in Europa.Saptamana trecuta unul din subiectele poll-ului Automarket a fost “Cine va castiga premiul Car of the year 2007?”. Voturile voastre au desemnat castigator modelul Honda Civic. Pe locul doi s-a clasat Fiat Grande Punto. Rezultatul poll-ului nu corespunde insa cu optiunea juriului Car of the year 2007. Acestia au ales Ford S-Max ca masina anului in Europa. Surprinzator este si faptul ca automobilele care s-au clasat, pe locurile trei si patru sunt monovolume: Citroen Picasso si Skoda Roomster. Grande Punto este masina care pare ca a dezamagit cel mai mult; clasata pe locul 2 in pol-ul nostru si cu pretentii ridicate la castigarea titlului a fost pozitionata de juriul COTY pe ultimul loc. Nici S-Max nu s-a bucurat de prea mult credit din partea vizitatorilor Automarket, el fiind clasat pe locul 6 din 8 concurenti.

In Rusia se circula mai greu ca in Romania. Nu o spun eu, o spun pozele. Asa ca… bucuresteni, fiti multumiti daca timpul pe care il petreceti in trafic insumeaza doar… doua ore.

Cand privesti pozele esti tentat sa zici ca ar fi facute ori pe Bulevardul Unirii ori pe Soseaua Pantelimon ori pe bulevardul Magheru. Ei bine, varianta corecta nu este nici una. Fotografiile sunt facute in Moscova, capitala mamei Rusia. Mai nou, pe langa vodca ieftina, gerul siberian si atentatele cecenilor, rusii mai au o problema: traficul. Bulevardele de altadat’, asfaltate de tata Lenin, nu mai fac fata fluxului mare de automobile. Soferii raman zilnic ore bune blocati in trafic, injurand de mama focului in ruseste. Si ca sa va dati seama cum suna o injuratura in ruseste, inmultiti cu 2 urmatoarea scena: un taximetrist rrom injurand la un semafor o babuta careia i s-a oprit motorul.

Dupa cum puteti vedea, nici seara situatia nu este mai roz. Ba mai mult, parca situatia e si mai maro decat in timpul zilei. Nu se mai distinge decat o mare de fascicule luminoase. Asa ca noaptea Moscova se transforma intr-un orasel al luminilor si al soferilor nervosi.

Concluzia pe care o tragem din aceste poze? Ca mai nou “de la rusi vin blocajele in trafic”.