Meşter

Recunosc, sunt un mare fan al lui Elon Musk. Amestecul de geniu, încăpăţânare, verticalitate, aroganţă şi implicare este ameţitor. Antreprenorul de 42 de ani născut în Africa de Sud, dar cu cetăţenie americană, este una dintre minţile frumoase ale vremurilor noastre. Iar modul în care a reuşit să construiască nume care ating industria transporturilor este pur şi simplu fascinant.

Prima dată a fost Zip2, un serviciu editorial cumpărat pe bani grei de Compaq. Apoi a fost PayPal, un serviciu de plăţi online care a transformat X.com, noua sa companie, într-un nume respectat şi cumpărat ulterior de eBay cu 1.5 miliarde de dolari. Apoi a fost SpaceX, o companie al cărei scop este explorarea spaţiului şi care îşi doreşte să ducă oameni pe Marte în următorii 10-20 de ani. Musk este întruchiparea visurilor oricărui copil. Un om îndeajuns de norocos şi ameţitor de insistent pe ideile sale, un personaj care construieşte pur şi simplu ceea ce noi, ceilalţi, visăm.

Apoi a fost Tesla Motors. O companie care construieşte maşini electrice şi care a început greu, ca oricare alt nume din domeniu. Mult timp am făcut o paralelă în timp real între cea făcea Tesla şi ce făcea Th!nk, o companie norvegiană care încerca să producă maşini la fel de electrice. După începutul plin de probleme al lui Tesla Roadster, un model construit pe baza lui Lotus Elise, Musk a făcut rost de bani sub formă de împrumut de la statul american pentru a-şi finanţa în continuare compania când aceasta era să crape, dar şi-a plătit datoria cu nouă ani înainte de termenul iniţial. Între timp, Tesla Motors a inventat Model S, unul dintre cele mai apreciate modele auto ale acestei epoci (o prezentare completă e pe site-ul oficial al companiei), şi va scoate pe piaţă în 2014 Model X, un SUV care va duce mai departe povestea americanilor. Totul este, repet, electric. Într-o perioadă în care marile nume se chinuie să inventeze concepte hibride sau electrice îndeajuns de limitate încât să pară eforturi fantastice, Tesla aduce Model S şi spune că autonomia este de minim 350 de kilometri (în funcţie de bateriile comandate, aceasta creşte până la 500 de kilometri). În plus, Model S devine un model atât de reuşit, încât Consumer Reports, “CTC”-ul produselor americane de orice fel, spune că modelul Tesla este cea mai bună maşină testată vreodată de organizaţia de peste Ocean.

Tesla Motors este un ghimpe în coasta companiilor auto la ora asta. Nu credeam să asist la naşterea din nimic a unui nume care să se ia de guler la propriu cu GM, Ford şi celelalte mari branduri din zona auto americană. Şi să câştige. Pentru că Model S nu e doar o maşină fantastică, ci a devenit cea mai vândută maşină electrică din State în primul sfert al anului 2013 la fix un an de la lansarea oficială pe această piaţă. 4900 de exemplare. Mai mult decât full-electricul şi multi-premiatul Nissan Leaf sau decât la fel de premiatul hibrid cu configuraţie în serie Chevrolet Volt.

Peste toate vine însă ideea anunţată ieri. Hyperloop. Un soi de tren care reuşeşte să atingă viteze vecine cu cea a sunetului (undeva la maxim 1220 de kilometri pe oră). Funcţionează pe baza fluxurilor electromagnetice, ia energia de la soare şi depăşeşte pe distanţe de până la 1500 de kilometri un avion de pasageri. Hyperloop este o alternativă la transportul în comun care vine într-un moment în care toate ideile se înfundaseră. 30 de minute pe 650 de kilometri? Wow.

Elon Musk continuă munca lui Steve Jobs şi inovează, inovează, inovează. Tesla Model S este un soi de iPod într-o lume a CD Player-elor, iar Hyperloop este iPhone-ul telefoanelor pline de butoane şi taste. Şi avem nevoie ca de aer de o minte care să ordoneze puţin o lume care din 2007 încoace a luat-o razna şi, cu câteva excepţii, nu mai gândeşte logic. Musk este omul care trebuie urmărit în următorii ani. Presimt că revoluţia Musk va fi mai vizibilă, mai utilă şi mai “reală” în sens palpabil decât revoluţia lui Jobs.

Povestea începe simplu: John Broder, un jurnalist care scrie în reputata publicaţie New York Times, a realizat un review deloc măgulitor la adresa lui Tesla Model S, cea mai nouă apariţie din gama constructorului de modele full-electrice Tesla. Pe scurt, articolul explică cum autonomia modelului american nu se apropie deloc de ceea ce Tesla anunţă în cartea tehnică, mai ales atunci când maşina este supusă rulării la temperaturi scăzute, cunoscute ca fiind nefavorabile bateriilor unei astfel de maşini.

Articolul jurnalistului american – unul plin de detalii legate de cele două puncte de încărcare de pe drum şi despre timpii de încărcare a maşinii – a stârnit însă un val pe care probabil că nimeni nu-l aştepta.

Reacţia lui Elon Musk – miliardarul care deţine printre altele şi compania Tesla – nu a întârziat să apară. Şi ce reacţie! Pus în gardă de un episod Top Gear în care realizatorii show-ului au sugerat că maşina ar fi rămas fără baterie, deşi acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, Tesla şi-a dotat toate maşinile de test cu o armată de aparate de măsurare, telemetria şi poziţia GPS a maşinii fiind uşor de analizat ulterior testului. Iar datele pe care maşina le-a scos din aparate contraziceau flagrant ceea ce jurnalistul american povestea în review-ul său. A rezultat o însemnare pe blogul pe care Elon Musk îl ţine pe site-ul oficial al celor de la Tesla în care articolul era considerat “fake” şi în care jurnalistul era înfierat.

Pe bună dreptate. Printre altele, jurnalistul spunea că a închis la un moment dat climatizarea pentru a favoriza autonomia, iar datele arată că acesta a crescut temperatura pe care sistemul de climatizare o împingea în habitaclu.

Unul dintre editorii şefi ai New York Times a reacţionat şi i-a luat apărarea jurnalistului, chiar dacă a recunoscut că povestea expusă are câteva scurtcircuite. Element care a pus într-o lumină deloc favorabilă publicaţia. Şi totuşi, lucrurile au mers mai departe, iar povestea părea că s-a stins.

Luni, într-un interviu acordat celor de la Bloomberg, Elon Musk a atacat însă din nou New York Times. Agresiv. “Daunele pe care New York Times ni le-a cauzat după acel articol se ridică la 100 de milioane de dolari”, a spus Musk. Chiar dacă Tesla nu are de gând să dea în judecată publicaţia americană, Musk susţine că articolul nefavorabil a făcut ca “peste o sută de clienţi să anuleze precomenzile pentru Model S”. Unde e diferenţa de până la 100 de milioane de dolari? La bursă. Între data redactării articolului respectiv şi până astăzi, acţiunile Tesla au scăzut cu circa 12% (de la 39.24 $ la 34.98 $), iar Elon Musk pune acest lucru pe seama aceluiaşi articol.

Nu suntem aici pentru a împărţi dreptatea. Ce trebuie însă subliniat – poate în loc de concluzie – sunt două lucruri. În primul rând, un jurnalist care nu-şi face temele corect are şanse mari să rămână cu pete enorme pe CV. Atunci când nu se aşteaptă. În al doilea rând (şi pe de altă parte), chiar dacă prohodul presei este cântat deja prin cimitire din toată lumea, dacă doar câteva rânduri pot să facă o companie să piardă 100 de milioane de dolari înseamnă că vorbim de putere adevărată. Tot secretul stă în capacitatea tuturor de a îndrepta acea putere înspre zona efecte pozitive pentru toată lumea.

Uneori – doar uneori – constructorii auto se aruncă în cap în ape tulburi pe care nu le-au mai testat niciodată. Chiar dacă aruncarea asta e de antrenament sau face parte dintr-o competiţie oficială, rezultatul este acelaşi dacă îţi dai seama abia apoi că apele alea au 20 de centimetri, iar tu te afli în plin avânt pe platformă la cinci metri.

Deunăzi, Rolls-Royce a creat primul concept electric din istoria mărcii. Se numea 102EX şi era o versiune electrică a lui Phantom. Evident, totul a fost creat pentru showcase, cum zic britanicii, conceptul fiind prezentat la Geneva cu fast. Cu toate astea, chiar dacă reacţiile publicului şi ale presei de specialitate au fost unele amestecate şi care băteau în retragere (la dracu’, un Rolls-Royce electric?!), oficialii Rolls au încercat să forţeze limitele noii lor idei şi au trimis conceptul lor electric într-un tur al lumii în care clienţii mărcii aveau ocazia de a testa lucruri.

Deşi premisele erau relativ negative, deşi reacţiile jurnaliştilor erau mai degrabă rezervate, Rolls a riscat. Rezultatul: fiasco. Niciunul dintre clienţii care au participat la teste nu s-a declarat interesat de aşa ceva. Iar motivul nu ţine de preferinţe sau de poveşti personale, aşa cum probabil s-ar fi aşteptat oficialii Rolls-Royce, ci de un fapt care probabil că le-a scăpat prosteşte celor de la Rolls: 98% dintre clienţii mărcii nu au reşedinţa în oraşe, iar autonomia unui astfel de model este pur şi simplu mult prea redusă pentru nevoile acestora.

Evident, preşedintele mărcii s-a scărpinat în cap (probabil înjurând printre dinţi biroul de marketing), dar a dres-o şi a anunţat că Rolls-Royce oricum nu ar fi vizat producerea în serie a unui astfel de concept, singura soluţie la care marca se gândeşte acum fiind cea a unor modele hibride. O soluţie ceva mai plauzibilă şi mai actuală în contextul infrastructurii şi al tehnologiei de azi, dar una pe care clienţii ar accepta-o oricum cu greu.

Ce învăţăm de aici? Că experimentele – fie ele şi “verzi”, deci produse pentru cauze declarate nobile, trebuie să aibă o logică solidă pe care să se bazeze. În lipsa acesteia, totul se rezumă la bani cheltuiţi aiurea şi la timp pierdut. Iar asta doar a comportament eco nu miroase.

• “We have engineered the world’s first battery electric vehicle for the ultra-luxury segment” - preşedintele Rolls-Royce la prezentarea conceptului 102EX, la Geneva.
• “No customers have approached the automaker to ask for electric versions of the cars. We have no plans at the present to produce EVs” – acelaşi preşedinte Rolls-Royce după testele cu Phantom-ul electric.

Atât costă energia electrică consumată pentru încărcarea bateriei unei maşini electrice. În condiţiile în care autonomia ajunge la – să zicem – 150 de kilometri iar un bucureştean normal nu parcurge zilnic mai mult de 30 de kilometri prin oraş, ajungem la concluzia că ai nevoie de maxim patru-cinci “plinuri” pe lună. Hai să punem dublu, că poate omul are treabă şi iese şi din oraş (în condiţiile în care are unde să alimenteze, evident). Şi nu aduc în discuţie  faptul că unele magazine sau clădiri de birouri vor avea prize speciale care pot fi folosite gratuit.

Maxim 20 de euro pe lună te va costa energia electrică cu care îţi umpli maşina la fel de electrică în fiecare lună. În banii ăştia poluezi zero şi ai cuplu de la primul milimetru al cursei pedalei de acceleraţie.

Eu zic că e interesant. Trebuie doar ca preţul de achiziţie să scadă. Şi vom asista la o revoluţie.

Dacă tot am ajuns să vorbim cu toții aici despre mașini electrice, despre hibride, hibride plug-in, microhibride și despre alte asemenea modele care dovedesc faptul că industria auto se mișcă înspre un punct în care, odată ajunși, mecanicii de astăzi ar face bine să pună mâna pe cursuri de altă factură decât cele învățate până astăzi, vom vorbi astăzi despre mașinile electrice și despre viteza cu care ele devin realitate.

Astăzi am participat la o conferință de presă foarte interesantă în care reprezentanții Rombat (principalul producător de acumulatori auto), Dacia și oficialitățile orașului Bistrița au vorbit despre viitorul industriei. Opiniile au fost extrem de diferite la nivelul celor care au luat cuvântul.

Constantin Stroe, președintele Automobile Dacia, a spus că mai avem mult până când mașinile electrice să devină parte integrantă din viața noastră. OK, vor apărea pe ici-pe colo unele încercări, dar ideea de a avea multe mașini de acest tip pe străzi nu stă în picioare până cel puțin peste 15-20 de ani.

Ioan Repede, directorul general Rombat, omul care reprezintă practic România la tot soiul de congrese internaționale ale producătorilor de baterii, a anunțat că Rombat NU se va implica în producția de baterii pentru modele electrice și hibride în următorii ani. Motivul: piața e mult prea mică iar logica Rombat este de a se concentra în proporție de 75% pe aftermarket. Deci pe baterii clasice pentru modele cumpărate de câțiva ani. “Noi vrem să facem profit, nu să experimentăm”, a fost completat Repede de directorul de dezvoltare al companiei.

Ovidiu Crețu, primarul Bistriței, spune că oficialitățile orașului Helsinki au anunțat într-o întâlnire protocolară că mașinile cu motoare clasice, pe combustie, nu vor mai avea voie să intre în capitala Finlandei din 2030 încolo. Ceea ce înseamnă că acestea ar trebui să însemne un procent foarte mare din totalul mașinilor vândute în Finlanda în perioada 2020-2030.

Voi ce părere aveți?

Probabil o sa ma acuze multi de superficialitate, probabil o sa par putin ironic. Insa vreau sa ma convinga cineva si pe mine ca noile hibride BMW, X6 si Seria 7, au o logica. Cat de mica o fi ea.

Care e scopul montarii unor sisteme care nu fac altceva decat sa scada consumul cu maxim 20% (adica sa il duca de la 30 la 24 in oras) si apoi sa iti prezinti masinile ca fiind “cel mai rapid hibrid”, “cel mai puternic hibrid” and so on? Mi se pare mie sau BMW n-a inteles exact care e rostul hibrizilor in lumea asta? Oamenii au montat motoare electrice si baterii pe ditai matahalele si le-au combinat cu motoare V8 pe benzina de peste 4.0 litri. Si dup-aia se lauda ca au gama ecologica.

OK, unii ar spune ca in virtutea viitoarelor norme de poluare, emisiile la nivel de grup tre’ sa scada. Pai in media respectiva nu e mai inteligent sa scazi maximum pozibil emisiile modelelor de segment mini, mic si mediu, si sa lasi naibii animalele astea sa existe in logica pentru care au fost construite?

Ne doare-n fund de mediu! Aceasta este cea mai “cuminte” reactie pe care am auzit-o atunci cand am discutat cu oricare dintre ceilalti jurnalisti auto. Mediul e ultima noastra problema.

E trist. Fara a face un titlu eroic din asta, Automarket va incerca sa schimbe, pe cat posibil, acest tip de gandire. Poate ati observat ca in ultimele zile apar din ce in ce mai mult stiri la categoria “mediu” si din ce in ce mai multe informatii despre combustibilii alternativi, despre hibrizi si asa mai departe. Constientizand faptul ca este o tampenie sa iti cumperi un V12 de 6 litri care consuma nelimitat si emite dioxid de carbon pe kilometru cat sa omori o comuna in conditiile in care constructorii lumii incearca sa scoata versiuni cel putin la fel de potente care sunt mai prietene cu mediul, Automarket s-a hotarat sa va arate care este pulsul pietei “verzi” in lume.

Daca pana acum cei interesati de ecologie si “verde” puteau gasi stiri in categoria mediu, in scurt timp vor avea o sectiune separata mult mai vizibila, in care veti gasi, pe langa stiri, si topuri ale celor mai curate modele din Romania si din lume, explicatii privind modul de producere a biocombustibililor si tipurile acestora. Si nu numai (sugestiile sunt binevenite in comentarii).

Totul pe un Automarket mai verde ca oricand, in cateva saptamani.