Postat de Mircea Mester in Nissan / Opinii pe November 8th, 2010
Acum ceva vreme, când am dat ochii cu formele foarte neobişnuite ale lui Nissan Juke, nu am ezitat să-mi vărs aici amarul într-o perioadă în care nimeni nu mai vindea nimic, iar luminiţa de la capătul tunelului se transformase într-un alt tunel. Mi se părea ciudat ca o perioadă economică precum era cea din 2009 să fie “gratulată” cu forme atât de nebune. Mă întrebam atunci, sceptic, dacă Juke e un succes sau un eşec. Azi am răspunsul.
Am avut în test Juke pentru trei zile şi vă spun cu mâna pe inimă că o abordare atât de diferită a formelor unei maşini nu poate să aducă decât un aer proaspăt în lumea ponosită a maşinilor. Pe lângă faptul că se uită lumea după tine ca şi cum ai fi ieşit cu ursul ras pe genunchi prin oraş, maşina îţi dă un sentiment interesant care amestecă mândria cu demenţa şi cu abordarea citadină. Nu ştiu dacă se va vinde, dar maşina este un soi de Fiat 500 al celor de la Nissan, dacă-mi permiteţi. E fun, colorată şi plină de viaţă.
Postat de Mircea Mester in Video pe November 5th, 2010
Acum vreo cinci luni, din rândurile piloţilor de teste ai celor de la Toyota dispărea omul care a coordonat dezvoltarea absolut tuturor modelelor sportive create vreodată de compania japoneză şi de Lexus, marca premium a niponilor. Hiromu Naruse era numele său. V-am povestit la acea vreme ce a însemnat acest om pentru cel mai mare producător al lumii, astfel că nu voi relua subiectul. Ce vreau să subliniez este faptul că, spre deosebire de ceea ce se întâmplă la noi exact în aceste zile, japonezii ştiu să-şi amintească de oamenii lor importanţi într-un mod elegant, civilizat, plăcut şi mai ales extrem, emoţionant.
Postat de Mircea Mester in Opinii / Siguranta pe November 5th, 2010
Câteva statistici foarte interesante legate de accidente în general şi de accidentele care se soldează cu morţi în special. De exemplu, un lucru interesant este faptul că, deşi de la televizor înţelegem cu totul altceva, accidentele cauzate de starea carosabilului înseamnă doar 1.6% din total. Nu mai vorbesc de faptul că, oricât am vorbi de sistemele maşinilor şi de siguranţă, ar cam trebui să ne uităm în curtea noastră: eroarea umană aduce majoritatea covârşitoare a accidentelor.
Sper ca, după ce analizăm infograficul de mai jos, să nu ne mai credem piloţi când nu e cazul.
Postat de Mircea Mester in Opinii / Siguranta pe November 4th, 2010
Recall-urile din ultimul an, care au dus la o destabilizare a imaginii unor producători de renume mondial, au la bază una dintre soluţiile pe care aceiaşi producători le-au detectat atunci când costurile necesare dezvoltării modelelor proprii au devenit mult prea mari pentru a putea să fie susţinute de un preţ acceptabil de showroom. Este vorba de “globalizare”, aşa cum o numesc constructorii. Sau, în termeni mai puţin academici şi pretenţioşi, de faptul că din ce în ce mai multe modele au din ce în ce mai multe părţi şi subansamble constitutive comune.
Auzim din ce în ce mai des expresia “model global”, “platformă comună” sau “motor familiar”. Sub toate acestea se regăseşte o găselniţă a celor care conduc destinele producătorilor auto: dacă reuşim să facem cât mai multe componente comune modelelor pe care le producem, reuşim să raţionalizăm costurile şi să scădem – sau măcar să menţinem – preţurile maşinilor pe care le vindem pe piaţă. La prima vedere, soluţia pare corectă, deoarece asigură o stabilitate financiară, poate sta la baza dezvoltării mai multor modele diferite şi reuşeşte să nu scoată banii cu forcepsul din buzunarele clienţilor.
Pe de altă parte, o piesă al cărei cost a fost scăzut cu 70% pentru că poate fi montată pe absolut toate modelele unei mărci poate să stea a baza unui recall-record pentru respectivul producător. Dacă într-o lume perfectă nicio piesă cu potenţiale defecte nu ar ajunge la fabrici, în lumea noastră acest lucru se întâmplă. Iar când se întâmplă, costurile – materiale şi de imagine – pentru un producător sunt mari. Nu ştiu dacă mai mari decât sumele economisite prin soluţia descrisă mai sus, dar mari.
Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii, spunea o veche vorbă populară.
Lăudat, hulit, omorât, cumpărat, comandat şi produs. Dacia Duster a fost unul dintre cele mai aşteptate modele ale constructorului român şi, drept urmare, reuşeşte să atragă clienţi mulţi. Mult mai mulţi decât poate să care Dacia, de altfel, care produce la foc automat la Mioveni pentru a face faţă comenzilor din Franţa.
