Meşter

Probabil că mulţi dintre voi ştiu despre documentarul Who Killed the Electric car?, cel care în 2006 a scos pentru prima dată la iveală mecanismele care au dus la dispariţia lui EV1, primul model electric al celor de la GM, din peisajul auto mondial. Dacă nu l-aţi văzut până acum, încercaţi să vă sunaţi mătuşa din America pentru a-l vedea. Căutaţi pe Google adresa şi va veni.

Vestea bună de azi vine din partea aceluiaşi Chris Paine, omul care a realizat respectivul documentar acum 4 ani. După ce Chevrolet a anunţat că va scoate pe piaţă noul Volt, care este de fapt un hibrid cu sistem în configuraţie de tip serie (motorul pe benzină încarcă bateria care alimentează motorul care învârte roţile), GM a începu să prindă din nou culoare în obraji după ce timp de câţiva ani buni s-au ruşinat când a venit vorba de maşinile lor electrice. Iar Chris Paine (foto, la filmările de pe linia de asamblare a lui Volt) va lansa un nou documentar, care se numeşte Revenge of the Electric Car. Şi care promite să ne arate partea optimistă a lucrurilor.

Filmul va fi gata, probabil, spre finalul anului viitor. Până atunci puteţi arunca un ochi în ograda producătorilor producţiei, care au lansat site-ul dedicat AICI.

De ce are nevoie o maşină pentru a nu putea să fie furată? Americanii de la Home Security ne arată sistemele necesare, plus câteva date statistice interesante, printr-un infografic. Cel mai interesant amănunt: industria furturilor de maşini din SUA se ridică la 7.5 miliarde de dolari în fiecare an. O sumă de câteva ori mai mare decât cea a pieţei de maşini noi din România pe aceeaşi perioadă de timp. Să ne fie digestia uşoară!

via Home Security.net

Aflu astăzi cu surprindere că, într-un top pe care presa ni-l prezintă ca fiind cel al “Celor mai tari branduri româneşti”, Borsec se află în faţa Dacia, la o diferenţă apreciabilă. De ce vorbesc de surprindere? Am două argumente solide.

1. Încercaţi să tastaţi în bara de adrese Borsec şi apoi domeniul oricărei ţări din lume. Implicit cel al României. veţi avea surpriza de a vedea că “cel mai tare brand românesc” nu are nici măcar domeniu propriu de internet în ţara lui. Apoi, încercaţi Dacia şi apoi domeniul multor ţări din Europa. Knowledge.

2. Pentru ca un brand să-şi asume prima poziţie într-un astfel de top, ar trebui ca acesta să fie cunoscut şi apreciat mai ales în afară. Eu, unul, nu am văzut apă minerală Borsec undeva în afara ţării. (Unii spun că Borsec se găseşte în Ungaria, în Israel şi în SUA). Altele din afară în România da, dar invers nu prea.

Probabil e vorba de un sondaj realizat în România, între românii care înjură Dacia, dar au o bucată în faţa curţii. Atunci îmi explic. Dar Borsec? La naiba, un brand se construieşte prin prezenţă, comunicare şi promovare, nu prin faptul că unii băieţi au rămas marcaţi de perioadele anterioare de tristă amintire.  Sau prin faptul că apa minerală trebuie să se vândă şi toamna, chit că afară s-a răcorit.

LATER EDIT: Am pus mâna pe datele de referinţă ale studiului. Avem aşa:

1. Studiu calitativ (20 de interviuri cu persoane între 18 şi 45 ed ani, femei şi bărbaţi, studii şi venituri cel puţin de nivel mediu)
2. Studiu cantitativ (1314 interviuri telefonice). S-au notat notorietatea, frecvenţa de consum, imaginea percepută a mărcii în interiorul categoriei sale de referinţă, performanţa mărcii determinată de intensitatea preferinţei şi implicarea emoţională.

Având în vedere că, la capitolul băuturi alcoolice, a câştigat detaşat Timişoreana, probabil că sondajul a fost făcut cu precădere în Timişoara şi Borsec. Aşa se explică.

Opinia mea despre operaţiunile de recall e deja cunoscută. Nu o să fac niciun pas înapoi din a recunoaşte onoarea celor care fac rechemări în service pentru că inginerii lor au descoperit probleme, şi nu pentru că sunt obligaţi de vreo organizaţie sau vreun organism statal important.

În tot acest context, nu pot decât să aplaud eficienţa cu care cei de la Ferrari au reuşit să găsească buba în cazul celor 5 maşini mistuite în incendii care au atras atenţia presei auto din toată lumea în ultima perioadă. Inginerii Ferrari s-au pus la masă şi au găsit cauza în două zile, anunţând recall-ul a peste 1200 de exemplare 458 Italia cu probleme. Superb. Şi totuşi…

Nu se poate ca un producător ca Ferrari, care vinde maşini de peste 150.000 de euro fiecare, să aibă o problemă vecină cu idioţenia. Accept ca la baza unui recall să stea probleme mecanice, tehnice, rugina de pe caroserie, un scaun prost, un circuit electric tâmpit, însă mi se pare un mare FAIL cauza incendiilor maşinilor Ferrari: adezivul scutului termic care izolează habitaclul de motor se topeşte la temperaturi înalte şi cade pe sistemul de evacuare, ceea ce duce la incendierea completă a maşinii. Penibil.

Şi mai e ceva. În comunicatul oficial care anunţă recall-ul, Ferrari se referă la incendiile în care au fost topite complet cele cinci maşini ca la “incidente termice”. 100% PR. Apropo, nu pot să iau decât ca pe o ironie a sorţii faptul că Oakley Design a lansat “Ferrari 458 Italia Carbon Edition” chiar în ziua în care italienii înjurau carbonizarea a cinci maşini.

Oricine ar fi la putere, oricine ar fi în opoziţie, orice decizii idioate sau ultrainteligente vor lua cei care ne conduc sau se fac că ne conduc, oricâte impozite şi taxe am fi nevoiţi sau nu să plătim, oricât de lungi ar fi cozile, un lucru ne va rămâne în mod sigur constant: simţul umorului. Inteligent sau nu, umorul românesc va bate orice. Probabil prin asta ne vom salva, de altfel.

foto1 via Twitter
foto2 via Subiectiv

A fost un task mai dificil decât părea la prima vedere. Asta pentru că internetul nu ajută.

Ieri v-am întrebat ce înseamnă acronimul “tii” din denumirea modelului 2002tii. Au fost 34 de comentarii într-o zi, unele mai interesante decât altele. Şi mi-e clar că, dacă ar avea nevoie vreodată, BMW ar găsi fără probleme înlocuitor pentru sensul oficial al acronimului.

Până la urmă, BMW ne dă răspunsul oficial: tii = Tourismo Internationale Injection. A fost dificil şi pentru noi, cei cu surse oficiale, să facem rost de el. Dar am făcut-o şi sper ca de acum cei 30 de utilizatori care au răspuns la întrebare vor folosi corect sensul acronimului atunci când vor avea ocazia.

Aşa cum a spus şi Alex, cel mai des întâlnit sens al acestor trei litere este “Touring Internationale Injection”, însă un ochi aruncat asupra listei de modele BMW ne-ar fi arătat că în trecut am avut de-a face cu un 2002tii Touring, de versiunea de sus – atât de întâlnită pe net – cade.

Oricum, avem şi un câştigător. Primul care a răspuns corect la întrebare este userul tds, care va primi astfel o carte a istoriei BMW. În care, fie vorba între noi, tii e tradus neinspirat ca “Touring Internationale”

Vă mai aştept.

Ştiu că multora dintre voi v-ar plăcea să aveţi în casă o părticică din istoria BMW. Bine, ştiu, nici în garaj nu v-ar supăra să aveţi o parte din istoria mărcii bavareze. Dar, până atunci, o să marşez pe o idee excelentă a reprezentanţilor BMW România şi o să vă întreb aici, ca fini cunoscători ce sunteţi: Ce înseamnă acronimul “tii” din 2002tii?

Întrebarea nu îmi aparţine, este prima dintr-o serie începută pe Twitter de reprezentanţii BMW România. Serie care se numeşte, destul de elocvent, BMW Trivia şi întrebările care o alcătuiesc se regăsesc sub hashtag-ul #bmwtrivia pe acelaşi Twitter.

Până una-alta, cel care dă primul răspunsul corect are promisă o carte a istoriei BMW. Ca să rezolvăm, aşa cum putem, problema enunţată în primul paragraf

Şi să ştiţi că e mai dificil decât pare.

• Urmăreşte Automarket pe Twitter şi devino prietenul nostru pe Facebook şi vei fi la curent cu cele mai noi ştiri şi informaţii din lumea auto internă şi internaţională.

Cică Ministerul Sănătăţii vrea să dea o directivă prin care, printre alţii, dependenţii de alcool sau persoanele cu insuficienţă renală SĂ POATĂ să-şi ia permis în România în anumite condiţii.

Partea tare e că, deşi pentru UE pare că aceasta decizie e una care lărgeşte grupul potenţialilor şoferi, pentru România e invers: acest grup se restrânge. Pentru că eu unul n-am auzit până astăzi ca unui individ să-i fie refuzat dreptul la permis pentru că ar fi dependent de alcool. Pentru că nu ştiu să existe vreun organism care să împartă populaţia României în dependenţi de alcool sau nu. Sau pentru că l-ar durea rinichii într-atât încât a primit măcar o dată tratament pentru asta, treabă care se întâmplă în foarte multe cazuri la femei, de exemplu. Iar autorităţile vor analiza de două ori de acum candidaţii, pentru că tocmai şi-au dat seama că le scăpa ceva.

Dacă e să fie libertate pentru toţi, hai să limităm nişte categorii de potenţiali şoferi. Cam aşa s-ar traduce ce se întâmplă prin zonă.

Sau, mai simplu: Domnu’ Minister al Sănătăţii, sunteţi Minister în ţara-n care OK-ul doctorilor pe dosarul de candidat la permis se dă în multe cazuri fără niciun examen. Mă bucur că aflaţi de aici asta, domnu’ instituţie.

Nu-i aşa că trăim într-o ţară de senzaţie?

Una dintre marile mele pasiuni este analiza semantică a unor termeni. Pentru că e foarte amuzant, interesant şi constructiv în acelaşi timp să găseşti cât mai multe sensuri corecte pentru un cuvânt anume. De exemplu, e bine de ştiut că termenul “curvă” nu desemnează doar ceea ce ştim cu toţii, ci şi o specie de pescăruş. Pe bune.

Pe această idee merge şi povestea de azi.

În treierarea sutelor de surse la care avem acces ca jurnalişti dăm uneori de titluri uluitor de seci care ascund poveşti superbe sau, invers, de titluri geniale care te fac să citeşti nimic. De această dată, un titlu din Wall Street Journal mi-a atras atenţia când l-am văzut în cititorul RSS. Am deschis pagina respectivă şi am râs cu poftă.

Despre ce e vorba? Este evident că titlul “Logan an invaluable Pickup for the Yankees” îţi stârneşte interesul. Ştiind că SUA e patria pickup-urilor mari şi mici şi că e o ţară locuită de tipi a căror poreclă este “yankeii”, am crezut în primă fază că vreun băiat cu simţ de răspundere s-a gândit să vândă Logan Pickup peste Ocean. “Logan, un pickup inestimabil pentru americani” suna prea bine.

Evident, tot feedback-ul cultural de proximitate care mi-a dus capul la asta s-a răsturnat atunci când am văzut că e vorba de un jucător de baseball, Boone Logan pe numele lui, care a devenit un component foarte important al echipei New York Yankees.

Diferenţele de cultură care ne fac să gândim imediat în mod diferit dau naştere la situaţii amuzante. Linkul spre articolul din WSJ e AICI.

Soluţia scăderii numărului de câini vagabonzi din România stă în mâinile constructorilor de autostrăzi. Chestie dovedită artistic.

via | comics.cevamarunt.ro