Robert Gherghe

Faza saptamanii este opera muncitorului roman de la Dacia. Rasfoind presa de sfarsit de saptamana, imi atrage atentia un reportaj realizat de ziarul Adevarul la uzinele Dacia din Mioveni.  Incetarea fortata a productiei a reprezentat un prilej ideal pentru chestionarea fenomenului social existent la cea mai brava intreprindere romaneasca a momentului.

Si cum poti face acest lucru intr-o zi de pauza? E de ajuns sa bati carciumele care impanzesc precum capusele iesirile uzinei pentru a cuprinde in cateva randuri esenta literara a intelepciunii romanesti:”Domnule, eu am lucrat la Dacia si pana in ‘89. Dar e mai bine acum. Daca francezii au luat fabrica, stau linistit. Stiu ei ce sa faca sa nu ne afecteze prea mult criza asta de care se tot vorbeste. Uite, eu acu beau o bere. Se zice ca sunt in criza? Ba, deloc! Abia ma mai odihnesc si eu cateva zile“, a declarat un muncitor Dacia pentru Adevarul.

Reconfigurati traseul! La urmatoarea intersectie, virati usor la dreapta si pe urma mergeti inainte unu virgula… Cam asa suna cateodata, cel putin in limba romana, vocea GPS-ului. De cate ori saracii “Ioana” sau “Marcel” nu si-au “luat” vorbe de duh din dictionarul poporului roman?

Exista, insa, si unii oameni care in naivitatea lor au o incredere nebuna in puterea si dreptatea tehnologiei, uitand de propriile simturi, uitand practic ca sunt fiinte umane. Si uite asa ajunge rasa umana o faptura robotizata, jumatate sofer, jumatate GPS, ca in cazul nefericitului polonez.

Una scurta pentru pietoni. In fiecare dimineata cand strabat la pas Piata Unirii observ un fenomen straniu. Pe “artera” pietonala care vine dinspre linia lui 32 si merge catre Hanul lui Manuc se desfasoara episodul repetitiv “vine politia, imi ascund marfa”. Sau: “noi ne facem ca va prindem, voi va faceti ca fugiti”

O gloata de precupeti si precupete, de o anume etnie, isi parcheaza automobilele de dotare direct pe trotuar si isi instaleaza in fata lor cate o masa rabatabila, peste care arunca cu schepsis cateva pulovere, sosete, chiloti si alte ustensile de uz corporal.

In primul rand, acesti cetateni, sa le zicem asa, nu au dreptul sa-si parcheze acolo masinile, in al doilea rand nu au voie sa vanda acolo, in al treilea rand nici nu cred ca au vreo licenta ceva care sa le dea dreptul sa faca comert.

De fiecare data cand trec pe acolo, adica in fiecare dimineata, asa cum am spus si mai sus, vad cum o “iscoada” tine de 6 comerciantilor razgaiati. De multe ori, se da semnalul “vine politia”, impacheteaza in graba, isi arunca marfa in masini si se fac ca se scobesc in nas privind admirativ Casa Poporului, care se intinde maiestuoasa la doar cateva sute de metri in departare. Politia nu face nimic! Amenintari de genul: “data viitoare va confisc toata marfa, va dau niste amenzi de nu va vedeti!” sunt luate intr-un ras infundat, de smecherii marca Bucuresti.

Rezolvarea e simpla: sa se angajeze politisti din Japonia, poate ei cunosc mai putin din contractul social al spagii, caci alta explicatie nu gasesc pentru incalcarea flagranta a legii, in fiecare zi, in vazul lumii, la Piata Unirii, in fata, in spatele si in dosul Politiei Romane – Siguranta si Incredere!

Alo, Primaria! Domnu Oprescu!

Criza economica mondiala a cauzat mutatii inimaginabile intr-o societate nascuta si crescuta dupa chipul si asemanarea capitalismului. Asa cum este societatea occidentala. De la intrebari de genul “cat de libera trebuie sa fie o piata libera” pana la demontarea principiului “laissez faire, laissez passer” am trait sa vedem zilele de pe urma ale hypercapitalismului, forma profunda de globalizare si lacomie a lumii capitalizate.  Toate acestea, nu au ramas straine nici lumii rotunde a automobilului. Expresia romaneasca “pestele de la cap se-mpute” este valabila si in cazul particular al industriei auto mondiale. Pumnii din figurele odata demne si impunatoare ale General Motors, Ford sau Chrysler vor devia prin efectul bulgarului de zapada catre copii noii ordine mondiale auto.

Lumea auto americana a incercat sa se salveze printr-o masura la moda in zilele noastre: finantarea de la bugetul statului, masura care a bantuit lumea bancara europeana si americana in ultimele saptamani. Va mai aduceti aminte de principiul “implicarea statului in economie”? Insa, din pacate pentru GM si fratii sai, prioritatea a fost cercul bancar. Criza profunda a lumii auto americane nu a convins inca Washington-ul la repetarea “gestului”, si pana la urma vorbim de un stat care si-a lasat sa moara unul dintre cei mai vrednici eroi ai economiei sale. Va e cunoscut Lehman Brothers?

Solutia: Nauciti de profunda criza prin care trec, uitand de adevaratele cauze care isi gasesc raspunsuri simple in cuvinte ca motoare V8, truck-uri, pick-up-uri, SUV-uri sau galoane, mii de galoane degeaba, liderii lumii auto americane incearca marea cu degetul, dorind reformare si salvare prin coagulare. Mai aproape de adevarul “mai bine murim impreuna decat sa NU putem trai separat”, GM si Chrysler se afla fata in fata, in fata fuziunii. Asa ii spun ei, cand de fapt smecherul General cauta cu lumanarea o absorbtie gustata amar si de altii (vezi DaimlerChrysler!). In aceasta idee nu razbate raspunsul salvarii, ci incapatanarea capitalizarii- globarizare pana la capat, pe stil vechi.

Poate GM nu o sa aiba soarta Lehman Brothers, dar pentru Chrysler cine mai baga mana in foc? Si intr-o vreme in care marii generali ca Lee Iacocca (fost CEO Chrysler, fost presedinte Ford) au iesit la pensie, ce General mai salveaza industria auto americana? Cine mai are timp acum sa auda strigatul de ajutor marca Chrysler?

Americanul de rand si producatorul de top de intalnesc acum la pompa scumpa a petrolului, scormonindu-se in buzunarul rupt, uitandu-se peste umar dupa creditul care nu mai exista la colt de strada, si striga unul la altu: N-am vrut, N-am vrut!

Paris 2008 a inceput! Nebunia unui salon auto international de asemenea anvergura si-a aratat coltii inca de la prima ora. Desi este cel mai important eveniment auto al sfarsitului de an, trebuie spus ca organziarea are numeroase carente. Daca expozantii si-au facut treaba magistral, organizatorii francezi au comis cateva greseli strategice si ireparabile.

La salonul din Paris sunt acreditati circa 11.000 de jurnalisti, dar centrul de presa are extrem de putine locuri, poate 500, motiv pentru care s-a creat o dezordine si o inghesuiala care ne duce cu gandul la plaiurile natale.

In rest, lucrurile isi continua cursul natural iar Automarket va transmite totul LIVE!

Ramaneti langa noi!