De la Kabul la Alma Ata, fabrica dupa fabrica inflorea
Greva din ziua de sambata de la Ferrari este un fel de rugaciune de seara in orice cult religios imaginabil. Imi amintesc ca in urma cu cativa ani Adidas isi ameninta angajatii ca daca nu accepta salarii mai mici vor inchide fabrica si vor pleca sa produca in China. Poate ca asa vor face si diriguitorii industriei auto italiene.
Dar nu asta este problema noastra, nu greva de la Ferrari este importanta, este interesant ce se iveste in spatele ei. Capitalismul salbatic si-a revenit in fire. Traim intr-o noua era economica, si suntem martori la o noua cursa a inarmarilor, vorbind in termeni strict economici.
Unde au disparut miscarile sindicale de alta data? Caderea Cortinei de Fier a deschis noi perspective pentru producatorii lumii civilizate si capitaliste; se poate construi si in China, Rusia sau India. Ce, Ferrari nu poate fi asamblat in vreo fabrica din Alma Ata? Cererea dreptului muncitoresc a devenit inutila in contextul in care producatorul isi poate lua jucariile si pleca, in Asia, Africa si mai incolo poate si in Antartica.
De ce am adus aceast lucru in discutie? Pentru ca lumea auto este pionerul in astfel de masinatiuni economico-sociale.
