Stiti ce se intampla daca pui un bob de orez la poalele unor munti? Creste un ditamai poporul in jurul lui. Asa si cu masinile. Daca le dai o roata cu jante unice in lume chinezilor, ai toate sansele ca la cateva zile sa afli ca nu mai esti fericitul proprietar al singurei roti de acel tip existente pe Glob.
La primul Salon Auto International la care am participat, Geneva 2005, langa unul dintre modelele BMW statea un baiat cu ochi oblici care poza de zor. Nu l-am bagat in seama la inceput, crezand ce e vreun japonez dement care face poze pentru ca degetul lui sufera de Alzheimer. Dupa vreo cinci minute de nebagare in seama, privirea mi-a cazut pe interesul cu care omul nostru, imbracat regulamentar la costum, poza busonul de benzina din toate pozitiile.
Un alt prieten din presa auto imi povestea cum il vazuse pe unul care facea acelasi lucru, doar ca era asezat pe spate, i se vedeau doar picioarele, si poza dedesubtul lui A5 la Geneva, in acest an. Da’ poza, nene, de la un moment dat oamenii din zona credeau ca asiaticul a dat ortu’ popii sub toba masinii.
In tot acest peisaj, vin baietii de la Shuanghuan (e un challenge sa scrii si sa tii minte numele astora) care spun ca ei nu fac altceva decat sa copieze legal. Pentru ca guvernul chinez le permite asta. Asta e ca si cum m-as apuca eu sa investesc intr-o firma care produce masini pe care am numi-o Subaru si a carei sigla ar fi cerul instelat. Explicatie: pai e albastrul de pe steagul Romaniei, deci e legal. Iar denumirea este, foarte clar, o coincidenta. De unde sa stiu eu ca japonezii au ceva sub aru, orice ar insemna “aru” asta. Sau sa-i zic mai bine Pestearu?
Acum, ca s-a calificat Steaua, vom putea urmari pe viu, din nou, cel mai tampit test de siguranta al unei masini. Impactul cu Gigi-ul pe plafon.
“Consideram ca prin tehnologia pe care o propunem pentru 500, acest model poate si trebuie sa se ridice la standardul a cinci stele la testele de siguranta”. Afitmatia ii apartine lui Luca De Meo, brand manager Fiat, si a fost facuta in ziua lansarii oficiale a modelului, in centrul orasului Torino. Rezultatul? Fiat 500 a primit cinci stele la EuroNCAP, constituind, iata, o varianta de luat in seama atunci cand in discutiile intre prieteni ajungeti la argumentul numit “siguranta”. Altfel spus, eliminati-va din vocabular expresia “Jeane, da’ ce-i cu cutia aia de chibrituri aici? Varza, muci se face!”.
Renault. Dupa ce si-a tras gama de modele cu miliarde de stele EuroNCAP (am un prieten bun, fan Renault, care mizeaza tot timpul pe siguranta cand vine vorba de o masina, spunand ca asta trebuie sa stea in prim-plan la alegerea unui model), francezii dau un rateu de zile mari, reusind sa adune doar 4 stele pentru noul Twingo. Naspa. la anul, Renault nu isi vor mai putea baza campaniile nici pe “Am castigat Formula 1″ si nici pe “Avem cinci stele pe toata gama”. Si atunci, pe ce ne bazam? Pe Logan?
Biletul catigator la loto este asteptat sa vina. Trec in fiecare zi, in drumul spre redactie, prin fata sediului Loteriei Romane. Nimic interesant pana acum. De fapt, pana acum doua zile.
De doua zile (ieri si azi) in fata tablei aurii pe care scrie Loteria Romana stau vreo 50 de concetateni de culoare adiacenta care il asteapta pe Godot. Stau pur si simplu cu fundurile intre rosturile bordurii si nu fac nimic altceva decat sa contemple multimea de blocuri gri de vizavi. Este adevarat, nu am avut curajul sa opresc sa intreb ce se da la Loterie (nu, nu am numar de Calarasi, insa odata oprit acolo pun pariu ca s-ar oferi instant vreo trei malaci sa imi spele masina. De serie).
Sper sa reusesc maine sa fac si cateva poze, din mers. Sa ma risc? Sa nu ma risc? Sa pun un bilet de 6/49 completat la misto pe bord cand trec pe acolo? ce sanse de supravietuire imi dati?
Concediu timp de 7 zile pe soselele patriei. Am avut ocazia sa rup masina in toate cele trei provincii istorice ale Romaniei, astfel ca va pot face o scurta dar extrem de inspirata radiografie a satului romanesc, asa cum e el: cu relele si cu relele sale. Si mai ales cu relele sale. Si cu releele sale, in cazul satelor care prind mai multe posturi TV.
Asadar.
Tara Romaneasca (Muntenia). Aici nu voi zabovi prea mult, avand in vedere faptul ca despre soferii din Bucuresti circula foarte multe legende si la fel de multe lucruri reale. Indraznesc chiar sa spun ca cele mai multe sunt reale. Insa este foarte clar faptul ca soferul din spatele covrigului cu numar din Bucuresti isi permite multe aici si putine in afara. De ce?
Ardeal. Aici, masinile cu numar de Bucuresti nu sunt vazute foarte des, mai ales pentru ca soseaua (in principal pe DN1 pana la Targu Mures) este geniala si iti permiti sa depasesti limita legala…NOT, vorba lui Borat. Dar o data ajuns intr-unul dintre orasele ex-burguri din Ardeal, in care am copilarit si crescut, masina cu numar de Bucuresti nu a putut fi trecuta cu vederea de taximetristi (da, exista si pe acolo) si prieteni, care stiau ca am ajuns acasa. Norocul meu ca unii dintre prieteni sunt inca acolo.
Moldova. In Cheile Bicazului m-am intalnit cu un altul de-aici cu numar de Bucuresti, care incerca sa depaseasca pe serpentine o Dacie pacatoasa cu numar de Harghita. Evident, locurile de depasire pe acolo sunt la fel de numeroase ca locurile de parcare din capitala la ora 3 dupa-amiaza, astfel ca omului nostru i-au scapat cateva sudalme si cativa sfinti, desi harghiteanul nu avea absolut nicio vina. Puterea obisnuintei. Drumuri destul de proaste. La intrebarea eleganta “frateeeeeeeeeeeeeeeeeeeee, cand naiba se asfalteaza drumu’ asta, ca e ditamai judeteanu’?”, raspunsul este un mic si nevinovat umar in sus.
Mentiune speciala: judetul Haghita. Am trecut pe acolo fara probleme. Nu exista unguri cu coase si topoare care sa razuiasca pe parbriz si pe logo-ul marcii masinii si nu exista prioritate de harghitean/covasnean respectiv de restul. Pur si simplu e o zona a Romaniei foarte calma, contrar tuturor balacarelilor recente de la TV. Singurul prost din Harghita e drumul in sine, care rivalizeaza indeaproape cu Emmentaler-ul.
Cam atat din teritoriu. Revin cand imi revin la Bucuresti.
Asa cum puteti observa in stirea pe care ati primit-o astazi in newsletter-ul nostru, un britanic considerat unul dintre cei mai buni ecologisti din Albion incearca sa rastoarne intregul sistem de valori pe care il avem si sa ne spuna ca cresterea vacilor si transportul legumelor polueaza mai mult decat masinile in general. Mai mult, acesta merge mai departe, afirmand ca energia pe care o cheltuim mergand la alimentara din colt polueaza mai mult decat daca am merge cu masina, pentru ca producerea alimentelor necesare inlocuirii caloriilor arse la mersul pe jos emite mai mult CO2 decat mersul cu masina.
No shit, Dexter!
Pai sa vedem despre ce e vorba in propozitie. Britanicul respectiv, Chris Goodall pe numele sau, este autorul uneia dintre cele mai cunoscute carti pe teme ecologice din ultimul an (How to Live a Low-Carbon Life – traducerea nu e necesara, sper). Ei bine, in teoriile sale, acesta ajunge la un moment dat sa dea pe afara, in stilul marilor cercetatori si matematicieni din trecut care isi demonstrau formulele pana cand gaseau alta, care sa o contrazica pe prima. De obicei insa, a doua nu are nicio valoare pentru ca este pur fictionala. Mai mult, omul omite cateva elemente importante, cum ar fi noxele emise la producerea si prelucrarea combustibililor (bineinteles ca vorbeste de producerea carnii, da’ p-asta din urma a uitat-o), noxele emise la producerea masinii in sine sau de faptul ca el vorbeste de “masina medie britanica”, care medie este realizata prin calcule de el stiute (banuiesc ca n-a luat in considerare aportul miilor de producator “de garaj” din Marea Britanie, care scot supercar-uri de trilioane de cai si emit quitale de CO2 in fiecare secunda a existentei lor pe planeta).
Acesta este, banuiesc, si cazul lui Goodall (care, apropo, nu poate sa nu fie cunoscut, asa cum spuneau unii dintre voi in comentarii, din moment ce este publicat in The Times). A ajuns omul sa combata CO2-ul incat a reusit sa scoata dioxid si metan pana si din vaci si din legume. Si din mersul pe jos. Eu zic sa ardem vacile la aragaz.
Fie ce-o fi, fratilor, prefer sa iau o gura de aer mergand pe jos pana la magazin dupa paine decat sa trag o gura de resturi de esapament si sa zac internat prin vreo sectie de reanimare. Analyse this, Einstein!
Ne doare-n fund de mediu! Aceasta este cea mai “cuminte” reactie pe care am auzit-o atunci cand am discutat cu oricare dintre ceilalti jurnalisti auto. Mediul e ultima noastra problema.
E trist. Fara a face un titlu eroic din asta, Automarket va incerca sa schimbe, pe cat posibil, acest tip de gandire. Poate ati observat ca in ultimele zile apar din ce in ce mai mult stiri la categoria “mediu” si din ce in ce mai multe informatii despre combustibilii alternativi, despre hibrizi si asa mai departe. Constientizand faptul ca este o tampenie sa iti cumperi un V12 de 6 litri care consuma nelimitat si emite dioxid de carbon pe kilometru cat sa omori o comuna in conditiile in care constructorii lumii incearca sa scoata versiuni cel putin la fel de potente care sunt mai prietene cu mediul, Automarket s-a hotarat sa va arate care este pulsul pietei “verzi” in lume.
Daca pana acum cei interesati de ecologie si “verde” puteau gasi stiri in categoria mediu, in scurt timp vor avea o sectiune separata mult mai vizibila, in care veti gasi, pe langa stiri, si topuri ale celor mai curate modele din Romania si din lume, explicatii privind modul de producere a biocombustibililor si tipurile acestora. Si nu numai (sugestiile sunt binevenite in comentarii).
Totul pe un Automarket mai verde ca oricand, in cateva saptamani.
