Meşter

Legea Proporţionalităţii Inverse: Cu cât maşina e mai nouă, mai scumpă, mai tehnologizată şi mai accesorizată, cu atât cresc şansele ca persoana de la volan să vorbească la telefon cu aparatul la ureche, nu cu el legat prin Bluetooth la sistemele pe care maşina le oferă.

Prima Lege a Incidenţei: Dacă o maşină frânează fără logică în mijlocul şoselei sau a străzii, aceasta va face stânga sau dreapta în foarte scurt timp, uneori fără să semnalizeze.

A doua Lege a Incidenţei: Dacă o maşină frânează fără logică în mijlocul şoselei sau a străzii şi nu face stânga sau dreapta, luminile de avarie îşi vor face apariţia în cel mai scurt timp fără motiv real.

Legea Creştinismului: O maşină care rulează cu un copil care stă pe banchetă sau pe scaunul pasagerului fără centură sau scaun dedicat are cel puţin 5 cruci lipite pe centrul parbrizului.

Legea Transferului de Căldură: Dacă staţionezi ilegal şi blochezi strada, arată-te cel puţin la fel de nervos precum cei care stau blocaţi în spatele tău.

Legea Recurenţei: După fiecare cinci cuvinte pe care le auzi din gura unui taximetrist iese o flegmă.

Legea Biodegradabilităţii: Experimentele arată că, oricâte chiştoace şi oricât scrum ai arunca din maşină, acestea vor dispărea în momentul în care vor atinge asfaltul, aşa că poţi să continui să faci asta de câte ori vrei, pe întreaga durată a vieţii.

Legea Geometriei: Diagonala unui dreptunghi este calculată parcând strâmb maşina pe orice loc de parcare în care oricum abia încape o maşină.

Legea Majorităţii: Indicatoarele Oprirea Interzisă şi Staţionarea Interzisă îşi pierd puterea dacă în zona respectivă sunt parcate cel puţin cinci maşini.

Legea Compensaţiei: La fiecare 100 de maşini hibride cumpărate în România există un utilaj al administraţiei locale care scoate un fum atât de negru, încă poate să ucidă fauna din jumătate de Pacific.

Legea Rapidităţii: O stradă asfaltată trebuie decupată în maximum 6 luni pentru verificarea calităţii lucrării.

Prima Lege a Dexterităţii: Posesia unui permis de conducere înseamnă automat că maşina poate fi condusă întotdeauna cu o mână aşezată vertical, la ora 12.

A doua Lege a Dexterităţii: Dacă prima lege nu se aplică, se aplică una dintre poziţiile: Iepure la volan, Gigolo italian sau Şezlongul.

Legea Pilotajului: O maşină depăşită pe şosea te va depăşi la rândul său în localitate, unde tu mergi legal, iar ea cu cel puţin dublul limitei de viteză.

Legea Naturii: Dacă nu-ţi speli maşina, nu va ploua cu săptămânile. După ce-o vei spăla, peste noapte va ploua timp de cel puţin 6 ore.

Legea Jegului: Lichidul de parbriz ţi se termină exact când singurele soluţii de achiziţie rămân benzinăriile.

Legea Comitetului: Poziţia categorică a unui taximetrist într-o discuţie e direct proporţională cu numărul de taximetrişti aflaţi în jurul său în acel moment.

Legea Dublei Personalităţi: O maşină care merge legal în Ungaria şi Bulgaria va depăşi viteza maximă admisă cu cel puţin 50 de kilometri pe oră imediat după intrarea în România.

Legea Dublei Identităţi: Un şofer care aruncă gunoaie pe geamul maşinii se va plânge de două ori mai mult de lipsa de curăţenie din oraşul său.

Legea Prioritizării: O persoană pusă să aleagă între un sistem audio de top şi două airbag-uri în plus va alege întotdeauna sistemul audio.

Legea Persistenţei: O persoană care va alege un sistem audio în detrimentul a două airbag-uri va fi prima care va acuza constructorii maşinilor cu mai puţin de 5 stele EuroNCAP că nu au grijă de clienţii lor.

Legea Paradoxului: Un bărbat care înjură o femeie la volan va provoca de cel puţin două ori mai multe accidente decât femeia pe care a înjurat-o.

Legea Omătului: Cu cât e mai scumpă maşina, cu atât mai multă zăpadă va avea pe ea în timp ce circulă iarna.

Legea Minunii: Dacă în Biblie apa se transformă în vin, în România ploaia se transformă în maşini care blochează oraşele.

Nu am circulat mult în perioada Sărbătorilor. Vreo 2000 de kilometri în total. Dar sunt nevoit să subliniez, pentru a mia oară, câteva particularităţi ale traficului, şoferilor şi şoselelor din România în sezonul rece.

1. Pneurile de iarnă nu înseamnă că poţi să rulezi cu 120 km/h pe o şosea acoperită complet cu zăpadă. Pneurile de iarnă combinate cu zăpadă pe şosea îndeamnă la ceva mai multă atenţie decât de obicei. Tocmai pentru că există şanţuri în care ţi-ai putea petrece Sărbătorile. Aşa cum i s-a întâmplat unui Passat care a ignorat această lege nescrisă a fizicii. Asta e vecină cu cei care au SUV-uri şi îi dau 100 la oră prin gropi. Oameni buni, maşinile alea-s făcute pentru a urca încet şi sigur, nu pentru a merge prin gropi rapid.

2. Apărătorile din spatele pneurilor trebuie să fie standard pe maşinile vândute în România. În trafic e colaborare, nu haiducie. Nu faci ce vrei.

3. (strâns legat de 2) Preţurile lichidului de parbriz în benzinăriile româneşti sunt nesimţit de exagerat de mari. Nu se poate (subliniez: NU SE POATE) să dai 30 de lei pe doi litri de apă de parbriz în condiţiile în care aceşti doi litri îţi ajung fix zece kilometri dacă ai ghinionul de a rula în spatele unor maşini mari, de exemplu. Ajungi să plăteşti mai mult pe lichidul de parbriz decât pe combustibil. Suntem cretini?

4. Curăţarea şoselelor se face, la noi, în funcţie de zone şi priorităţi. E absolut ok să te asiguri că şoseaua este curată la urcarea unor serpentine, dar nu e deloc ok să te bagi în seamă DOAR acea porţiune de şosea şi să-ţi bagi picioarele elegant în restul. Pentru că zona aia are 3 kilometri, iar drumul parcurs de o maşină în ziua respectivă are câteva sute de kilometri. Sau mii.

5. (strâns legat de 4) Aveţi mai jos două imagini. Una e din zona Oradei, una e de la 25 de kilometri mai încolo, în Ungaria. 25 de kilometri şi 30 de minute! Aceleaşi condiţii atmosferice, aceeaşi temperatură. Îmi scapă ceva?

6. Proprietarii de SUV-uri care sunt depăşiţi pentru că se mişcă ca melcii (eventual vorbesc la telefon în timpul ăsta) şi apoi au impresia că ai atentat la ego-ul personal, deci vor să te depăşească din nou imediat, indiferent de consecinţe, sunt nişte cretini.

7. În sensul giratoriu, dacă sunt două sau trei benzi, ţine-ţi dracu’ banda. It’s that easy.

8. Nu există Dacie veche care să frâneze bine. Am asistat la o scenă desprinsă din filmele cu Hitchcock în care un break vechi de cel puţin 20 de ani a frânat în faţa unei treceri de pietoni şi a dansat de fund printre cei de pe trecere până a trecut de ei, cu roţile blocate şi oprit de-a latul. Pe jos era gheaţă, evident, iar el rula pe slick-uri, că era un fel de Hamilton al transportatorilor de pui. Chiar nu se pot ţine pe margine maşinile astea? Ne omoară, la naiba!

9. Degeaba îţi cumperi maşină cu emisii coborâte, cu filtru de particule şi – eventual – cu propulsie hibridă sau electrică, dacă orice maşină de peste 7 tone scoate un fum care ar omorî jumătate din Atlantic dacă ar rula pe sub apă.

10. Degeaba îţi cumperi maşină cu 18 airbag-uri şi cu patruzeci de miliarde de sisteme active de siguranţă dacă nu ştii să frânezi înainte de curbă. Ninciun sistem de siguranţă nu înlocuieşte propriul creier.

Va spuneam anterior ca mi-am petrecut vacanta de iarna in afara granitelor tarii. Probabil, asa cum stiti cu totii, contrastul dintre ce se intampla afara si ce se intampla la noi pe sosele este mai mult decat vizibil. E palpabil si, de cele mai multe ori, socant si deranjant.

Nu am inteles niciodata de ce soferii romani stiu sa circule in afara, insa atunci cand intra in tara uita sa semnalizeze, de exemplu. Sau fac totul pe dos. Uita semnificatia indicatoarelor (asta in caz ca au cunoscut-o vreodata, evident), uita ca se afla in masina cu intreaga familie si, in general, uita ca mai exista si alte masini pe sosea in afara de a lor.

Mi s-a intamplat, pe strazile unui mic orasel austriac, sa uit ca sunt in civilizatie si, din reflex, desi ma aflam pe drumul cu prioritate, sa incetinesc la intersectii din cauza faptului ca, la noi, se intampla de mult prea multe ori ca indicatorul care iti impune sa te opresti sau sa cedezi trecerea sa fie asezat pur estetic pe marginea strazilor secundare. M-am amuzat cand am observat asta, am crezut ca am luat-o razna si ca am unele reflexe idioate care nu pot sa imi iasa din sange.

M-am felicitat insa in Romania, atunci cand soseaua pe care circulam s-a intalnit cu un drum secundar, iar de pe acesta a iesit un pilot de Dacia 1300 in tromba, a derapat si s-a trezit ca sta perpendicular pe directia de mers. Am oprit in fata lui si nu am avut puterea sa ii spun nimic. Omul se grabea sa iasa de pe poteca pentru a sta eventual in fata mea vreo 10 kilometri, desi dupa mine nu se zarea vreo alta masina.

M-am felicitat atunci cand, pe soseaua dement de frumoasa din zona Brasov-Cheia, am depasit pe rand un Audi A4, o Skoda Octavia si un BMW Seria 3 in care rulau trei baieti care se cunosteau intre ei. Plus prietenele fiecaruia in dreapta. Nu puteau sa depaseasca un Crafter, pentru ca pe jos era umed, era rece, iar ei aveau cauciucuri de vara (le-am observat in momentele in care rulam bara la bara cu cele patru, trei si apoi doua masini din fata mea). I-am depasit foarte usor, am mers mai departe, iar aproape de Ploiesti, acolo unde soseaua e dreapta, sa ma trezesc cu aceiasi piloti depasind coloane ca niste eroi adevarati. Evident, pe contrasens existau alte masini, insa unul sau doua Loganuri reprezinta cantitate neglijabila pentru Hamiltoni.

Uneori, in Romania, ai nevoie de un ecran lat cat luneta pe care sa afisezi cateva mesaje de suflet adresate celor din spate. Un prieten spunea ca isi va cumpara un sistem cu portavoce prin care sa le ureze unora idei de bucate pentru Sarbatori. Si zau daca nu mi-as dori si eu asa ceva din cand in cand…

Am avut o vacanta lipsita de stiri romanesti. A fost genial sa vezi ca fara marinari, prostanaci, boci si asa mai departe, poti sa faci fata vietii fara probleme. Pe de alta parte, am avut cateva zile in care criza care s-a instaurat in domeniul auto la sfarsitul lui 2008 a disparut din analiza zilnica a presei internationale, deoarece am preferat sa urmaresc, din afara tarii, informatii care nu aveau legatura cu banii lipsa din bugetele producatorilor.

Am ajuns din nou la munca si am gasit aceeasi atmosfera gri din industrie. Cu valul negru care apasa asupra unor producatori de renume mondial, cu un producator precum Volvo care este aproape de a ramane in chiloti dupa ce Ford a anuntat in gura mare ca doreste sa scape de el si cu iminente inchideri ale uzinelor auto de la nivel european.

Din punctul meu de vedere, asistam la o scuturare a industriei. Involuntar, in paralel cu criza care se asterne asupra tuturor sectoarelor pietelor lumii, masinile incep sa devina ceea ce ar trebui sa fie: un lucru pe care nu poti pune mana atat de usor. Practic, in linia bunurilor de care o persoana are nevoie, masinile se afla pe locul al doila ca pret, dupa o casa. Si atunci, de unde frenezia cu care fiecare dintre cei care tocmai trec pragul a 18 ani vad ca “normala” cumpararea unei masini? Fratilor, nu e normal. La fel cum nu e normal ca fiecare idiot care a dat de 1000 de ori examenul auto si l-a picat cu brio sa il dea si pentru a 1001-a oara. Pentru ca individul nu-i facut pentru a tine covrigul in mana.  E atat de simplu si, totusi, atat de complicat pentru multi.

Am aceasta stare idioata, in care injur printre dinti toate scolile de soferi din Romania si toti politistii care iau spagi grase pentru a plasa arme cu roti in mana unor dobitoci, de fiecare data cand fac un drum lung. Si Dumnezeu mi-e martor ca, daca redactia noastra ar fi la granita cu Ungaria, as fi de cateva zeci de ori mai calm. Insa soselele patriei sunt intesate cu idioti despre care va voi povesti pe blog in zilele care urmeaza.

Astazi, insa, mi se pare ca masinile trebuie sa fie mai rare iar soferi mai putini.