Meşter

Totul a început acum trei ani, în perioada dinaintea crizei, în 2007, atunci când Chevrolet a anunţat că dezvoltă un model ecologic diferit de al celorlalţi. Se numea Volt şi – aşa cum a fost prezentat iniţial şi aşa cum îi spune şi numele – toată lumea l-a văzut ca pe un model electric. Motivul: explicaţiile clare ale celor de la Chevrolet cum că, deşi modelul dispune de două motoare (unul electric, alimentat de o baterie şi unul pe benzină, alimentat normal), doar cel electric învârte efectiv roţile. Ulterior au venit explicaţii suplimentare care ne arătau că Volt e, de fapt, un altfel de hibrid.

Mărturisesc că subiectul m-a interesat marginal la început, însă am devenit foarte interesat de noul sistem de propulsie prezentat de Chevrolet după ce americanii au anunţat că Opel va avea acelaşi sistem pe Ampera, model care va fi lansat peste doi ani şi în Europa.

CUM ERA PREZENTAT SISTEMUL DE PE VOLT?

În principiu, sistemul de propulsie botezat Voltec era prezentat, ca mod de funcţionare, astfel: maşina se încarcă la priză. Motorul electric învârte roţile până la terminarea bateriei. În momentul în care bateria se goleşte, un motor pe benzină începe să activeze un generator care la rândul său face motorul electric să funcţioneze în continuare (vezi schema mai jos). Ei au numit acest sistem “Range Extender” (Prelungitor de autonomie), deoarece pe lângă cei 64 de kilometri pe care îi poţi parcurge 100% electric vei mai avea la dispoziţie, fără a opri să umpli bateria cu energie electrică, încă aproximativ 400 de kilometri în plus. Aşadar, vreo 450 de kilometri autonomie cu o maşină ale cărei roţi sunt învârtite EXCLUSIV ELECTRIC. Evident, maşina nu esta însă una electrică, ci un hibrid (motorul pe benzină există şi funcţionează, chit că sistemul e diferit faţă de Prius).

În  interviul pe care l-am avut în luna martie la Geneva cu Andreas Lassota, responsabilul de proiect Opel Ampera, oficialul Opel mi-a reconfirmat faptul că sistemul de pe Volt funcţionează astfel. Din discuţia cu Lassota am mai aflat însă un lucru extrem de interesant care explică diferenţele de funcţionare dintre cele două tipuri de sisteme hibride. Există, astfel, două tipuri de maşini hibride. Prius şi Insight au sistem hibrid paralel, prin care motorul electric şi cel pe benzină funcţionează în paralel. Volt dispune de un sistem hibrid în serie, prin care motorul pe benzină alimentează bateria care alimentează motorul electric care învârte roţile.

MOMENTUL ADEVĂRULUI

Din punctul meu de vedere, sistemul de pe Volt era perfect. Practic, puteai alimenta exclusiv cu benzină şi maşina învârtea roţile doar electric, ceea ce elimina două probleme în acelaşi timp: faptul că nu trebuia alimentat la priză (puneai benzină şi mergea fără probleme) şi faptul că putea fi considerată de autorităţi o maşină ecologică de nivel 1, ceea ce ducea la scăderea taxelor. Am susţinut asta peste tot, cu fiecare ocazie. Aveam o singură întrebare: de ce naiba o avea Volt nevoie de un motor cu patru cilindri pentru a alimenta o baterie? Răspunsul vine imediat şi este pe alocuri şocant.

Oficialii Chevrolet au decis să iasă în public ieri, cu o lună înaintea lansării modelului pe piaţă, susţinând că au înregistrat şi au actele de la Oficiul pentru invenţii şi mărci pentru sistemul Voltec. Prin vocea lui Barry Nitz, responsabilul pentru proiectele hibride la GM, aflăm însă că sistemul de propulsie de pe Volt are nişte “mici” elemente omise din planul iniţial. Cel mai important (thanks, unckle) este o transmisie inovatoare care permite cuplarea tuturor propulsoarelor din sistem, indiferent de care dintre acestea funcţionează la un anumit moment. urmează, apoi, un al doilea motor electric, mult mai mic, care are rolul de a ajuta motorul principal la sarcină mare cu bateria plină (scenariul 2 de mai jos) sau de a duce puterea de la motorul termic la cutia de viteze când bateria e goală (scenariul 4 de mai jos).

Schema e mai jos. În principiu, pe lângă faptul că motorul pe benzină alimentează bateria care alimentează motorul electric care învârte roţile (sistemul hibrid în serie prezentat mai sus), motorul pe benzină mai are un “mic” rol. Acela de a… învârti roţile printr-un generator care devine motor electric secundar.

Deci CUM?

GM A MINŢIT PRIN OMISIUNE

Aşa cum se aude. Motorul pe benzină ajută motorul electric la sarcină, adică atunci când acesta ajunge la 6500 rpm iar bateria se descarcă foarte repede. Turaţia motorului electric scade la 3200 rpm, iar cel pe benzină funcţionează la 1500 rpm şi trimite puterea la roţi printr-un generator care devine la nevoie motor electric secundar. Altfel spus, GM a minţit spunând până ieri că singurul rol al motorului pe benzină este cel de a alimenta motorul electric principal după descărcarea bateriei (scenariul 3) (vezi schema mai jos).

Evident, a venit şi explicaţia oficială, care nu face însă decât să confirme faptul că GM a încercat să o dea pe după cireş. “Dacă motorul electric principal este scos din acest sistem, Volt nu mai funcţionează”, spun oficialii americanilor. Aşa, şi? Asta nu explică cum de-aţi uitat cu bună ştiinţă de faptul că benzina ajunge şi altfel la roţi.

PRESA AMERICANĂ

Am aşteptat cu foarte mare interes reacţiile presei din SUA. Ele au venit, însă în mare parte îmi arată că unii jurnalişti auto de acolo sunt paraleli cu subiectul. “GM lied: Volt is not a true EV”, titrează Edmunds, unul dintre cele mai importante site-uri auto de peste Ocean. Domnilor, GM nu a susţinut NICIODATĂ că Volt este “a true EV”. Adică un model 100% electric. Deci minciuna nu este asta, ci faptul că o parte din sistemul hibrid al lui Volt este, de fapt, foarte asemănător cu cel al lui Prius.

CONCLUZII

Practic, Volt dispune de două sisteme hibride: unul în serie (cel lăudat până acum) şi unul paralel (în scenariul 4, motorul electric principal şi cel termic – prin generatorul motorului electric secundar – învârt roţile în acelaşi timp). Cu partea omisă până acum de inginerii GM, Volt funcţionează, în mare, la fel ca Prius. Ce n-are Prius este, însă, sistemul principal: motorul pe benzină care alimentează motorul electric care, aţi ghicit, învârte roţile.

Concluzia mea: Volt rămâne un model foarte interesant, cu un sistem de propulsie foarte avansat şi cu o logică de funcţionare (parţial) inedită, dar oamenii din GM care au reuşit să-şi aducă aminte abia acum de o parte extrem de importantă a acestui sistem au nevoie de nişte vânt. Asta dacă nu cumva GM vrea să creeze aşteptări la nivelul cărora nu va avea cum să se ridice vreodată.

P.S. Săptămâna viitoare voi merge la Frankfurt la un workshop în care vom discuta cu oficialii Opel despre Ampera, fratele european al lui Volt. Presimt că voi avea nişte dialoguri interesante cu oamenii ăştia.

LATER EDIT: GM susţine că secretomania care a învăluit cel de-al doilea motor electric din conformaţia tehnică a lui Volt ţine de faptul că inginerii americani au aşteptat acceptul de patent din partea OSIM-ului american. Altfel spus, sistemul Voltec trebuia înregistrat pentru ca informaţiile complete să fie publicate. Cu toate acestea, e bine să nu-ţi promovezi jumătate de sistem susţinând că e vorba de întregul sistem. E ca şi cum am auzi la TV că vom vedea Franţa-România, dar de la jumătatea meciului trecem pe Finlanda-Danemarca.

Domnilor, sunteţi oficial depăşiţi tehnic. Nu, nu vorbesc cu toată lumea acum. Mă refer mai ales la o anumită categorie de şoferi. Detaliez mai jos.

La noi a început cu vorbele. După anul de graţie 1989, apariţia maşinilor străine a dat tonul diferenţierii în rang între indivizi. Tot atunci au apărut şi unele frustrări – cei cu maşini mai ieftine erau nervoşi că n-au maşinile mai scumpe, iar cei cu maşinile mai scumpe erau nervoşi că ăştia cu maşini ieftine sunt mulţi şi că n-au strada lor, aşa cum li se cuvine. De aici şi până la apariţia discuţiilor în contradictoriu şi mai mult decât atât n-a fost decât un pas. Deci, la început a fost cuvântul.

Apoi a apărut bâta. Cutumă milenară păstrată până astăzi în leagănul civilzaţiei urbane. Bâta de baseball (cei cu altfel de bâtă sunt consideraţi grobieni, inculţi şi anti-evolutivi) a devenit simbolul răzvrătirii personale şi echivalentul unei asigurări de sănătate gratuite. Bâta de sub scaun reprezintă, în acelaşi timp, un element definitoriu al unei anumite categorii a populaţiei. În principiu cea care zâmbeşte tâmp când îţi arată că are în arsenal o astfel de armă inteligentă.

Ei bine, fraţilor (vorbesc cu bâtoşii, evident), sunteţi depăşiţi! Total. O scenă petrecută recent în mijlocul Pragăi (capitala Cehiei, pentru cei cu bâte care ajung din greşeală pe această pagină) ne arată că ultimul răcnet în materie de arme şi muniţii auto-related este sabia. Priviţi şi vă minunaţi, acesta este (foarte probabil) şi viitorul discuţiilor dintre taximetriştii români şi cei care au tupeul de a li se pune în faţă.

Să trăim şi să fim veseli.

Dacia a anunţat astăzi că a semnat un contract cu Romaqua Group Borsec prin care va livra o flotă de 180 de exemplare Sandero companiei care produce cel mai tare brand românesc. Despre branduri am mai vorbit aici, aşa că n-o să spun decat că totul se rezumă, simplu, la:

Al doilea brand românesc a livrat primului brand românesc o flotă de produse ale celui de-al doilea brand românesc pentru ca primul brand românesc să care produsul primului brand românesc cu produsele celui de-al doilea brand românesc. Evident, primul brand românesc a cumpărat produsele celui de-al doilea brand românesc pentru asta, fără ca acest lucru să excludă – evident – faptul că oamenii de la cel de-al doilea brand românesc nu cumpără produsele primului brand românesc. Dar fără contract.

Eu zic că important e că oamenii se înţeleg şi fac economia să funcţioneze.

Câteva poveşti în imagini de la şi în legătură cu recent deschisul Salon Auto de la Paris.

1. Noul concept Jaguar C-X75 a călcat o pisică şi i-a rămas pe roată

2. Or fi nemţii exacţi, dar aici au dat-o-n bară. GPS-ul noului Passat îţi zice că eşti în câmp, dar maşina e pe Champs Elysees. Fail.

3. Până să ne obişnuim cu gândul că vom conduce în câţiva ani maşini electrice, trebuie să mulţumim inginerilor că nu vom putea turna benzină unde trebuie motorină şi invers. Oricum, buşonul de alimentare al lui Mitsubishi i-MiEV seamănă cu personajele din Star Trek

4. Dacă nu v-aş fi spus că ăsta e un Hyundai (cârcotaşilor!…) i20, câţi dintre voi ar fi ştiut asta? Hyundai i20 tunat de Brabus.

5. Votez cel mai tare schimbător de viteze din ultimii 30 de ani. Posesor: Audi Quattro Concept. Superb.

Şeful Google revine asupra unei idei care stă pe buzele multora dintre cei care au într-adevăr ceva de spus în lumea asta: maşinile conduse de computere.

În teorie, el are dreptate. Scopul principal al unei maşini este transportul. Deci, dacă un sistem computerizat ar putea să organizeze maşinile dintr-un oraş, nu ar trebui decât să te pui să citeşti ziarul de dimineaţă şi ajungi în siguranţă la muncă. În mult mai puţin timp şi cu mult mai puţini nervi (era să zic “taximetrişti”)

Evident, pentru cei care şi-ar dori provocări şi alte elemente extreme de genul ăsta, ar trebui să existe circuite la libera alegere. Şi toată lumea ar fi mulţumită.

Eric Schmidt are însă o teorie interesantă: apariţia maşinilor înaintea computerelor este un bug al istoriei. O eroare. De aici nu pot să ridic decât o singură întrebare tehnică: cu ce naiba ar fi fost cărate computerele dacă nu existau maşini?

Lumea tuningului se adaptează la vremurile de criză prin care trece industria auto. Dacă marii tuneri (care vin în majoritatea lor din Germania) modificau până acum modelele pentru a le pregăti de spectacol, întârindu-le identitatea şi exprimându-se artistic pentru ca modelul să iasă pe stradă în haine noi agresive, lucrurile se schimbă. Iar ultima modă este transformarea estetică a modelelor de generaţie anterioară în cele de generaţie nouă.

Nu e greu. În multe cazuri, schimbările se rezumă la montarea unor elemente de caroserie specifice modelului de generaţie nouă. Practic, dacă ai un Logan ante-facelift, de exemplu, tunerii ţi-l pot transforma prin ciocan în Loganul de după facelift. Sau, mai clar, dacă ai un Megane hatchback de generaţie veche, în celebra formă de fier de călcat, îl poţi transforma în noul Megane. Eventual şi coupe, că arată mai bine. Să nu mai vorbim de faptul că vechiul Megane Sedan ar putea primi faţa lui Fluence, deşi – sincer – personal prefer faţa anteriorului model.

Ideea nu e nouă, evident. Dar începe să prindă contur şi simt că vom vedea din ce în ce mai multe astfel de adaptări estetice. Ba mai mult, unele ar putea să implice şi modificarea motorului, astfel încât acesta să aibă performanţele urmaşului pe care îl imită. De ce să-ţi iei maşină nouă, când o poţi avea la un preţ mult mai mic? Bine, rămâne acelaşi interior, dar măcar te poţi lăuda la vecini că ai bani, chit că ultima dată când ai văzut un showroom aveam alt preşedinte.

Primul exemplu concret vine de la Prior Design, care a modificat un Porsche 911 de generaţie 996 într-unul de generaţie 997. Nu mă întrebaţi de ce, mie mi se par ambele minunate. Dar probabil şi clienţii Porsche au damblalele lor.

Sâmbătă am spus prezent provocării echipei Let’s Do It Romania. Ceea ce vă doresc şi vouă. Am încercat să fiu unul dintre idioţii care fac curat în urma inteligenţilor. Unul dintre proştii care se subjugă ordinar minţilor luminate. Unul dintre retardaţii care pun mâna pe gunoaie pe care deştepţii şi-au pus creierul la macerat.

Nu sunt multe de spus despre ce s-a întâmplat în pădurea Cornetu, undeva la 20 de kilometri de Bucureşti, locul în care am fost repartizat să trag de gunoaie împreună cu la fel de idioţii mei colegi de echipă, Simona Stănescu, Claudia Tocilă, Toma Nicolau şi Lucian Marin. Am strâns la final vreo 50 de saci de resturi aruncate prin pădure şi am fi strâns de vreo 10 ori mai mult decât atât dacă am fi avut timpul necesar. Pentru că gunoaie şi mormane au rămas acolo ca după explozia unei bombe atomice cu pet-uri. Din păcate.

Discuţia ar putea continua, dar suntem pe un site auto. Ceea ce vă doresc şi vouă. Şi pentru că aici vorbim de lucruri motorizate pe patru roţi, vă invit să vedeţi filmul realizat sâmbătă de echipa mea de cretini care au curăţat în urma blagosloviţilor. La minutul 7 apare şi obiectul motorizat care ne-a arătat că inteligenţii conduc maşini scumpe, iar proştii nu-şi permit decât mănuşi din cauciuc şi saci de 120 de litri.

Cu dedicaţie pentru toţi proştii care au încercat să schimbe sâmbătă cea mai inteligentă ţară din ţara noastră.

Ultima aberaţie în materie de taxe, impozite şi altele asemenea legate de lumea maşinilor din România vine din partea Guvernului, care a decis ca posesorii maşinilor de peste 1600 centimetri cubi (1.6 litri) să nu mai poată să fie înscrişi pe lista celor care pot primi ajutoare de încălzire în această iarnă.

În teorie, logica e normală: cei care au bani nu trebuie să ceară ajutoare. În practică, însă, murim cu zile analizând puţin hotărârea idioată a Guvernului.

Nu ştiu care a fost criteriul pentru care Guvernul s-a oprit tocmai la 1.6 litri. Ca idee, motoarele pe benzin[ de 1.6 litri au devenit aproape inexistente pe piaţă în ultimii ani, ele fiind înlocuite in corpore cu versiuni turbo ale unităţilor de 1.4 litri. Excepţii sunt puţine şi vin din partea diesel. De exemplu, nu pot cere ajutoare la încălzire cei care şi-au luat ieri:

• Skoda Octavia Tour (1.9 TDI M5 101 CP – preţ de listă 13.262 euro)
• Seat Ibiza (1.9 TDI 105 CP – preţ de listă 14.395 euro)

De cealaltă parte, poţi să apelezi în continuare la ajutoarele de încălzire şi să ai în garaj modele precum:

• VW Passat Variant BlueMotion (1.4 TSI 122 CP – preţ de listă 30.462 de euro)
• Audi A3 Sportback (1.4 TFSI STronic 135 CP – preţ de listă 28.955 de euro)
• VW Eos (1.4 TSI 160 CP – preţ de listă 27.496 de euro)
• VW Tiguan (1.4 TSI 4Motion 150 CP – preţ de listă 27.105 euro)
• VW Scirocco (1.4 TSI DSG7 160 CP – preţ de listă 25.193 euro)

E bine în România. Noroc că Dacia Logan 1.6 are cu puţin 1600 sub centimetri cubi. Altfel erai considerat bogat, bogatule!

LATER EDIT: Legea a primit câteva elemente adiţionale care le interzice românilor să ceară ajutor suplimentar de încălzire. Printre acestea se numără unele absolut senzaţionale.

• Dacă ai depozite de peste 3000 RON la bancă. Ştiu mulţi (şi probabil sunt mult mai mulţi) bătrâni care au strîns banii ăştia de-a lungul anilor, iar pensia lor e foarte mică.
• Dacă ai terenuri mai mari de 1000 mp. Deci adio ajutoare pentru bătrânii de la ţară, care de obicei deţin terenuri agricole.
• Dacă deţii animale precum porci sau vaci. Dacă ţi-e frig, îi dai foc porcului.
• Lista nu e închisă, propunerile se strâng. Good work.

Îmi plac studiile britanice, echipa de cercetători americani şi cercetările nemţeşti. Mi se par fascinante aceste dovezi ale faptului că unii se plictisesc într-atât încât realizează un studiu sociologic cu rezultate atât de inutile, încât te doare mintea când te gândeşti la ele.

Deunăzi, o echipă de cercetători din Marea Britanie (vai, cât iubesc expresia asta! Probabil că aceeaşi echipă face toate studiile astea tâmpe) a analizat certurile dintre partenerii de viaţă atunci când unul dintre aceştia se află la volan. Conform studiului, 30% dintre cupluri se ceartă în maşină mai mult decât în orice alt loc, iar 10% dintre şoferi au sfârşit prin a se despărţi de partenerul cu care s-a certat atunci când conducea. Cea mai tare concluzie este însă cea legată de faptul că certurile încep, în medie, la fix 22 de minute de la pornirea la drum.

Mă întreb cum au fost chestionaţi subiecţii acestui studiu. “John, la câte minute de la pornirea maşinii ai început să te cerţi cu perechea ta?” Adică pe bune, stă cineva cu ochii pe clopoţel pentru a putea să răspundă ulterior unui astfel de studiu idiot, în cazul fericit în care acesta ar apărea vreodată? “Mary, unde te cerţi cel mai des cu prietenul tău?” Serios, stă cineva cu statistica-n mână, apelează la procentaje? Oricum, ca idee, dacă aveţi de gând să vă încumetaţi la un drum mai lung, aveţi grijă să opriţi din 20 în 20 de minute. E mai sigur pentru inimă.

Cel mai nasol detaliu legat de acest studiu este însă faptul că a fost comandat de Seat. Are cineva idee care-i logica comenzii unei astfel de cercetări?

P.S. Studiul e pe bune.

Astăzi dăm premii interesante. Avem cărţi de colecţie cu istoria Opel pe care le împărţim celor care ne urmăresc pe Twitter sau celor care ne sunt prieteni pe Facebook.

Sunt cinci întrebări pe tot parcursul zilei, avem câte cinci cărţi pentru fiecare reţea socială în parte. Succes!

CONCURSUL PE TWITTER

CONCURSUL PE FACEBOOK

Later edit: După o zi de întrebări şi răspunsuri, am stabilit câştigătorii celor zece cărţi Istoria Opel. Aceştia sunt:

TWITTER: @AdrianNechifor @Alex_Angelescu @soringrumazescu @LianaMitroi @Redhimihai
FACEBOOK: Adrian Golat, Gabriel Balint, Ady Moroşan, Radu Cătălin, Dan Ille, Cătălin Ştefan.

Felicitări speciale lui Adrian Nechifor şi lui Adrian Golat, cei care au reuşit să răspundă cel mai repede şi mai bine la întrebări.