Meşter

Libertatea pe care o au producătorii de reclame din SUA duce uneori la înţepături mai mult sau mai puţin evidente. Ştim cu toţii deja clasice şi arhicunoscutele reclame TV sau panouri publicitare în care Audi, BMW, Mercedes sau Lexus iau peste picior, după caz, produsele Audi, BMW, Mercedes sau Lexus. Iar moda pare să se fi extins şi la constructorii de masă, care profită de faptul că acest tip de publicitate agresivă aduce cu sine mult mai multe reacţii decât o simplă reclamă.

Deunăzi, Nissan a scos pe piaţă o reclamă în care japonezii îşi laudă prima maşină electrică din portofoliu, Leaf, susţinând că lumea ar fi un loc mult mai nasol dacă toate aparatele electrocasnice ar funcţiona pe benzină. Iar spotul este cu adevărat amuzant, cu diferite ustensile electrice transformate în unele care funcţionează pe bază de carburant clasic şi scot fum. Doar că, la final, Nissan “se scapă” şi le trage o palmă peste ceafă celor de la GM şi modelului Volt, sugerând că faptul că Volt are un rezervor de benzină este un soi de dezavantaj în comparaţie cu Leaf. Vă reamintesc că Leaf este o maşină 100% electrică, cu o autonomie de 160 de kilometri, pe când Volt este un hibrid plug-in cu configuraţie serie care funcţionează în primă fază ca o maşină electrică (autonomie de 80 de kilometri), iar apoi, dacă bateria s-a descărcat, pune în funcţiune un motor clasic alimentat de la un mic rezervor pe benzină care supliemntează autonomia până pe la 600-700 de kilometri.

Revenim. Evident, reclama celor de la Nissan nu putea să-i lase indiferenţi pe oamenii de comunicare de la General Motors. Iar primul care a contraatacat a fost chiar directorul de comunicare al marii companii americane, Jason Laird, care a postat pe propriul cont de Twitter un mesaj în care dă cu şpiţul în autonomia redusă de azi a vehiculelor electrice clasice: “Un producător care ne ia peste picior produsul ignoră trailerele de care are nevoie şi maşinile de închiriat pe care le recomandă ca soluţie de avarie pentru propriul lor produs”, zice Laird, amintind de faptul că cei de la Nissan au anunţat că toţi clienţii lui Leaf care vor rămâne în pană vor beneficia gratuit de o maşină care să-i ducă acolo unde au vrut să ajungă.

Eu mă aştept ca GM să scoată în scurt timp un spot-răspuns la cel al lui Nissan Leaf. Probabil făcând mişto de cum ar arăta străzile şi circuitele dacă toate maşinile ar fi electrice. De-abia aştept.

Totul a început acum trei ani, în perioada dinaintea crizei, în 2007, atunci când Chevrolet a anunţat că dezvoltă un model ecologic diferit de al celorlalţi. Se numea Volt şi – aşa cum a fost prezentat iniţial şi aşa cum îi spune şi numele – toată lumea l-a văzut ca pe un model electric. Motivul: explicaţiile clare ale celor de la Chevrolet cum că, deşi modelul dispune de două motoare (unul electric, alimentat de o baterie şi unul pe benzină, alimentat normal), doar cel electric învârte efectiv roţile. Ulterior au venit explicaţii suplimentare care ne arătau că Volt e, de fapt, un altfel de hibrid.

Mărturisesc că subiectul m-a interesat marginal la început, însă am devenit foarte interesat de noul sistem de propulsie prezentat de Chevrolet după ce americanii au anunţat că Opel va avea acelaşi sistem pe Ampera, model care va fi lansat peste doi ani şi în Europa.

CUM ERA PREZENTAT SISTEMUL DE PE VOLT?

În principiu, sistemul de propulsie botezat Voltec era prezentat, ca mod de funcţionare, astfel: maşina se încarcă la priză. Motorul electric învârte roţile până la terminarea bateriei. În momentul în care bateria se goleşte, un motor pe benzină începe să activeze un generator care la rândul său face motorul electric să funcţioneze în continuare (vezi schema mai jos). Ei au numit acest sistem “Range Extender” (Prelungitor de autonomie), deoarece pe lângă cei 64 de kilometri pe care îi poţi parcurge 100% electric vei mai avea la dispoziţie, fără a opri să umpli bateria cu energie electrică, încă aproximativ 400 de kilometri în plus. Aşadar, vreo 450 de kilometri autonomie cu o maşină ale cărei roţi sunt învârtite EXCLUSIV ELECTRIC. Evident, maşina nu esta însă una electrică, ci un hibrid (motorul pe benzină există şi funcţionează, chit că sistemul e diferit faţă de Prius).

În  interviul pe care l-am avut în luna martie la Geneva cu Andreas Lassota, responsabilul de proiect Opel Ampera, oficialul Opel mi-a reconfirmat faptul că sistemul de pe Volt funcţionează astfel. Din discuţia cu Lassota am mai aflat însă un lucru extrem de interesant care explică diferenţele de funcţionare dintre cele două tipuri de sisteme hibride. Există, astfel, două tipuri de maşini hibride. Prius şi Insight au sistem hibrid paralel, prin care motorul electric şi cel pe benzină funcţionează în paralel. Volt dispune de un sistem hibrid în serie, prin care motorul pe benzină alimentează bateria care alimentează motorul electric care învârte roţile.

MOMENTUL ADEVĂRULUI

Din punctul meu de vedere, sistemul de pe Volt era perfect. Practic, puteai alimenta exclusiv cu benzină şi maşina învârtea roţile doar electric, ceea ce elimina două probleme în acelaşi timp: faptul că nu trebuia alimentat la priză (puneai benzină şi mergea fără probleme) şi faptul că putea fi considerată de autorităţi o maşină ecologică de nivel 1, ceea ce ducea la scăderea taxelor. Am susţinut asta peste tot, cu fiecare ocazie. Aveam o singură întrebare: de ce naiba o avea Volt nevoie de un motor cu patru cilindri pentru a alimenta o baterie? Răspunsul vine imediat şi este pe alocuri şocant.

Oficialii Chevrolet au decis să iasă în public ieri, cu o lună înaintea lansării modelului pe piaţă, susţinând că au înregistrat şi au actele de la Oficiul pentru invenţii şi mărci pentru sistemul Voltec. Prin vocea lui Barry Nitz, responsabilul pentru proiectele hibride la GM, aflăm însă că sistemul de propulsie de pe Volt are nişte “mici” elemente omise din planul iniţial. Cel mai important (thanks, unckle) este o transmisie inovatoare care permite cuplarea tuturor propulsoarelor din sistem, indiferent de care dintre acestea funcţionează la un anumit moment. urmează, apoi, un al doilea motor electric, mult mai mic, care are rolul de a ajuta motorul principal la sarcină mare cu bateria plină (scenariul 2 de mai jos) sau de a duce puterea de la motorul termic la cutia de viteze când bateria e goală (scenariul 4 de mai jos).

Schema e mai jos. În principiu, pe lângă faptul că motorul pe benzină alimentează bateria care alimentează motorul electric care învârte roţile (sistemul hibrid în serie prezentat mai sus), motorul pe benzină mai are un “mic” rol. Acela de a… învârti roţile printr-un generator care devine motor electric secundar.

Deci CUM?

GM A MINŢIT PRIN OMISIUNE

Aşa cum se aude. Motorul pe benzină ajută motorul electric la sarcină, adică atunci când acesta ajunge la 6500 rpm iar bateria se descarcă foarte repede. Turaţia motorului electric scade la 3200 rpm, iar cel pe benzină funcţionează la 1500 rpm şi trimite puterea la roţi printr-un generator care devine la nevoie motor electric secundar. Altfel spus, GM a minţit spunând până ieri că singurul rol al motorului pe benzină este cel de a alimenta motorul electric principal după descărcarea bateriei (scenariul 3) (vezi schema mai jos).

Evident, a venit şi explicaţia oficială, care nu face însă decât să confirme faptul că GM a încercat să o dea pe după cireş. “Dacă motorul electric principal este scos din acest sistem, Volt nu mai funcţionează”, spun oficialii americanilor. Aşa, şi? Asta nu explică cum de-aţi uitat cu bună ştiinţă de faptul că benzina ajunge şi altfel la roţi.

PRESA AMERICANĂ

Am aşteptat cu foarte mare interes reacţiile presei din SUA. Ele au venit, însă în mare parte îmi arată că unii jurnalişti auto de acolo sunt paraleli cu subiectul. “GM lied: Volt is not a true EV”, titrează Edmunds, unul dintre cele mai importante site-uri auto de peste Ocean. Domnilor, GM nu a susţinut NICIODATĂ că Volt este “a true EV”. Adică un model 100% electric. Deci minciuna nu este asta, ci faptul că o parte din sistemul hibrid al lui Volt este, de fapt, foarte asemănător cu cel al lui Prius.

CONCLUZII

Practic, Volt dispune de două sisteme hibride: unul în serie (cel lăudat până acum) şi unul paralel (în scenariul 4, motorul electric principal şi cel termic – prin generatorul motorului electric secundar – învârt roţile în acelaşi timp). Cu partea omisă până acum de inginerii GM, Volt funcţionează, în mare, la fel ca Prius. Ce n-are Prius este, însă, sistemul principal: motorul pe benzină care alimentează motorul electric care, aţi ghicit, învârte roţile.

Concluzia mea: Volt rămâne un model foarte interesant, cu un sistem de propulsie foarte avansat şi cu o logică de funcţionare (parţial) inedită, dar oamenii din GM care au reuşit să-şi aducă aminte abia acum de o parte extrem de importantă a acestui sistem au nevoie de nişte vânt. Asta dacă nu cumva GM vrea să creeze aşteptări la nivelul cărora nu va avea cum să se ridice vreodată.

P.S. Săptămâna viitoare voi merge la Frankfurt la un workshop în care vom discuta cu oficialii Opel despre Ampera, fratele european al lui Volt. Presimt că voi avea nişte dialoguri interesante cu oamenii ăştia.

LATER EDIT: GM susţine că secretomania care a învăluit cel de-al doilea motor electric din conformaţia tehnică a lui Volt ţine de faptul că inginerii americani au aşteptat acceptul de patent din partea OSIM-ului american. Altfel spus, sistemul Voltec trebuia înregistrat pentru ca informaţiile complete să fie publicate. Cu toate acestea, e bine să nu-ţi promovezi jumătate de sistem susţinând că e vorba de întregul sistem. E ca şi cum am auzi la TV că vom vedea Franţa-România, dar de la jumătatea meciului trecem pe Finlanda-Danemarca.

Scurte, la inceput de saptamana.

• Daca sunteti fani Aston Martin, ca mine, nu aveti nevoie neaparat de sume de ordinul sutelor de mii de euro pentru a va umple garajul cu formele atragatoare ale marcii. Ajunge sa sunati in Thailanda, unde niste baieti se ocupa ca Opel Calibra sa devina DB9 cat ai spune “Aston”.
• Presa din State vuieste dupa o intamplare amuzanta: un hot de masini a fost prins de politie in propria-i casa in timp ce se juca… Grand Theft Auto. Busted, baby!
• Una serioasa: televiziunea suedeza a anuntat astazi ca GM este foarte aproape de a semna cu Spyker pentru ca marca olandeza sa devina proprietarul Saab. Good news, deci. Ramane de vazut.
• Victima colaterala.

La ora la care scriu aceste randuri, stim cu totii ca preesedintele numit de consiliul director al General Motors in momentul in care constructorul american si-a declarat falimentul, Fritz Henderson, a fost demis din functie. In locul sau a venit Ed Whitacre, care preia interimatul functiei pana la desemnarea noului presedinte. Ei bine, chiar daca ACUM stim ce s-a intamplat peste Ocean, primele momente dupa anuntarea plecarii lui Henderson au fost usor cam haotice. Si toata lumea il acuza pe Fritz pentru ca a lasat GM in fundul gol.

Si totusi, cineva a sarit sa-l apere. Nu e foarte ortodoxa metoda, dar in mod sigur a dat rezultate. Fiica lui Henderson s-a gandit ca cea mai buna solutie pentru stergerea oricarui dubiu legat de motivul plecarii tatalui sau este postarea unui comentariu pe pagina oficiala GM de pe Facebook. Intentie corecta, final apoteotic.

via | Jalopnik

Always with honor si revista americana Good au creat pentru ultimul numar al publicatiei de peste Ocean un grafic al celor mai importante falimente din industria americana. Desenat astfel incat sa inteleaga toata lumea, desenul ne arata diferentele dintre companii si impactul fiecarui faliment asupra industriei americane in general.

via | Good Magazine

Edward Whitacre. Acesta este numele “Steve Jobs-ului” in versiune GM. Ramane de vazut daca acesta va putea sa scoata din maneca un “iPod”. paradoxal, legaturile sale cu domeniul electronic/telecomunicatii/comunicare nu sunt noi, el fiind cel care a ridicat in ultimii ani gigantul AT&T.

Dupa faliment, urmeaza continuarea povestii. Mai multe despre numirea lui Whitacre gasiti AICI.

In primul rand, aceasta insemnare de pe blog trebuie sa aiba un fond muzical. O sa vedeti mai incolo de ce. Asa ca asezati-va linistiti si apasati play. Apoi, cititi in continuare.

Travis – Why does it always rain on me

Crezi ca ai un job de rahat? Stai linistit, relaxeaza-te si fa-ti un masaj cu 5 lei in supermarketurile din Bucuresti. Totul e sub control.

David Letterman, cunoscutul showman de televiziune care prezinta si produce Late Show in SUA, a pus mana de la mana publicului si a realizat o lista cu cele mai nasoale joburi pe care ai putea sa le ai in aceasta vara. Evident, printre cele mai naspa 10 locuri de munca se numara si cea de CEO al companiei General Motors. Care de o saptamana a intrat sub protectia falimentului si care incearca din rasputeri sa promoveze asta ca pe o renastere. Dumnezeu stie pe cine naiba mai pacalesc oamenii astia.

Oricum, pana una-alta, Fritz Henderson – actualul sef al GM – si-a pus in cap o treaba care are doar doua iesiri: una penibila, in care GM intra in rahat mai mult decat e in momentul asta, si una stralucitoare, prin care Henderson va intra pentru totdeauna in istorie ca salvatorul corabiei GM. Cam in stilul Steve Jobs, iertata fie-mi comparatia.

Oricum, e funny sa stai intr-un top alaturi de avocatul de divort al lui Mel Gibson. Ar mai merge o piesa si la final. Ironic – Alanis Morissette. Dar pe asta va las s-o cautati singuri.

Anul de gratie 1997. Compania Apple se lupta din greu cu probleme financiare, dupa ce o serie de ani in care sefii sai au incercat sa “fie diferiti” au adus compania in pragul falimentului. Vanzarile Apple au scazut in doar doi ani de la un total de 11 miliarde la 7.1 miliarde de dolari. Corabia se umplea cu apa. Apple pierdea un miliard de dolari pe an din cauza ca produsul sau de baza, computerele, se adresau unei foarte mici parti a consumatorilor.

In vara lui 1997, unul dintre membrii fondatori ai brandului era cooptat in functia de presedinte al Consiliului de Administratie, targetul sau fiind redresarea companiei. Numele sau: Steve Jobs.

A urmat o perioada grea. S-a renuntat la o multime de dealeri. S-a renuntat la extrem de multe produse. Multi oameni si-au pierdut locurile de munca. S-au taiat sub-branduri. Compania ramasese un schelet. Michael Dell, fondatorul companiei cu acelasi nume, liderul pietei si al veniturilor, iesise deja in fata cerand lichidarea companiei Apple.

1998. Apare iMac. Design, performante, valoare, pret relativ ridicat, dar abordabil. Apple a trecut imediat pe profit, in conditiile in care vanzarile au scazut la jumatate fata de 1995.

2001. Apare iPod. Nu mai are nevoie de nicio prezentare. De atunci si pana acum, familia iPod si-a facut aparitia pe piata, produsul fiind trendsetter si fiind luat ca model de toti ceilalti. Romania a cunoscut Apple prin iPod.

Ulterior, piata s-a mulat pe ideile companiei. iPhone-ul este telefonul care a schimbat viziunea tuturor in materie de terminale GSM. Nokia, HTC, Sony-Ericsson, Samsung s-au vazut invinsi. Toti au copiat ulterior reteta de succes Apple.

2008. Vanzarile Apple totalizeaza 32 de miliarde de dolari. Apple devine sinonim cu inovatia, designul si calitatea. Apple detine 10% din piata americana de computere. Criticile exista, insa din ce in ce mai multi devin fani Apple.

Valoarea de piata a companiei este astazi de 125 de miliarde de dolari. Valoarea companiei Dell este de 23 de miliarde de dolari.

GM si Chrysler se afla la nivelul din 1997. Americanii au aratat insa ca se poate. Sa fim optimisti.

Dupa ce si-au revenit din socul anuntarii falimentului GM, americanii au inceput, dupa clasicul obicei “Razi de moarte, ca daca rade ea de tine e naspa”, sa satirizeze miscarea General Motors. Daca ieri va povesteam despre noua porecla primita de GM, “Government Motors”, astazi va prezint primele tricouri care ilustreaza perfect starea natiunii dupa ce guvernul a preluat controlul companiei.

via | Jalopnik

Dupa ce statul american a cumparat 60% dintre actiunile GM la intrarea companiei in faliment, urmand sa le ofere ulterior 30 de miliarde de dolari in schimb, compania si guvernul american sunt tinta mistourilor presei din State.

Pentru ca Obama spune ca SUA n-a dorit de fapt sa fie actionar majoritar la GM si ca va scapa de actiunile respective cat mai repede posibil, pentru ca alte 12 procente sunt detinute de guvernul canadian, care a anuntat ca va scapa de actiuni pana in 2018 si pentru ca GM e la cel mai coborat nivel din intreaga sa istorie, GM a primit o porecla din partea presei americane si mai ales din partea Ford, care sunt nemultumiti de faptul ca nu vor avea aceeasi sustinere.

Government Motors.