În general, discuţiile despre fiabilitatea Ferrari se rezumă, în cercurile amatoriceşti, la poveşti despre maşini care au luat foc intempestiv prin toate colţurile lumii. Clişeul ăsta – care pe de o parte ascunde frustrări, pe de altă parte generalizează câteva episoade izolate – este atât de des întâlnit recent chiar şi pe site-urile auto cu nume, încât fiecare ştire care anunţă că un Ferrari a luat foc nu mai are în vedere niciun alt element. Nu mai contează că şoferul ar fi putut face erori, că maşina nu a fost utilizată în limitele normale sau că, pur şi simplu, problemele ar fi utut fi create de o terţă parte. Ferrari-urile ard ca torţele. Asta-i opinia generală, chiar dacă este evident că unul-două incidente pe an pot fi încadrate pur şi simplu la capitolul “şi altele”.
Nu am unde să încadrez însă imaginea de mai jos, pe care o prietenă mi-a trimis-o astăzi. Dacă eşti client Ferrari, ai un nivel dictat de poziţie sub care nu ai voie să cobori. Oricât de greu ar fi şi în orice poziţie ajungi, faptul că învârţi un volan de Ferrari este o oportunitate şi o onoare cam în aceeaşi proporţie cu cât este o obligaţie şi o responsabilitate. În plus, din câte ştiu, Ferrari le oferă clienţilor asistenţă rutieră în toată lumea, deci un simplu telefon ar fi rezolvat o problemă care s-a terminat în capătul unei şufe, cu un Yaris în rolul de Salvattore della Patria.
Una dintre ştirile care fac înconjurul presei auto în ultimei săptămâni vizează expoziţia pariziană în care celebrul creator Ralph Lauren îşi aduce inimitabila colecţie de maşini în faţa publicului într-un cadru-eveniment. Iubitor al industriei auto şi al ceea ce e frumos în această industrie, Lauren îşi expune maşinile în capitala Franţei pentru prima dată în faţa publicului. Şi publicul are ce vedea. De la Ferrari 250 Testa Rossa (1958) la Mercedes-Benz 300 SL Gullwing (1955), maşinile lui Ralph Lauren aduc o bucată însemnată din industria auto în faţa celor care vor să vadă ce însemnau maşinile într-o epocă romanţată şi plină de pasiune a industriei.
Evident, nu toată lumea va putea ajunge la Paris pentru a vedea expoziţia, dar Lauren s-a gândit şi la cei care şi-ar dori să simtă maşinile din colecţie şi altfel decât prin simpla prezenţă în faţa acestora. Ei bine, aceştia pot să admire, pe site-ul oficial al colecţiei de maşini, simfonia motoarelor de sub capotele celor mai reprezentative maşini de la expoziţie. Pur şi simplu apeşi play în timp ce citeşti istoria maşinii şi în timp ce o priveşti şi vei avea parte de o surpriză interesantă şi neaşteptată. O idee foarte bună de a asculta – pentru multă lume în premieră absolută – sunetul motoarelor unor modele precum Bugatti 57 S(C) Atlantic (1938), Bentley Blower (1929), Alfa 8C 2300 Monza (1931), Porsche 550 Spyder (1955) sau, pentru fanii născuţi ceva mai târziu, chiar McLaren F1 LM (1996).
Revin astăzi în industria auto chineză, de unde vă voi povesti câteva întâmplări care ne arată încă o dată – dacă mai era cazul – că oamenii ăştia nu glumesc când spun că vor fi cei mai mari în câţiva ani. Bine, deja sunt ca dimensiune a pieţei, dar lucrurile sunt mai complicate decât atât.
China are unele elemente specifice. Şi nicio altă ţară nu are asemenea poveşti pe care să le împartă cu ceilalţi.
POVESTEA 1 – Şcoala de şoferi Ferrari
Luca Ciferri, probabil cel mai bun editorialist al celor de la Automotive News, ne povesteşte astăzi despre faptul că Ferrari va iniţia cursuri de condus în China. Un soi de şcoli de şoferi cu Ferrari-uri. Motivul: bogătaşii chinezi obişnuiesc să-şi cadorisească odraslele, atunci când acestea trec de vârsta majoratului, cu câte un Ferrari. Cu care aceştia merg, evident, la cantina de la facultate. Ei bine, pentru a putea să meargă în deplină siguranţă şi fără a fi nevoiţi să-şi strice maşinile din cauze cretine, chinezii pot apela acum la şcoala Ferrari. Normal, ea nu este deschisă doar tinerilor, ci şi “oamenilor de afaceri între 50 şi 60 de ani care au avut până acum limuzină cu şofer, iar acum au ajuns la concluzia că e timpul să-şi ia Ferrari”. Ferrari a vândut anul trecut 300 de maşini în China. Citeste in continuare »
Opinia mea despre operaţiunile de recall e deja cunoscută. Nu o să fac niciun pas înapoi din a recunoaşte onoarea celor care fac rechemări în service pentru că inginerii lor au descoperit probleme, şi nu pentru că sunt obligaţi de vreo organizaţie sau vreun organism statal important.
În tot acest context, nu pot decât să aplaud eficienţa cu care cei de la Ferrari au reuşit să găsească buba în cazul celor 5 maşini mistuite în incendii care au atras atenţia presei auto din toată lumea în ultima perioadă. Inginerii Ferrari s-au pus la masă şi au găsit cauza în două zile, anunţând recall-ul a peste 1200 de exemplare 458 Italia cu probleme. Superb. Şi totuşi…
Nu se poate ca un producător ca Ferrari, care vinde maşini de peste 150.000 de euro fiecare, să aibă o problemă vecină cu idioţenia. Accept ca la baza unui recall să stea probleme mecanice, tehnice, rugina de pe caroserie, un scaun prost, un circuit electric tâmpit, însă mi se pare un mare FAIL cauza incendiilor maşinilor Ferrari: adezivul scutului termic care izolează habitaclul de motor se topeşte la temperaturi înalte şi cade pe sistemul de evacuare, ceea ce duce la incendierea completă a maşinii. Penibil.
Şi mai e ceva. În comunicatul oficial care anunţă recall-ul, Ferrari se referă la incendiile în care au fost topite complet cele cinci maşini ca la “incidente termice”. 100% PR. Apropo, nu pot să iau decât ca pe o ironie a sorţii faptul că Oakley Design a lansat “Ferrari 458 Italia Carbon Edition” chiar în ziua în care italienii înjurau carbonizarea a cinci maşini.
Pentru multi dintre romani, aparitia unui nou model in gama Ferrari este motiv de schimbat wallpaperul. E normal, formele masinilor create de casa de la Maranello au atras si vor atrage intotdeauna. Ce nu cunosc multi este forma arborelui genealogic al modelelor Ferrari. pentru ca toate sunt rosii si arata minunat, 98% din noi vorbim de “un FerrarI” care a trecut pe langa noi. Fotografia de mai jos are rolul de a face putin ordine in gandirea tuturor. Enjoy.
O calatorie cu taxiul nu este intotdeauna una placuta, mai ales cand, in Bucuresti, te lovesti de exponate ciudate ale speciei “Sofer de taxi”. Nu generalizam, evident, insa nimic nu se compara cu senzatia pe care o ai intr-un taxi plin de hartii si stickere murdare si cu un parbriz umplut pana la refuz cu diferite dovezi de apartenenta la o religie sau alta.
In tot acest peisaj trist din Romania, o veste care vine dinspre Orientul Apropiat ne face sa deschidem ochii. Este vorba de primul Ferrari Enzo transformat intr-un taxi, o solutie pe cat de ciudata pe atat de rapida pentru a ajunge din punctul A in punctul B.
Pana la urma, esenta unui taxi este exact aceasta, iar autostrazile cu sase benzi din Oman – acolo unde a fost facuta aceasta fotografie – cer cai putere adevarati.Si cat de frumos e ca, atunci cand suni la dispecerat sa ceri o masina, sa ti se spuna “Da, e OK, masina a plecat deja si va asteapta peste 12 secunde la locul indicat. Calatorie placuta!”.
Stiti cu ce se ocupa Schumacher dupa retragere? Se distreaza in benzinarii. Pe bune.
Cum ar fi sa te duci sa iti alimentezi masina si din fata sa iti apara neamtu’ cu o echipa de macanici Ferrari pentru a-ti schimba uleiul? Cum ar fi sa poti plati 10 euro pe o poza cu Schumacher intr-un sablon de carton insa cand sa faci poza sa te ia de umeri chiar septuplul campion mondial la Formula 1? Si nu in ultimul rand, cum ar fi sa iti traga cu ochiul o statuie din ceara care il reprezinta pe omu’ rosu?
Ar fi tare. Iar Shell, una dintre companiile cu care Schumacher si Ferrari colaboreaza foarte bine, a avut ideea stralucita de a trage cu ochiul la reactii. Iata ce-a iesit.
Cum va fi viata lui Michael Schumacher dupa ce pilotul german se va retrage din Formula 1? Nimeni nu stie. Stim insa cum ar fi aratat viata septupului campion mondial daca nu s-ar fi apucat de Formula 1. Sau daca unul dintre noi ar fi facut vreodata un schimb de meserie cu “neamtul”.
De la incidentul fotbalistului Gabi Popescu, al carui 612 Scaglietti de 300 de mii de euro a ars pe autostrada Bucuresti-Pitesti (vezi filmul de mai jos), a trecut ceva timp. Iata insa ca Ferrari este cu adevarat o masina “hot”. La propriu.
Aveti in fata doua exemplare care au facut cunostinta cu temperaturile ridicate. Un Ferrari F430 si un model nou, un 599 GTB. Pe mine unul ma cam doare sufletul…
